În prezent, complexul industrial este baza pentru formarea indicatorilor macroeconomici ai regiunii transnistrene. Locul de frunte în acest domeniu este ocupat de energia electrică, metalurgia feroasă, construcția de mașini și prelucrarea metalelor, industria chimică, industria ușoară, industria alimentară, silvicultura și prelucrarea lemnului, industria materialelor de construcție. Industria regiunii include 110 întreprinderi cu diferite modele de proprietate. Cele mai mari centre de producție sunt la Tiraspol, Bender/Tighina și Râbnița. Peste 90% din bunurile materiale produse în regiunea transnistreană sunt exportate. Nevoile de resurse de combustibil și a majorității tipurilor de materii prime sunt satisfăcute de import. Relațiile economice externe ale Tiraspolului sunt complicate din cauza nerecunoașterii sale de jure, prin urmare, un rol deosebit îl au contractele încheiate direct de întreprinderile din regiune cu partenerii externi.[1]
Conform unui act normativ din anul 2019 (Articolul 4), Tiraspolul desfășoară următoarele tipuri de activități economice externe: export și import de bunuri, capital și forță de muncă; furnizarea, de către subiecții activității economice externe a regiunii transnistrene, a serviciilor economice către entitățile de afaceri străine, inclusiv: producție, expediere de mărfuri, asigurări, consultanță, transport, gestiune; furnizarea serviciilor economice de mai sus de către entitățile comerciale străine către subiecții activității economice din regiune; schimbul de documentație tehnică; tranzacții și operațiuni financiare internaționale; operațiuni de tranzacții de credit și decontare între entități economice străine și subiecții activității economice din regiune; înființarea de entități comerciale și societăți mixte; încheierea de acorduri economice interregionale și altele conform actelor normative din regiunea transnistreană.[2]
Urmărind statisticile vamale, sesizăm că cifra totală de afaceri a comerțului regiunii transnistrene pentru anul 2019 a fost de 1,866 mlrd. $. În 2019, volumul importurilor de mărfuri în regiunea transnistreană a fost de 1,209 mlrd. $, iar volumul exportului de mărfuri a ajuns la cifra de 657,3 mln. $.[3]
Comerțul extern al regiunii transnistrene în 2019 cu țările CSI are o cifră de afaceri de 1,379 mlrd. $, 74% din totalul comerțului extern. Cu alte state ale lumii, cifra de afaceri a comerțului extern a fost de 486,7 mln. $, 26% din totalul comerțului extern. Exportul către țările Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) în 2019 a fost de 91 mln. $, în timp ce exporturile către țările UE s-a ridicat la 179 mln. $. Partenerul principal al economiei transnistrene din cadrul UEE este Federația Rusă, reprezentând 96% din totalul de exporturi. În cadrul UE, exportul este îndreptat în special spre România, cu o cifră de 86 mln. $, ceea ce reprezintă 48% din totalul exportului către UE. Importurile din țările Uniunii Economice Eurasiatice au înregistrat în 2019 un total de 623 mln. $, iar importurile din UE au fost de 225 mln. $. Principalul importator al economiei transnistrene în UEE este Federația Rusă, reprezentând 89% din importurile din țările UEE. În UE, principalul importator pentru economia transnistreană este România. În 2019, regiunea transnistreană a importat mărfuri din România în valoare de 86,3 mln. $, ceea ce reprezintă 38% din totalul importurilor din țările UE.[4]
Principalii parteneri comerciali ai regiunii transnistrene în 2019 au fost Federația Rusă (640,8 mln. $) cu o pondere de 34% din cifra totală de afaceri, Republica Moldova (354 mln. $) cu o pondere de 19% și Ucraina (308,4 mln. $) cu o pondere de 16,5%. Alți parteneri importanți pentru comerțul regiunii transnistrene în 2019 au fost: România (172,3 mln. $) cu o pondere de 9% din cifra totală de afaceri, Republica Belarus (49,4 mln. $) cu o pondere de 3% din totalul cifrei de afaceri, Italia (35 mln. $) cu o pondere de 2%, Germania (34 mln. $) cu o pondere de 2% și Kazahstan (22,8 mln. $) cu o pondere de 1% din cifra totală de afaceri.[5]
În 2019, activitatea economică externă a regiunii transnistrene a fost restricționată de provocările economice externe și de conjunctura geopolitică din zona extinsă a bazinului Mării Negre. Pe fundalul unui mediu de prețuri instabil pe piețele mondiale, principalul impact negativ asupra dinamicii indicatorilor cheie ai comerțului exterior a fost exercitat de măsurile restrictive în ceea ce privește industria metalurgică din regiune[6], în special, cotele de livrare către țările Uniunii Europene.[7]
Reducerea exportului de produse s-a datorat în principal din cauza scăderii ofertei pe piață a metalelor cu 28,9%, până la 211,9 milioane $. Un rol suplimentar a fost jucat și de scăderea valorii mărfurilor exportate din industria ușoară (materiale și produse textile, haine, încălțăminte) cu 13,0%, până la 64,1 milioane $.
Consecințele negative au fost atenuate de creșterea cu 21,2% a vânzărilor de combustibil și produse energetice (144,9 milioane $).
Exportul de produse alimentare și a materiilor prime în străinătate a crescut cu 14,3%, ajungând la suma 135,3 milioane $. Aproximativ 75% din exporturi au fost formate din furnizarea de cereale și semințe oleaginoase, al căror cost, în contextul utilizării prețurilor orientative pentru aceste articole, a crescut cu 14%. Exportul de produse tehnice a crescut cu 23,0%, până la 34,7 milioane $.
În 2019, cea mai mare parte a mărfurilor transnistrene a fost exportată în țări precum:
- Republica Moldova – 37,6% din totalul exporturilor, sau 247,3 milioane $;
- Ucraina – 19,1% din totalul exporturilor, sau 125,6 milioane $;
- Federația Rusă – 13,2% din totalul exporturilor, respectiv 86,7 milioane $;
- România – 13,1% din totalul exporturilor, respectiv 86,0 milioane $;
- Polonia – 5,3%, sau 34,9 milioane $;
- Republica Italiană – 3,6%, sau 23,5 milioane $.
Pe fondul scăderii cererii de produse, tendința descendentă a importurilor a fost determinată de o scădere a ofertei de materii prime pentru metalurgia feroasă, care a scăzut cu 23,8% la 174,8 milioane dolari $.
Au scăzut, de asemenea achizițiile de produse chimice și industrii conexe cu 5,7% până la 87,6 milioane $, și a bunurilor de consum cu 8,5% la 52,6 milioane dolari $.
Volumul importurilor de combustibili și produse energetice a ajuns la suma de 489,7 milioane $, ceea ce reprezintă 40,5% din structura mărfurilor de import. Volumul echipamentelor tehnice importate a crescut cu 11,0%, până la 149,3 milioane $. Importurile de produse alimentare (materii prime) au ajuns la suma de 141,7 milioane $ sau 11,7% din indicatorul total de produse importate.
O parte semnificativă a produselor importate ajung în regiunea transnistreană din țări precum:
- Federația Rusă – 45,8% din importurile totale, sau 554,0 milioane $. 78,0% din importuri le constituie produsele energetice;
- Ucraina – 15,1% din totalul importurilor sau 182,8 milioane $;
- Republica Moldova – 8,8%, sau 106,8 milioane $;
- România – 7,1%, sau 86,3 milioane $;
- Republica Belarus – 3,8%, sau 45,8 milioane $. (-3,0%).
De menționat că importul produselor din Federația Rusă și România în anul 2019 au crescut cu 45,8% și respectiv 74,7%, iar în cazul Republicii Moldova a scăzut cu 9,4%, Ucraina – 33,7%, Republica Belarus – 3%.[8]
Relațiile economice externe au un rol foarte important în dezvoltarea socio-economică a regiunii transnistrene, având un impact semnificativ asupra volumului, dinamicii producției, a consumului de bunuri materiale și a stabilității financiare a regiunii. Capacitatea nesemnificativă a pieței interne transnistrene face ca economia regiunii să depindă în mare măsură de activitatea economică externă.
În 2019, importul prevalează considerabil exportul de mărfuri. Regiunea se transformă într-un importator de produse, ceea ce duce la o dependență considerabilă de piețele externe.[9]
Dezvoltarea macroeconomică a regiunii transnistrene în 2019 a fost influențată de o serie de factori. Ce-i mai importanți dintre aceștia fiind următorii:
- statutul de conflict înghețat reduce șansele regiunii de a concura pe piețe noi, de a stabili parteneriate economice și de a atrage investitori străini;
- nivel minim de investiții străine directe;
- economia regiunii este fracționată din punct de vedere industrial. Are loc o dependență continuă de un număr limitat de întreprinderi industriale (Centrala Electrică de la Cuciurgan, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, Combinatul de ciment de la Rîbnița, Tirotext);
- nu există o bază economică stabilă pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;
- situația demografică este în scădere;
- contradicții conceptuale cu legislația de la Chișinău[10] în legătură cu sistemul bancar[11];
- controlul comun la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean;
- lipsa investițiilor interne;
- politică de import excesiv de liberală;
- utilizarea ineficientă a principalelor avantaje economice (forță de muncă ieftină, potențial agro-industrial, locația rutelor de transport internațional).
Folosind analiza SWOT[12], putem identifica unele aspecte critice și pozitive ale economiei transnistrene din prezent, respectiv, putem prognoza unele etape incipiente. Analiza SWOT consistă în identificarea şi extragerea aspectelor esenţiale ale problemei, respectiv organizarea acestora pe următoarele dimensiuni: Strenghts (punctele tari), Weaknesses (punctele slabe), Opportunities (oportunități), Threats (amenințări).
Putem concluziona că în prezent, economia transnistreană se află în condiții extrem de dificile, însă administrația regiunii încearcă totuși să păstreze economia și structura acesteia per ansamblu. Dinamica dezvoltării economiei transnistrene depinde în mare măsură de influența factorilor geopolitici externi, în primul rând de factorul nerecunoașterii internaționale, de conjunctura politică regională și de imposibilitatea modernizării propriei producții. Structura sectorială existentă a economiei transnistrene determină dependența acestea de conjunctura piețelor mondiale și regionale de mărfuri. Aceste circumstanțe impun cerințe sporite politicii macroeconomice implementate, în cadrul căreia este necesar să se țină cont de riscurile externe, dar și de cele interne proiectate pe viitor. Relațiile dintre proprietarii marilor întreprinderi care au deja stabilite piețe de vânzare și au o viziune asupra modului de dezvoltare a producției ar putea avea un rol important în dezvoltarea economiei transnistrene pe viitor. Regiunea are un potențial natural, geografic și de producție care permite crearea unui sistem economic care să corespundă standardelor de bază ale economiilor dezvoltate ale lumii moderne. Cu toate acestea, o reformă economică cuprinzătoare ar putea rezolva reintegrarea economiei malului stâng al Nistrului cu cel drept, și ar duce la dezvoltarea potențialului economic al ambelor maluri ale Nistrului. Însă, aceasta necesită o voință politică a actorilor internaționali implicați în procesul de negociere și un efort persistent din partea ambelor părți.
Note bibliografice
[1] Torgovo Promyshlennaya Palata Pridnestrov’ya, Ekonomicheskii potentsial, http://tiraspol.ru/o-pridnestrove/ekonomicheskiy-potentsial/ (22.02.2020)
[2] Verkhovnyy Sovet PMR, Zakon Pridnestrovskoy Moldavskoy Respubliki «O vneshneekonomicheskoy deyatel’nosti», 01.01.2019, http://www.vspmr.org/legislation/laws/zakonodateljnie-akti-pridnestrovskoy-moldavskoy-respubliki-v-sfere-byudjetnogo-finansovogo-ekonomicheskogo-nalogovogo-zakonodateljstva/zakon-pridnestrovskoy-moldavskoy-respubliki-o-vneshneekonomicheskoy-deyateljnosti.html (28.02.2020)
[3] Gosudarstvennyy Tamozhennyy Komitet PMR, Pokazateli statistiki vneshney torgovli za 2019 g., 23.01.2020, http://customs.gospmr.org/category/otchety-o-rabote-tamozhennykh-organov-pm (28.02.2020)
[4] Torgovo Promyshlennaya Palata Pridnestrov’ya, Statistika vneshney torgovli Pridnestrov’ya v 2019 godu, http://tiraspol.ru/confirmed/statistika-vneshney-torgovli-pridnestrovya/ (28.02.2020)
[5] Gosudarstvennyy Tamozhennyy Komitet PMR, Pokazateli statistiki vneshney torgovli za 2019 g., 23.01.2020, http://customs.gospmr.org/category/otchety-o-rabote-tamozhennykh-organov-pm (28.02.2020)
[6] Gosrezerv Pridnestrov’ya, V 2019 godu ob”yom pridnestrovskogo eksporta v Rossiyu uvelichilsya na 20%, 29.01.2020, https://fgr.gospmr.org/novosti-pmr/624-v-2019-godu-ob-jom-pridnestrovskogo-eksporta-v-rossiyu-uvelichilsya-na-20 (27.02.2020)
[7] European Commission, Commission decides to adjust the existing safeguards for steel, 27.09.2019, https://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2066&utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook (27.02.2020)
[8] Ministerstvo ekonomicheskogo razvitiya PMR, Gosudarstvennaya sluzhba makroekonomiki i nalogovoy politiki, http://mer.gospmr.org/otchet-o-deyatelnosti/otchet-o-deyatelnosti-za-2019-god/gosudarstvennaya-sluzhba-makroekonomiki-i-nalogovoj-politiki.html (28.02.2020)
[9] Eugen Străuțiu, The Transnistrian Conflict Files, Sibiu, Techno Media, 2017, p. 283
[10] LACT, Scandal bancar la Tiraspol. Conturile celor mai mari întreprinderi din Transnistria, blocate la Chișinău (Mold-Street), 08.09.2019, https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2019/09/08/radiochisinau-md-scandal-bancar-la-tiraspol-conturile-celor-mai-mari-intreprinderi-din-transnistria-blocate-la-chisinau-mold-street/ (02.03.2020)
[11] Banca Națională a Moldove, Băncile licențiate din Republica Moldova sunt deschise în continuare să conlucreze cu agenții economici, inclusiv cu cei din regiunea transnistreană, 18.09.2020, https://www.bnm.md/ro/content/bancile-licentiate-din-republica-moldova-sunt-deschise-continuare-sa-conlucreze-cu-agentii (02.03.2020)
[12] David Campbell, David Edgar, George Stonehouse, Business Strategy: An Introduction, Third Edition, London, Red Globe Press, 2011, p. 186
BIBLIOGRAFIE
Documente
- Verkhovnyy Sovet PMR, Zakon Pridnestrovskoy Moldavskoy Respubliki «O vneshneekonomicheskoy deyatel’nosti», 01.01.2019;
Articole, Studii
- Gosudarstvennyy Tamozhennyy Komitet PMR, Pokazateli statistiki vneshney torgovli za 2019 g.;
- Ministerstvo ekonomicheskogo razvitiya PMR, Gosudarstvennaya sluzhba makroekonomiki i nalogovoy politiki;
- Torgovo Promyshlennaya Palata Pridnestrov’ya, Statistika vneshney torgovli Pridnestrov’ya v 2019 godu;
III. Instrumente de lucru
- Melintei Mihai, Cronologia conflictului transnistrean adnotată bibliografic (cu versiune în limba rusă), Sibiu, Armanis, 2018;
- Atlas Pridnestrovskoy Moldavskoy Respubliki, Pridnestrovskiy Gosudarstvenno-Korporativnyy Universitet im. T.G. Shevchenko, Tiraspol, 1996.
- Eugen Străuțiu, Transnistrian Bibliography, TechnoMedia, Sibiu, 2019;
IV. Surse web