Mihai Melintei: Relația geoenergetică dintre Gazprom / Moldovagaz și Tiraspoltransgaz în perspectiva conflictului transnistrean

Gazprom este un monopol rus al industriei de petrol și gaze, aflat pe locul doi în F. Rusă în funcție de capitalizare, în anul 2017.[1] Compania, adesea, este folosită de Kremlin ca un instrument de influență în politica sa externă. Această companie imensă forjată de către L. Beria și N. Hrușciov, reprezintă în prezent o putere capabilă să influențeze situația geopolitică din diferite regiuni, inclusiv Transnistria.

                                                          Harta traseului gazoductelor în R. Moldova[2]

Unul dintre principalele motive pentru care Transnistria își continuă existența este gazul „tranzitat gratuit”. Transnistria, în poziția sa de stat nerecunoscut, continuă să importe gaze din F. Rusă fără să le plătească costurile. Prețul gazului în regiune este foarte scăzut, iar diverse întreprinderi care utilizează acest gaz au o contribuție imensă în dezvoltarea economiei Transnistriei. Guvernul rus aprobă exportul de gaze „gratuit”, pentru că unele din aceste întreprinderi aparțin marilor concerne rusești: Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan este deținută de compania rusă „Inter RAO”, iar Uzina metalurgică și de ciment a fost deținută până în 2015 de către compania rusă „Metalloinvest”; în prezent aparține statului. Energia electrică și metalul reprezintă 65% din totalul exporturilor Transnistriei[3], astfel încât, dacă cel puțin una dintre aceste întreprinderi încetează să mai funcționeze, economia regiunii transnistrene va avea de suferit consecințe negative. La rândul său, F. Rusă este interesată să mențină o oarecare stabilitate economică în regiune, astfel că Gazprom va continua să furnizeze gaz în Transnistria, în ciuda arieratelor de plată. Aceste datorii de gaz vor fi transferate Republicii Moldova. În luna mai 2018 compania Gazprom a depus la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Rusiei, un proces nou împotriva Moldovagaz, cu solicitarea de a recupera datoriile pentru gazul livrat în baza contractului cu R. Moldova în valoare de 475,8 milioane $. Acesta a fost al 13-lea proces al Gazprom privind colectarea datoriilor istorice de la Moldovagaz. Cele douăsprezece procese anterioare au fost satisfăcute, suma totală de recuperare depășește cifra de 5 miliarde $, din care aproximativ 95% este datoria Transnistriei.[4] Este interesat de analizat faptul că din fostele state ale URSS, R. Moldova (anul 2016) se află pe locul doi privind cumpărarea gazului de la compania Gazprom, după Belarus (vezi tabelul Gazprom privind volumul vânzărilor de gaz[5]). Mai mult de atât, cel mai scump gaz din fostele state ale URSS este în Armenia și R. Moldova, unde atât Gazprom Armenia (furnizor de gaze naturale în Armenia) cât și Moldovagaz (furnizor de gaze naturale în R. Moldova) sunt companii subsidiare ale Gazprom. Potrivit statisticilor  R. Moldova a plătit, până în luna mai 2018, pentru 1.000 m³ de gaz  tarife de 180 – 190 $, utilizatorul final plătind pentru aceeași cantitate de gaz aproximativ 372,9 $,[6] Armenia la rândul său plătește pentru 1.000 m³ de gaz tarif de 150 $, utilizatorul final plătind aproximativ 290 $.[7] Ambele state au probleme teritoriale nesoluționate, în R. Moldova – Transnistria, în Armenia – Nagorno Karabah (în care este implicat și Azerbaidjanul) în 2016 având loc o criză majoră în această regiune[8]. Din anul 2013 și până în 2017, Armenia și R. Moldova au cumpărat de la Gazprom, 22,7 miliarde m³ de gaz.  Prețurile în această perioadă variind de la 194,2 $ pentru 1.000 m³ de gaz la 158,4 $ (pentru mai multe detalii vezi Raportul Anual al Gazprom 2017).[9]

Formarea politicii tarifare a companiei Gazprom necesită o analiză a contextului politicii externe a F. Ruse, deoarece adesea tarifele pentru gazele naturale sunt un fel de indicator al intereselor geopolitice ale F. Ruse. Diferența între Moldovagaz și Gazprom Armenia este că, în cazul primei companii, Gazprom deține doar 50% + 1 din pachetul de acțiuni a Moldovagaz, Guvernul R. Moldova, 35,33% , iar Comitetul de administrare a proprietății Transnistriei deține 13,44%,[10] pe când în Armenia, Gazprom deține 100% din acțiunile companiei Gazprom Armenia.[11]

Moldova și Armenia, prin prisma situației geopolitice complicate, sunt un exemplu în care F. Rusă aplică soft power în contextul tarifelor de gaz și tranzitării acestuia. Gazprom va forma tarife speciale pentru gazele naturale de pe piața moldovenească, care se vor identifica cu componenta politică și geopolitică a țării și în mod special a regiunii transnistrene. Gazprom în prezent exercită controlul absolut asupra pieței de gaze naturale din R. Moldova. Este unicul furnizor viabil de gaz natural, deține acțiunile Moldovagaz și controlează, indirect, pachetul de acțiuni din Transnistria prin compania Tiraspoltransgaz. Activitatea companiei Moldovagaz este axată pe două structuri, prima fiind furnizarea și distribuția de gaz natural consumatorilor din R. Moldova (prin filiale la nivel local de exemplu: Bălți-gaz, Orhei-gaz, Florești-gaz etc.) și regiunea transnistreană (Tiraspol-gaz, Bender-gaz etc.), a doua fiind tranzitul gazelor naturale în regiunea Balcanilor (pentru mai multe detalii vezi structura corporativă a Moldovagaz).[12] Gazul natural este transportat și tranzitat de întreprinderile Moldovatransgaz și Tiraspoltransgaz (în Transnistria) al căror fondator este Moldovagaz.[13] Întreprinderile Moldovatransgaz și Tiraspoltransgaz (din regiunea transnistreană) participă la tranzitul de gaz rusesc în Grecia – flanșa Sidirokastron, Turcia – flanșa Malkotlar, Bulgaria – flanșa Negru Vodă, Isaccea, Republica Macedonia –  flanșa Zidilovo, România – flanșa  Isaccea.[14]

Dacă vom aplica analiza cost-beneficiu asupra activității Gazprom în R. Moldova și regiunea transnistreană, vom putea analiza evaluarea impactului unei situații sau acțiuni proiectate atât pe plan intern cât și pe plan extern. Tranzitul gazului rusesc prin regiunea transnistreană și R. Moldova este un proiect important pentru Gazprom, implicând și statul vecin Ucraina, care spre deosebire de R. Moldova are capacitatea și de depozitare a gazului. Drept efect, tranzitul gazului rusesc prin R. Moldova depinde foarte mult de situația din Ucraina, iar pe fundalul crizei din Donbas, atitudinea Cabinetului de Miniștri de la Kiev față de regiunea transnistreană s-a înrăutățit.

Prin urmare, tranzitul gazului rusesc prin R. Moldova are un impact major pentru Gazprom din punct de vedere financiar. De exemplu, în anul 2017, R. Moldova a participat la tranzitul de gaz în regiunea Balcani și Turcia în volum de 36,54 miliarde m³ de gaz.[15] Însă efectele favorabile sunt înregistrate mai mult pentru Gazprom și regiunea transnistreană, care beneficiază în urma tranzitului gazului rusesc, decât pentru R. Moldova. Pentru Gazprom, acest proiect de tranzit al gazului este favorabil, pentru că îi permite să-și alimenteze „gratuit” cu gaz uzinele și întreprinderile rusești din Transnistria – de exemplu, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, care lucrează pe gaz, în anul 2017 a acoperit nevoile de energie electrică ale locuitorilor din R. Moldova în volum de 70%. Prin urmare, de câștigat financiar au avut compania Gazprom și regiunea transnistreană. Impactul tranzitului de gaz rusesc  prin prisma analizei cost-beneficiu poate fi clarificat în felul următor:

În urma acestei analize cost-beneficiu putem afirma că Gazprom deține controlul absolut în circuitul de tranzit pe care îl are în R. Moldova și regiunea transnistreană; mai mult de atât, pentru partea transnistreană acest circuit de gaze naturale este viabil, pentru că asigură activitatea unor importante zone industriale ale regiunii. Gazprom este interesat în continuare să tranziteze gaz prin R. Moldova și regiunea transnistreană. Chiar dacă nu aduce beneficii financiare, acest proiect aduce un atu geopolitic în regiune, care permite F. Ruse să-și mențină o autoritate și influență. În situația actuală, Gazprom nu se orientează după considerentele de piață, pentru că fiind un concern de stat, acționează ca un instrument de politică externă. Regiunea transnistreană este profitabilă pentru Gazprom din punt de vedere geopolitic/geoenergetic. Furnizând gaze naturale prin compania Gazprom, F. Rusă își întărește influența politică în regiune și chiar în țările din sud-estul Europei. Gazprom are o strategie de tip triadă cu privire la exportul de gaze naturale în R. Moldova și regiunea transnistreană: a maximizat răspunsurile la principalele provocări ale fiecărei acțiuni, și-a consolidat poziția pe piață, reducând riscurile în ceea ce privește tranzitul de gaz și a dezvoltat un potențial de export, creând obstacole pentru concurenți în implementarea strategiilor, anticipând și blocând acțiunile lor.

Poziția geografică a coridorului regiunii transnistrene de tranzit al gazului rusesc, în mare parte depinde de tranzitul gazului prin Ucraina, care are cel mai optim și mai ieftin traseu pentru livrarea gazului din regiunea Nadym-Pur-Taz[20] spre Europa. Contractul de tranzit între Gazprom (F. Rusă) și Naftogaz (Ucraina) expiră în 2019.[21]

Evident că sunt posibile mai multe variante ale evoluției evenimentelor, care includ și poziția R. Moldova și regiunii transnistrene, care depind de tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. Una din aceste variante poate fi extinderea infrastructurii europene de gaze pe baza surselor europene de finanțare. Țările europene care sunt interesate să continue comerțul cu Gazprom vor construi noi rețele de gaz în cadrul celui de-al treilea pachet energetic. Despre al treilea pachet energetic și reorganizarea companiei Moldovagaz în conformitate cu reformele prevăzute de Acordul de asociere R. Moldova – UE, au discutat premierul R. Moldova, P. Filip, și vice-președintele Gazprom, V. Golubev, în cadrul vizitei acestuia în R. Moldova la data de 21 iunie 2018.[22]  O altă variantă ar fi, ca din 2020 Gazprom să transporte gazul natural până la frontiera cu Ucraina, iar din Ucraina subsidiarele companiei Gazprom (cum ar fi Moldovagaz sau Tiraspoltransgaz) să tranziteze de sine stătător gazul de pe teritoriul Ucrainei. Această variantă poate fi una temporară, pentru că contrazice intereselor F. Ruse. O altă opțiune ar fi semnarea unui nou acord de tranzit între F. Rusă și Ucraina pe baza unor condiții diferite de cele din prezent. În acest caz, prețurile pentru tranzitul de gaz pot fi extrem de volatile cu efecte majore pentru R. Moldova și regiunea transnistreană care depinde de tranzitul de gaze naturale. Totodată, regiunea transnistreană va fi influențată de reorganizarea companiei Moldovagaz, care va produce efecte directe asupra Tiraspoltransgaz. La momentul de față se inițiază formarea unui grup de lucru, alcătuit din reprezentanți ai Gazprom, Moldovagaz și Tiraspoltransgaz,  care vor dezvolta un algoritm cu privire la tranzitul de gaze naturale începând cu anul 2020.[23]

În concluzie putem afirma că, formatului de relații dintre Gazprom, Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, trebuie acordat o atenție deosebită. F. Rusă, prin compania Gazprom, a început să ia în considerare multe schimbări din regiune și nu se limitează exclusiv la calculele geopolitice. Diminuarea dependenței de tranzit a Gazprom față de Naftogaz va aduce efecte directe asupra companiei Moldovagaz. R. Moldova depinde foarte mult de importul de resurse energetice, care sunt introduse prin frontiera de est, postul vamal Bender-2.[24] Însă, tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina nu poate fi abandonat complet, deoarece sistarea  posibilelor căi de aprovizionare reduce capacitatea companiei Gazprom de a manevra și de a găsi modalități mai avantajoase de aprovizionare. Totodată, F. Rusă nu va permite ca prin conductele sale de gaz sa fie tranzitat gaz străin. Prin gazoductele companiei Gazprom se tranzitează nu numai gaz, dar și ideologie, care a primit posibilitatea de a uni sau diviza teritoriile, fiind și un factor important în reglementarea politică și economică a conflictului transnistrean.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

I. Studii și articole

În limba engleză

1. Gazprom Export, Gas supplies to Europe, PAO Gazprom, 2017;
2. Ishaan, Tharoor, The crisis over Nagorno-Karabakh, explained, „The Washington Post”, 05.04.2016;
3. Simon, Pirani, Katja, Yafimava, Russian Gaz Transit Across Ukraine Post – 2019: pipeline scenarios, gas flow consequnces, and regulatory constraints, „The Oxford Institute for Energy Studies”, February, Oxford, 2016;

În limba rusă

4. Газпром, Маркетинг: Страны бывшего Советского Союза, ПАО «Газпром», 2018;
5. Государственный Таможенный Комитет ПМР, Товарная структура экспорта ПМР со всеми странами за январь-май 2018 г.;
6. Национальная Ассоциация нефтегазового сервиса, «Газпром» и «Молдовагаз» рассмотрели вопросы сотрудничества, 15.03.2017;
7. Справочник, Газпром в цифрах 2013-2017, ПАО «Газпром», 2018;
8. РИА Рейтинг, ТОП-100 крупнейших по капитализации компаний России – 2018;
9. РИА Рейтинг, Рейтинг стран по доступности природного газа для населения в 2018 г.;

II. Surse web

10. www.arka.am
11. www.armenia.gazprom.ru
12. www.customs.gospmr.org
13. www.delo.ua
14. www.gazprom.com
15. www.gazpromexport.ru
16. www.lact.ro
17. www.moldovagaz.md
18. www.predisent.gospmr.org
19. www.publika.md
20. www.ttgpmr.com

Note bibliografice:

[1] РИА Рейтинг, ТОП-100 крупнейших по капитализации компаний России – 2018, в http://www.riarating.ru/infografika/20180130/630080911.html (29.06.2018).

[2] Gazprom, Gazprom and Moldovagaz address cooperation prospects, 14.03.2017, in http://www.gazprom.com/press/news/2017/march/article312102/ (29.06.2018).

[3] Государственный Таможенный Комитет ПМР, Товарная структура экспорта ПМР со всеми странами за январь-май 2018 г., 13.06.2018, в http://customs.gospmr.org/2014-2.html (29.06.2018).

[4] REGNUM, Деньги или ПМР? «Газпром» требует с Молдавии еще $0,5 млрд долга за газ, 17.05.2018, в https://regnum.ru/news/2416703.html (29.06.2018).

[5] Справочник, Газпром в цифрах 2013-2017, ПАО «Газпром», 2018, стр. 77.

[6] РИА РЕЙТИНГ, Рейтинг стран по доступности природного газа для населения в 2018 г., 19.06.2018, в http://riarating.ru/countries/20180619/630096994.html (29.06.2018).

[7] Arka, Natural gas price to remain unchanged in Armenia in 2018 – paper, 29.11.2017, in http://arka.am/en/news/society/natural_gas_price_to_remain_unchanged_in_armenia_in_2018_paper/ (29.06.2018).

[8] Ishaan Tharoor, The crisis over Nagorno-Karabakh, explained, in „The Washington Post”, 05.04.2016, https://www.washingtonpost.com/news/worldviews/wp/2016/04/05/how-the-crisis-over-nagorno-karabakh-could-get-worse-fast/?noredirect=on&utm_term=.ebde1ba18295 (30.06.2018).

[9] Gazprom, Маркетинг: Страны бывшего Советского Союза, в http://www.gazprom.ru/about/marketing/cis-baltia/ (30.06.2018).

[10] Moldova, Moldovagaz and Gazprom agree on prolonging the contract until 31 December 2019, in http://www.moldova.org/en/moldovagaz-gazprom-agree-prolonging-contract-31-december-2019/ (30.06.2018).

[11] Газпром Армения, О компании, в http://armenia.gazprom.ru (30.06.2018).

[12] Moldovagaz, Structura, în http://www.moldovagaz.md/rom/despre-companie/structura (30.06.2018).

[13] Moldovagaz, Despre companie, în http://www.moldovagaz.md/rom/despre-companie (30.06.2018).

[14] Simon Pirani, Katja Yafimava, Russian Gaz Transit Across Ukraine Post – 2019: pipeline scenarios, gas flow consequnces, and regulatory constraints, in „The Oxford Institute for Energy Studies”, February 2016, Oxford, pp. 57-58.

[15] Gazprom Export, Gas supplies to Europe, in http://www.gazpromexport.ru/en/statistics/ (30.06.2018).

[16] Gazprom, Gazprom and Moldova discuss ongoing cooperation in energy sector, 27.12.2017, in http://www.gazprom.com/press/news/2017/december/article389857/ (01.07.2018).

[17] Национальная Ассоциация нефтегазового сервиса, «Газпром» и «Молдовагаз» рассмотрели вопросы сотрудничества, 15.03.2017, в https://nangs.org/news/business/gazprom-i-moldovagaz-rassmotreli-voprosy-sotrudnichestva (01.07.2018).

[18] Moldovagaz, Tarifele, în http://www.moldovagaz.md/rom/consumatori/tarifele (01.07.2018).

[19] ТираспольТрансГаз-Приднестровье, Отпускные тарифы на природный газ на 2018 год, в http://www.ttgpmr.com/content/тарифы-для-юридических-лиц-на-2018 (01.07.2018).

[20] Gazprom, Gazprom Dobycha Nadym, in http://www.gazprom.com/about/subsidiaries/list-items/gazprom-dobycha-nadym/ (01.07.2018).

[21] Delo, Контракт на транзит будет действовать до 2019 года — Витренк, 05.03.2018, в https://delo.ua/business/kontrakt-na-tranzit-budet-dejstvovat-do-2019-goda-vitrenko-339860/ (01.07.2018).

[22] Publika, Премьер-министр Павел Филип встретился с вице-президентом “Газпрома” Валерием Голубевым, 21.06.2018, в https://ru.publika.md/premer-ministr-pavel-filip-vstretilsya-s-vice-prezidentom-gazproma-valeriem-golubevym-_2159152.html (02.07.2018).

[23] Президент Приднестровской Молдавской Республики, Глава приднестровского государства встретился с заместителем Председателя Правления ПАО «Газпром» Валерием Голубевым, 21.06.2018, в http://president.gospmr.org/press-sluzhba/novosti/vstrecha-s-golubevim-gazprom.html (02.07.2018).

[24] LACT, Guvernul a aprobat modificări la Hotărîrea Guvernului nr.1232 din 09 noiembrie 2016 „Cu privire la unele aspecte de introducere a produselor petroliere prin frontiera de est”, 20.06.2018, în https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/06/20/gov-md-guvernul-a-aprobat-modificari-la-hotarirea-guvernului-nr-1232-din-09-noiembrie-2016-cu-privire-la-unele-aspecte-de-introducere-a-produselor-petroliere-prin-frontiera-de-est/ (03.07.2018).