În sistemul actual de relații internaționale au loc schimbări dinamice, care afectează în mod direct problema regiunii transnistrene. Situația care se formează la nivel internațional, dar și regional a reactivat politica externă a părților (Chișinău și Tiraspol), care au reacționat la provocările și amenințările realității diplomatice din regiune. În prezent problema transnistreană a dobândit o semnificație importantă în regiune, bazându-se pe trei factori. Primul factor se referă la soluționarea divergențelor politice dintre părți prin definirea problemelor și rezolvarea acestora. Al doilea factor este crearea unui instrument suplimentar pentru depășirea crizei din Ucraina, regiunea transnistreană fiind concepută de Kiev drept un spațiu de manevre tactice de tip ofensivă a Moscovei.[1] Al treilea factor este determinat de impactul semnificativ al conflictului transnistrean asupra relațiilor dintre F. Rusă și Uniunea Europeană. În contextul crizei din Ucraina și intensificării confruntării dintre F. Rusă și Occident în spațiul post-sovietic, procesul de negociere a reglementării problemei transnistrene a cunoscut o activitate intensă.
În prezent procesul de negociere este caracterizat printr-o activizare a mecanismelor de soluționare pașnică a problemei transnistrene. Dinamica dialogului dintre Chișinău și Tiraspol în mare parte se datorează necesității de a realiza și a pune în aplicare acordurile stabilite în Protocolul de la Viena din 27-28 noiembrie 2017.[2] Deschiderea podului peste râul Nistru din zona satelor Gura Bâcului și Bâcioc a fost primită pozitiv de către participanții internaționali din formatul „5+2” și a dat un impuls formatului de negocieri.[3] La data de 1 februarie 2018 la sediul Misiunii OSCE din Chișinău a avut loc ședința grupurilor de lucru (experți) pentru educație. În contextul acordului semnat, partea transnistreană a informat despre finalizarea procedurilor de introducere a modificărilor în legislația internă, necesare pentru eliberarea unei diplome suplimentare, pe care partea moldovenească va aplica apostila.[4] Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Deciziei de protocol privind utilizarea terenurilor agricole situate în raionul Dubăsari, la 31 ianuarie 2018, partea transnistreană a adoptat o decizie privind soluționarea problemei utilizării terenului agricol din raionul Dubăsari. Au fost puse la dispoziție autorități publice autorizate, care sunt responsabile de: primirea documentelor de la fermierii din anumite sate din raionul Dubăsari; eliberarea certificatelor de înregistrare temporară; furnizarea de terenuri agricole și monitorizarea utilizării corespunzătoare a acestora. A fost implementată o procedură simplificată pentru trecerea mărfurilor, tehnicii, produselor agricole și a îngrășămintelor prin punctul de control vamal transnistrean.[5] La 26 aprilie 2018 a început procesul de eliberare a certificatelor de acces pentru fermierii moldoveni la terenurilor agricole din raionul Dubăsari.[6] Tot în luna aprilie 2018 la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol a avut loc reuniunea subgrupelor de lucru (experți) pe probleme bancare. Activitatea acestui grup a fost relansat după o pauză de 5 ani. În cadrul acestei reuniuni s-a expus viziunea privind interacționarea în sfera financiară și bancară.[7] A fost relansată (după o pauză din iulie 2016) și activitatea grupului de lucru (experți) pentru acte de stare civilă și documentare a populației. La ședința acestui grup de lucru (experți), din 12 octombrie 2018, au participat și reprezentanți din cadrul formatului de negocieri „5+2”.[8]
Reuniunile în formatul „5+2” au dat un impuls dialogului și au permis atingerea unor rezultate concrete. Cel mai mult aceasta s-a reflectat în semnarea acordului privind participarea autovehiculelor transnistrene la traficul rutier internațional. În urma reuniunii în formatul „5+2” de la Roma[9], în protocol au fost stabilite obligațiile părților cu indicarea termenilor limită pentru aplicarea acestora (vezi punctul 6 din protocol[10]). În vederea punerii în aplicare a Deciziei de protocol privind interacțiunea în domeniul telecomunicațiilor[11], din 25 noiembrie 2017, părțile la reuniunea grupurilor de lucru (experți) pentru telecomunicații și servicii poștale la data de 28 iunie 2018 au semnat o foaie de parcurs.[12] Decizia de protocol privind participarea la traficul internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană a fost aplicată în data de 1 septembrie 2018.[13] După datele Biroului de reintegrare a Republicii Moldova, elaborarea acestei Decizii de protocol, dar și punerea în aplicare a dispozițiilor protocolului a fost precedată de 25 de reuniuni ale grupurilor de lucru (experți) pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor.[14]
Un subiect separat al procesului de negociere și foarte important este controlul vamal comun moldo-ucrainean de pe segmentul transnistrean de frontieră (vezi Hotărârile de Guvern a R. Moldova din 23 mai 2018[15]). Partea transnistreană a comunicat în mod regulat participanților formatului „5+2” despre poziția sa privind inadmisibilitatea stabilirii controlului vamal comun. A prezentat informații extinse privind consecințele dăunătoare ale implementării acestui pas unilateral. Însă, de facto, acest control vamal comun a și implicat participanții din procesul de negociere într-o discuție pentru elaborarea unor condiții optime de continuare a activității economice externe a regiunii transnistrene și de asigurare a dreptului populației din stânga Nistrului la libera circulație. În vederea prevenirii blocării aprovizionării Transnistriei cu preparate veterinare și fitosanitare, dar și încercând să elimine obstacolele din sfera comerțului cu produse supuse controlului fitosanitar, Chișinăul și Tiraspolul, în cadrul reuniunii reprezentanților politici la 15 februarie 2018, au semnat o Decizie de protocol cu privire la mecanismul de interacțiune în domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor.[16] În cadrul reuniunilor la nivelul grupurilor de lucru (experți) și reprezentanților politici, au fost propuse mecanisme practice de interacțiune între autoritățile competente din regiune transnistreană și R. Moldova privind asigurarea transparentă a importului de preparate veterinare și fitosanitare în Transnistria. În această direcție și Uniunea Europeană și-a început o activitate. În special, Transnistriei i-au fost acordate preferințe comerciale, rezultatul fiind văzut în cifrele comerțului extern al regiunii transnistrene. Pentru perioada ianuarie – septembrie 2018, Transnistria a exportat în UE 36% din produse în valoare de 188 mln. $, pe când în Uniunea Eurasiatică doar 10% din produse în valoare de 56 mln. $.[17] Aceste condiții au făcut ca Tiraspolul să devină mai flexibil în procesul de negociere cu Chișinăul.
UE deschis îndeamnă Chișinăul și Tiraspolul să facă anumite concesii cu privire la procesul de negociere. Acest lucru este urmat de un anumit interes al UE în regiune, acela de a da un impuls soluționării problemei separatismului în R. Moldova. Transnistria rămâne o enclavă unde se află trupe rusești. Aceasta este o problemă dificilă pentru R. Moldova, Ucraina, dar și pentru alte țări din Balcani. Rezolvarea conflictului va duce la eliminarea unei amenințări armate aflate în apropierea de granițele Uniunii Europene. Mai mult de atât, UE susține implementarea reformelor democratice în R. Moldova și a semnat în anul 2014 un parteneriat de liber schimb aprofundat (DCFTA). Astfel de parteneriate UE a mai semnat cu Georgia, care are problema Abhaziei și Osetiei de Sud (republici recunoscute de F. Rusă) și Ucraina unde are loc un conflict armat în zona Donbas.[18] Regiunea transnistreană are o colaborarea activă cu organizațiile europene, principalele fiind Berlin Economics, care efectuează o analiză economică a regiunii[19] și EUBAM, în special la aplicarea noului cod vamal al regiunii transnistrene.[20]
Bineînțeles că, administrația regiunii transnistrene demonstrează și va demonstra în continuare că este un aliat și satelit geopolitic al F. Ruse. Totuși, gazul și resursele financiare vin de la Moscova. Însă, realitățile economice și geografice din ultimul timp, obligă partea transnistreană să acționeze altfel. Astfel, Chișinăul a primit o poziție de a influența anumite condiții din procesul de negociere. Drept exemplu este problema cu restricțiile importului de bunuri în Transnistria, inclusiv importul de combustibil și lubrifianți pe calea ferată. Cu toate că, Decizia de protocol privind reluarea traficului feroviar de marfă pe teritoriul Transnistriei a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2018[21], documentul este implementat corespunzător doar în legătură cu exportul de bunuri din Transnistria și tranzitul acestora în R. Moldova. În ceea ce privește importul de bunuri, au loc probleme tehnologice de interacțiune între autoritățile vamale. Influența Chișinăului în acest context constă în perspectiva de a extinde controlul comun vamal cu Ucraina pe segmentul transnistrean la punctul de trecere feroviar Novosavitskoe – Cuciurgan.[22]
Interacțiunea părților în Comisia Unificată de Control, care monitorizează regulat situația din Zona de Securitate este dificilă, însă cu toate acestea sunt luate măsuri operaționale pentru rezolvarea incidentelor și asigurarea stabilității în Zonă. Situația din jurul Misiunii de Menținere a Păcii este și mai complexă. Partea moldovenească a început să întreprindă acțiuni diplomatice împotriva prezenței militare rusești din regiunea transnistreană, care are un contingent militar și în cadrul Misiunii de Menținere a Păcii. Mai mult de atât, ONU a adoptat o Rezoluție cu privire la retragerea trupelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova[23] – este vorba despre Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) dislocat în regiunea transnistreană. Această rezoluție conține dispoziții critice privind prezența personalului militar rus în regiunea transnistreană. Subiectul privind eficacitatea și legitimitatea GOTR din regiunea transnistreană a devenit foarte important în ultima perioadă și este discutat la majoritatea platformelor internaționale de negociere. GOTR din regiunea transnistreană din punct de vedere strategico-militar nu are o poziție de ofensivă, nu este dotat cu sisteme de apărare antirachetă și anti-atacuri aeriene (definiție NATO – counter-air defence), mijloace de descurajare nucleară, centre de comunicații direct asociate cu armata rusă. Însă, în cazul escaladării conflictului transnistrean, conducerea rusă va interveni, cu condiția dacă va exista o agresiune sau amenințare directă împotriva grupului militar (vezi strategia Națională de Apărare a F. Ruse[24]). Totuși, pentru atingerea intereselor strategice F. Rusă este deschisă în promovarea eliminării conflictelor regionale (vezi punctul 3 „e” și 58 din Concepția politicii externe a F. Ruse[25]). Cu toate acestea, în cadrul reuniunilor reprezentaților politici din partea Chișinăului și Tiraspolului problema staționării trupelor rusești în regiunea transnistreană nu este discutată și nu sunt create mecanisme/instrumente care pot permite soluționarea acestei probleme. Părțile continuă să întreprindă acțiuni sistematice unilaterale, care destabilizează formatul de menținere a păcii.
În concluzie de la începutul anului 2018 și până în prezent au avut loc 58 de ședințe ale grupurilor de lucru (experți) între Chișinău și Tiraspol.[26] Aceste ședințe demonstrează că are loc o apropiere diplomatică între părți pe anumite domenii. Sunt îndeplinite acordurile de pe marginea a mai multor aspecte de cooperare practică între părți. Cu ajutorul mediatorilor internaționali s-au găsit instrumentele necesare pentru rezolvarea unor probleme importante. În cazul atingerii unor acorduri fundamentale între F. Rusă și Transnistria, pe de o parte, și Statele Unite, UE, Ucraina, R. Moldova, pe de altă parte, se poate găsi soluția rezolvării problemei transnistrene. Însă, neîncrederea dintre F. Rusă și Occident blochează anumite acțiuni comune, punând sub semnul întrebării garanțiile privind păstrarea acordurilor inițiale. În special, aceasta se referă la neutralitatea R. Moldova. Occidentul vede în procesul de soluționare a conflictului transnistrean o minimizare a influenței militare rusești pe Nistru, în particular, și în spațiul post-sovetic la general. În același timp, nu sunt purtate discuții privind mecanismele echilibratoare în cazul dacă F. Rusă va accepta promovarea reintegrării. Totuși, scenariul reintegrării ar permite teoretic F. Ruse să dețină un impact asupra vieții politice interne din R. Moldova și să se conecteze la relațiile cu Occidentul. Dar, un astfel de scenariu are un set de probleme, chiar dacă conducerea regiunii transnistrene intensifică interacțiunea cu Occidentul pentru a-și reduce costurile blocadei. Consider că un astfel de scenariu poate fi implementat doar într-o perspectivă de negociere de lungă durată.
În prezent procesul de negociere între părți are o dinamică pozitivă, mai ales pe fundalul cooperării sporite cu Occidentul. Acțiuni împotriva F. Ruse privind îndeplinirea cerințelor finale ale dispozițiilor Summitului OSCE de la Istanbul din 1999[27] vor continua, indiferent de cine va câștiga la alegerile parlamentare din R. Moldova din 24 februarie 2019. Prin urmare, perspectiva cea mai probabilă este păstrarea statului „suspendat” al regiunii transnistrene și purtarea negocierilor între părți cu înregistrarea anumitor progrese. Această perspectivă ar permite asigurarea stabilității procesului de negociere și a echilibrului de forțe în regiune, mai ales pe fundalul stării de confruntare din Ucraina. Reglementarea problemelor de ordin politic dintre Chișinău și Tiraspol ține de capacitatea diplomatică a formatului „5+2” și este un proces foarte complex și pe termen lung. Succesul reglementării transnistrene depinde de combinația favorabilă a multor factori externi și interni, condiții subiective și obiective. Unicitatea situației reglementării transnistrene din prezent constă în faptul că, pentru prima dată, s-au înregistrat progrese semnificative în dosarul rezolvării pașnice a conflictelor din spațiul post-sovietic.
[1] Ukrinform, Украинские дипломаты обеспокоены маневрами военных РФ в Приднестровье, 17.08.2018, в https://www.ukrinform.ru/rubric-polytics/2520133-ukrainskie-diplomaty-obespokoeny-manevrami-voennyh-rf-v-pridnestrove.html (03.10.2018).
[2] Mihai Melintei, Cronologia Conflictului Transnistrean Adnotată Bibliografic (cu versiune în limba rusă), Editura Astra, Sibiu, 2018, p. 355.
[3] Moldova, Podul Gura Bîcului – Bîcioc, deschis transportului de pasageri și mărfuri de până la 10 tone, 31.01.2018, în http://www.moldova.org/podul-gura-bicului-bicioc-deschis-transportului-de-pasageri-si-marfuri-de-pana-la-10-tone/ (03.10.2018).
[4] Министерство Иностранных Дел ПМР, О заседании экспертных (рабочих) групп по вопросам образования, 01.02.2018, в http://mfa-pmr.org/ru/xhc (03.10.2018).
[5] Официальный Сайт Правительства ПМР, Об урегулировании вопросов землепользования в Дубоссарском районе, 01.02.2018, в http://gov-pmr.org:81/item/11118 (03.10.2018).
[6] LACT, Fermierii din raionul Dubăsari au primit primele certificate de acces la terenurile agricole din regiunea transnistreană, 26.04.2018, în https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/04/26/publika-md-fermierii-din-raionul-dubasari-au-primit-primele-certificate-de-acces-la-terenurile-agricole-din-regiunea-transnistreana/ (03.10.2018).
[7] Министерство Иностранных Дел ПМР, В Тирасполе состоялось заседание экспертных (рабочих) подгрупп по вопросам межбанковского взаимодействия, 20.04.2018, в http://mid.gospmr.org/ru/kyK (03.10.2018).
[8] Guvernul R. Moldova, La Tiraspol s–au reunit grupurile de lucru pentru acte de stare civilă și documentare a populație, 12.10.2018, în https://gov.md/ro/content/la-tiraspol-s-au-reunit-grupurile-de-lucru-pentru-acte-de-stare-civila-si-documentare?fbclid=IwAR22NzYLeBPQsC1VdfMHFr6BYSPRNzi-MBJBP0Hwtv13OMUwaGJgQz-30CQ (12.10.2018).
[9] OSCE, Commitment to finalize all the aspects of the “package of eight” makes this year historic for Chisinau and Tiraspol, says OSCE Special Representative, 30.05.2018, in https://www.osce.org/chairmanship/382879 (04.10.2018).
[10] OSCE, Protocol of the Official Meeting of the Permanent Conference for Political Questions in the Framework of the Negotiating Process on the Transdniestrian Settlement, 30.05.2018, in https://www.osce.org/chairmanship/382885 (04.10.2018).
[11] Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, Decizia Protocolară cu privire la măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor, Vol.I, Nr.1, Sibiu, pp. 274-275.
[12] Министерство Иностранных Дел ПМР, В Кишиневе состоялась встреча экспертов в области телекоммуникаций, 29.06.2018, в http://mfa-pmr.org/ru/zhx (04.10.2018).
[13] LACT, Începând cu 10 septembrie, în Transnistria vor fi emise plăcuțe de înmatriculare neutre, 03.09.2018, în https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/09/03/infotag-md-incepand-cu-10-septembrie-in-transnistria-vor-fi-emise-placute-de-inmatriculare-neutre/ (04.10.2018).
[14] Guvernul R. Molvoa, Lista coordonatorilor grupurilor de lucru din partea Chișinăului, în https://gov.md/ro/content/lista-coordonatorilor-grupurilor-de-lucru-din-partea-chisinaului (04.10.2018).
[15] Guvernul R. Moldova, Ședința Guvernului din 23 mai 2018, ora 15:00, în https://gov.md/ro/content/sedinta-guvernului-din-23-mai-2018-ora-1500 (04.10.2018).
[16] LACT, DECIZIE DE PROTOCOL cu privire la mecanismul de interacțiune în domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor / ПРОТОКОЛЬНОЕ РЕШЕНИЕ по вопросам взаимодействия в сфере ветеринарии, карантина и защиты растений, 16.02.2018, în https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/02/16/decizie-de-protocol-cu-privire-la-mecanismul-de-interactiune-in-domeniul-veterinar/ (04.10.2018).
[17] Государственный таможенный комитет ПМР, ВНЕШНЯЯ ТОРГОВЛЯ ПМР ПО ОСНОВНЫМ СТРАНАМ И ГРУППАМ СТРАН В РАЗРЕЗЕ ТОВАРНЫХ СТРУКТУР ЗА ЯНВАРЬ-СЕНТЯБРЬ 2018 Г., 05.10.2018, в http://customs.gospmr.org/vneshnyaya-torgovlya-pmr-po-osnovnym-stra.html (06.10.2018).
[18] European Commission, Georgia, Republic of Moldova and Ukraine, in https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/international-affairs/international-customs-cooperation-mutual-administrative-assistance-agreements/georgia-republic-moldova-ukraine_en (06.10.2018).
[19] Министерство экономического развития ПМР, Встреча с руководством Berlin Economics, март 2018, в http://www.mer.gospmr.org/novosti/mart/vstrecha-s-rukovodstvom-berlin-economics.html (06.10.2018).
[20] Государственный Таможенный Комитет ПМР, ТАМОЖЕННЫЙ КОДЕКС ПРИДНЕСТРОВСКОЙ МОЛДАВСКОЙ РЕСПУБЛИКИ, в http://customs.gospmr.org/tamozhennyy-kodeks-pridnestrovskoy-m.html (06.10.2018).
[21] Министерство Иностранных Дел ПМР, Отчет Министерства иностранных дел Приднестровской Молдавской Республики о проделанной работе за 2017 год, 29.01.2018, в http://mfa-pmr.org/ru/Nyh (06.10.2018).
[22] Новости Приднестровья, МОЛДОВА И УКРАИНА ОТКРОЮТ ЕЩЕ ДВА СОВМЕСТНЫХ КПП НА ПРИДНЕСТРОВСКОЙ ГРАНИЦЕ, 24.05.2018, в https://novostipmr.com/ru/news/18-05-24/moldova-i-ukraina-otkroyut-eshche-dva-sovmestnyh-kpp-na (06.10.2018).
[23] United Nations, General Assembly Adopts Texts Urging Troop Withdraw from Republic of Moldova, Strengthening Cooperation in Central Asia, 22.06.2018, in https://www.un.org/press/en/2018/ga12030.doc.htm (09.10.2018).
[24] Президент России, Указ Президента Российской Федерации от 31.12.2015 г. № 683, 31.12.2015, в http://kremlin.ru/acts/bank/40391/page/1 (09.10.2018).
[25] Министерство Иностранных Дел Российской Федерации, Концепция внешней политики Российской Федерации (утверждена Президентом Российской Федерации В.В.Путиным 30 ноября 2016 г.), 01.12.2016, в http://www.mid.ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/2542248 (09.10.2018).
[26] Guvernul R. Moldova, Lista coordonatorilor grupurilor de lucru din partea Chişinăului, în https://gov.md/ro/content/lista-coordonatorilor-grupurilor-de-lucru-din-partea-chisinaului (12.10.2018).
[27] OSCE, Istanbul Document, 19.11.1999, in https://www.osce.org/mc/39569 , p. 237 (12.10.2018).