Procesul de negociere pentru reglementarea conflictului transnistrean, început în urmă cu treizeci de ani, servește ca un mecanism menit să asigure rezolvarea tensiunilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Pe parcursul a treizeci de ani procesul de negociere a reuși să reglementeze problemele primare în interacțiunea dintre Chișinău și Tiraspol în vederea normalizării situației. Cu toate acestea, multe dintre problemele reflectate în declarațiile părților stagnează negocierile până în prezent. În primul rând problemele sunt vizate de libera circulație a populației, dezvoltarea unor contacte reciproc avantajoase în domeniul economic și reglementarea politică a conflictului. În același timp, procesul de negociere rămâne singurul instrument practic și eficient pentru rezolvarea problemelor de interacțiune operațională, reducând gradul de escaladare a confruntărilor și crizelor.
Procesul de reglementare a conflictului transnistrean derulat în anul 2021 a cunoscut o continuare a negocierilor părților cu partenerii internaționali atât în formatul „5+2” cât și în format bilateral. De asemenea, a fost menținut dialogul între Chișinău și Tiraspol în cadrul mecanismelor procesului de negociere existente (formatul „1+1”, reuniunile grupurilor de lucru/experți și CUC[1]). Pe de altă parte, procesul de negociere per ansamblu a cunoscut o perioadă de „suspendare” și critici reciproce, constrângeri ale părților în direcția anumitor probleme, în special problema libertății de mișcare peste râul Nistru[2]. Stagnarea negocierilor, indirect, este un efect al situației pandemice cauzată de sindromul respirator acut sever SARS-CoV-2 (COVID-19), care a lansat procese ireversibile în toate sferele comunității internaționale creând riscuri suplimentare și pentru procesul de negociere a conflictului transnistrean.
Negocierile părților în anul 2021 au fost lansate prin reuniunea reprezentanților politici în procesul de negociere din partea Chișinăului și Tiraspolului. În urma ședinței de lucru au fost enunțate prioritățile-cheie din agenda reglementării transnistrene[3]. Problema participării în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană cu numere de înmatriculare transnistrene a fost subiectul central al negocierilor dintre părți în prima jumătate a anului 2021 și a continuat să fie prioritar pe agenda de negocieri în a doua jumătate a anului 2021. Începând cu 15 ianuarie 2021, potrivit înțelegerilor din anul 2020 între autoritățile de profil ale Republicii Moldova și Ucrainei, au intrat în vigoare procedurile potrivit căror accesul în traficul rutier internațional este asigurat doar pentru mijloacelor de transport din regiunea transnistreană ce vor dispune de plăci de înmatriculare ale Republicii Moldova și de plăci de model neutru și însoțite de autocolantul „MD”, adică a autovehiculelor înregistrate la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița, în conformitate cu prevederile Deciziei protocolare „cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană, care nu desfășoară activitate comercială” din 24 aprilie 2018[4], Legii nr.170/2018 și Hotărârii Guvernului nr.847/2018. Însă, în urma eforturilor politice și diplomatice active ale Tiraspolului și ale participanților la procesul de negocieri a fost posibilă prevenirea introducerii acestor restricții. În contextul negocierilor moldo-ucrainene, Kievul a menționat că începând cu 1 septembrie 2021, Ucraina va interzice intrarea vehiculelor cu numere de înmatriculare transnistrene[5]. Partea transnistreană a criticat aceste intenții menționând că astfel de demersuri sunt „contraproductive şi periculoase pentru stabilitatea regională”[6]. Subiectul a fost comentat și de Vitaliy Tryapitsyn, reprezentantul permanent al Federației Ruse în procesul de negociere al reglementării transnistrene, menționând că astfel sunt create tensiuni suplimentare[7].
În luna februarie 2021, a avut loc vizita de lucru la Chișinău a președintelui în exercițiu al OSCE, Ann Linde. În urma reuniunii cu reprezentanții politici de pe ambele maluri ale Nistrului, s-a efectuat un schimb de opinii pe aspecte privind cooperarea bilaterală pe marginea procesului de reglementare transnistreană. De asemenea, președintele în exercițiul al OSCE a menționat că misiunea rămâne a fi vitală în reglementarea finală a conflictului transnistrean[8]. În continuare, în prima jumătate a anului 2021, dinamica discuțiilor între oficialii OSCE cu Chișinău și Tiraspol s-au axat preponderent pe esența problemelor existente din domeniul rutier și a liberei circulației. În mod particular în revistă a fost trecut dialogul activ purtat la nivelul experților de pe cele două maluri ale Nistrului din sfera transportului auto și succesele înregistrate în rezolvarea unor probleme tehnice privind funcționalitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din Tiraspol și Rîbnița[9]. Separat, Tiraspolul cu OSCE a examinat subiectul de introducere a celei de-a doua faze a controlului vamal la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean la punctul de control „Novosavitskaya – Cuciurgan”[10]. În context, Guvernul Republicii Moldova a amânat implementarea celei de-a doua etape a controlului vamal la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean la punctul de control „Novosavitskaya – Cuciurgan” până pe 31 decembrie 2021.
La începutul lunii iunie 2021 mediatorii și observatorii din cadrul Conferinței permanente pe probleme politice în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2” au efectuat o vizită de lucru la Chișinău și Tiraspol. Mediatorii și observatorii sau întâlnit cu aparatul administrativ de pe cele două maluri ale Nistrului în formatul „3+2” și au salutat dialogul între ambele părți la nivelul reprezentanților politici și al grupurilor de lucru (experți). În urma întrunirilor cu oficialii de pe cele două maluri ale Nistrului, mediatorii și observatorii au subliniat necesitatea purtării unui dialog continuu, intensiv și constructiv, menit să consolideze dinamica procesului de reglementare[11]. În cadrul dialogului cu OSCE, în mod prioritar, interlocutorii au discutat o serie de probleme cu privire la libera circulație. Problematica procesului de negociere a conflictului transnistrean pe parcursul lunii iunie 2021 a fost discutată și în cadrul întrunirii de lucru a Secretarului general al OSCE, Helga Schmid, cu ministrul rus de externe, Sergey Lavrov. Diplomații au discutat problematica procesului de reglementare transnistreană și au luat în considerare problema reuniunilor în formatul „3+2” și posibilitatea de a organiza reuniunea în formatul „5+2”[12].
De asemenea, în luna iunie 2021, procesul de negociere a conflictului transnistrean a fost abordat în cadrul Dumei de Stat a Federației Ruse. Organul reprezentativ și legislativ al Federației Ruse a adoptat o Declarație în legătură cu complicarea situației din stânga Nistrului și a măsurilor restrictive împotriva regiunii transnistrene[13].
Ce-a de-a doua jumătate a anului 2021 în direcția procesului de negociere a conflictului transnistrean a debutat prin prisma alegerilor anticipate parlamentare din Republica Moldova. În luna iulie 2021 problematica transnistreană a fost interpretată prin prisma exclusiv politică. Acest lucru a catalizat apariția comentariilor din partea autorităților din stânga Nistrului, care au etichetat evenimentele drept acțiuni provocatoare care agravează conflictul[14]. Totodată, în luna iulie 2021 a fost reiterat subiectul privind drepturile omului din regiunea transnistreană. Însărcinatul cu afaceri al SUA în cadrul OSCE, Courtney Austrian, a redactat o scrisoare către Consiliul Permanent de la Viena, pe subiectul încălcării flagrante a drepturilor omului în regiunea transnistreană. În scrisoare se menționează că SUA și Canada sunt profund îngrijorate de încălcarea continuă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului din regiunea transnistreană[15]. Subiectul situației drepturilor omului din regiunea transnistreană în decursul anului 2021 a fost discutat și în cadrul Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE)[16].
Ca urmare a investirii noului Guvern al Republicii Moldova în august 2021, funcția de Viceprim-ministru pentru reintegrare deținută anterior de Olga Cebotari, a fost preluată de Vlad Kulminski. Mandatul de Viceprim-ministru pentru reintegrare, Vlad Kulminski la început într-o manieră activă de negocieri în direcția dosarului transnistrean cu partenerii internaționali, OSCE și EUBAM[17].
În contextul negocierilor moldo-ucrainene din luna august 2021 cu privire la participarea autovehiculelor cu numere de înmatriculare transnistrene în traficul rutier internațional, Chișinăul a solicitat Kievului să prelungească până la 10 ianuarie 2022 dreptul de a intra pe teritoriul Ucrainei a autovehiculelor cu numere de înregistrare transnistrene. Cu toate acestea, Serviciul Vamal al Ucrainei a emis un comunicat prin care anunță că potrivit ordinului Cabinetului de Miniștri al Ucrainei și al notei Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, de la 1 septembrie 2021, doar vehiculele din regiunea transnistreană a Republicii Moldova cu plăcuțe de înmatriculare conform formularului convenit și numere neutre, împreună cu alte mașini înmatriculate în conformitate cu legislația Republicii Moldova, vor putea participa la traficul internațional[18]. Astfel, în continuarea negocierilor părților subiectul central a fost decizia Ucrainei de a interzice intrarea pe teritoriul său a vehiculelor cu numere de înmatriculare transnistrene. În acest context, în decursul lunilor septembrie-octombrie 2021, s-au desfășurat întrevederi comune a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană și a experților din cadrul grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, cu participarea exponenților mediatorilor și a observatorilor din cadrul formatului de negocieri „5+2”[19]. Referitor la problematica din sectorul transporturilor, partea transnistreană a emis un comentariu cu privire la situația de criză din acest domeniu[20].
Criza energetică din Republica Moldova, debutată în luna octombrie 2021, a cauzat o serie de provocări procesului de negocieri. Astfel, subiectul gazelor naturale a fost discutat în cadrul convorbirii telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță și liderul de la Tiraspol,Vadim Krasnoselskiy.
În luna noiembrie 2021, Vladislav Kulminski a demisionat din funcţia de vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova[21]. Cu toate acestea, în procesul de negociere Chișinăul s-a implicat activ în desfășurarea reuniunii grupurilor de lucru (experți) pe probleme economice, sociale, din domeniul sănătății și comunicațiilor.
La sfârșitul anului 2021 în direcția procesului de negociere pentru reglementarea conflictului transnistrean a fost aprobată, de către Consiliul Ministerial al OSCE, Declarația cu privire la procesul de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea transnistreană[22]. Însă, conform poziției de la Tiraspol, Declarația a fost adoptată fără a se ține cont de opinia părții transnistrene, astfel, aceasta nu reflectă întreaga amploare a stagnării procesului de negocieri, care a ajuns la un nivel critic de degradare[23].
În direcția problematicii circulației libere, Guvernul Republicii Moldova a extins, până pe 30 iunie 2022, permiterea traversării prin punctele de trecere a frontierei Pervomaisk-Cuciurgan; Goianul Nou-Platonovo și Novosavițkoe-Cuciurgan, a agenților economici înregistrați sau nu la Agenția Servicii Publice, fără aplicarea măsurilor de politică economică sau prohibițiilor, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de organele neconstituționale din stânga Nistrului[24].
Un subiect acut în cadrul procesului de negociere la sfârșitul anului a fost alegerile din stânga Nistrului din 12 decembrie 2021. În acest sens, Biroul politici de reintegrare a emis o Declarație cu privire la organizarea alegerilor din regiunea transnistreană. Astfel, a fost constatat că acest exercițiu se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova. Partea transnistreană, la rândul său, a emis o Declarație cu privire la obstrucționarea activităților observatorilor internaționali[25]. Tiraspolul a solicitat de la Chișinău să înceteze provocările împotriva cetățenilor Rusiei și ai Transnistriei, să nu interfereze în activitatea observatorilor străini și să respecte dreptul suveran al poporului din stânga Nistrului de a-și exprima opinia în cadrul alegerilor din regiunea transnistreană. Totodată, Tiraspolul a sesizat oficial partea moldovenească și reprezentanții internaționali din formatul „5+2” despre suspendarea temporară a participării părții transnistrene la funcționarea mecanismului de înmatriculare a vehiculelor la punctele relevante din Tiraspol și Râbnița începând cu 29 decembrie 2021. De asemenea, partea transnistreană a informat Chișinăul, precum și pe alți participanți ai formatului de negociere „5+2” despre limitarea termenului de valabilitate a Hotărârii de Protocol privind folosirea terenurilor agricole din raionul Dubăsari până la 30 iunie 2022[26].
În luna decembrie 2021, Ministerul de externe al Federației Ruse a făcut un apel la conducerea Republicii Moldova prin care solicită ca aceasta „să manifeste o abordare constructivă și să răspundă pozitiv inițiativei Transnistriei”. În acest context, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Dmitry Kozak, în cadrul întruniri de lucru cu Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE, Thomas Mayer-Harting, pe problematica reglementării transnistrene, a atras atenția asupra recentului apel al liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskiy, cu privire la reluarea dialogului dintre Tiraspol și Chișinău privind soluționarea politică cuprinzătoare a conflictului transnistrean, inclusiv chestiunile privind viitorul statut al Transnistriei[27].
Pe parcursul evoluției procesului de negociere pentru reglementarea conflictului transnistrean în anul 2021, putem concluziona că părțile, totuși, au reușit să găsească un modus vivendi în vederea depășirii și contracarării unui spectru de probleme. Abținându-se de la poziții politice care riscă să submineze eforturile de răspuns cooperant, Chișinău și Tiraspol au asigurat o dinamică continuă în toate formatele de dialog existente, iar întrevederile la nivelul reprezentanților politici s-au triplat comparativ cu perioada de negociere din anii 2019-2020. Grupurile de lucru (experți) de pe cele două maluri ale Nistrului s-au întrunit în 25 de ședințe. Cele mai active reuniuni au fost din sfera transportului auto (8 ședințe) și ocrotirea sănătății (5 ședințe)[28].
Deși, nu s-a organizat o nouă rundă de negocieri în formatul ,,5+2”, totuși în decursul anului a fost asigurată comunicarea activă cu OSCE și participanții formatului de negociere „5+2”. La Chișinău și Tiraspol au fost efectuate vizite de lucru a mediatorilor și a observatorilor internaționali din cadrul formatului de negocieri ,,5+2”. De asemenea, au avut loc multiple întrevederi separate cu reprezentanții actorilor din cadrul Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, în cadrul cărora au fost desfășurate consultări interactive și a fost evidențiată necesitatea relansării lucrărilor acestui format și a inițierii consultărilor pe proiectul de agendă.
Pe linia de activitate a Comisiei Unificate de Control s-a asigurat convocarea a 38 de ședințe, și tot atâtea ședințe au avut loc în Comandamentul Militar Întrunit, fiind fixată situația din Zona de Securitate[29].
Pe parcursul evoluției pandemiei COVID-19 în anul 2021, oficialii de pe cele două maluri ale Nistrului au început să colaboreze direct în domeniul sanitar. În contextul pandemiei s-a lansat o comunicare cu instituțiile medicale directă de pe ambele maluri ale Nistrului și un schimb de experiență continuu. În continuu are loc instruirea cadrelor medicale de pe ambele maluri ale râului Nistru și repartiția pentru utilizare în localitățile din stânga Nistrului și orașul Bender a loturilor de asistență umanitară medicală și a vaccinurilor împotriva COVID-19. De asemenea, chiar dacă la începutul pandemiei reuniunile grupului de lucru (experți) pe probleme de sănătate au fost amânate[30], totuși în decursul evoluției evenimentelor din domeniul sanitar acestea și-au reactivizat ședințele, iar părțile au ajuns la un numitor comun cu privire la mai multe probleme: asistența umanitară medicală; certificatele de vaccinare; repartizarea loturilor de vaccin etc.[31]
Totuși, complexe și deschise rămân problemele privind libera circulație, problema circulației în traficul rutier internațional al autovehiculelor transnistrene, importul de medicamente în regiunea transnistreană, problema telecomunicațiilor, interacțiunea economică și bancară etc. Astfel, este evidențiată nevoia de a revitaliza formatele multilaterale de negociere existente. Continuarea dialogului regulat, poate nu numai că preveni mai multe tensiuni, ci și rezolva problemele de pe agenda de negociere. Pentru o dezvoltare reală și sustenabilă a reglementării transnistrene, este necesară voință politică și deschidere reciprocă a părților. După treizeci de ani de la inițierea procesului de negociere, cultura politică și diplomatică a părților implicate în procesul de reglementare ar trebuie să devină principala garanție a succesului în depășirea problemelor și reglementării conflictului.
[1] Eugen Străuțiu, The Transnistrian conflict files, Techno Media, Sibiu, 2017, pp. 200-208
[2] US Mission to the OSCE , On illegal checkpoints in the Transnistrian region of Moldova during the COVID-19 pandemic outbreak, 08.10.2021, https://osce.usmission.Gov/on-illegal-checkpoints-in-the-transnistrian-region-of-moldova-during-the-covid-19-pandemic-outbreak/ (17.01.2022)
[3] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Ianuarie 2021, „LACT”, p. 2
[4] Alin Gvidiani, Documente și acte normative referitoare la procesul de reglementare transnistreană, Techno Media, Sibiu, 2020, p. 52
[5] Posolʹstvo Ukrayiny v Respublitsi Moldova, Vidbulasya zustrich Posla Ukrayiny v RM z v.o. Premʺyer-ministra ta Ministra zakordonnykh sprav ta yevropeysʹkoyi intehratsiyi RM, 22.02.2021, https://moldova.mfa.gov.ua/news/vidbulasya-zustrich-posla-ukrayini-v-rm-z-vo-premyer-ministra-ta-ministra-zakordonnih-sprav-ta-yevropejskoyi-integraciyi-rm (17.01.2022)
[6] Infotag, Liderulul de la Tiraspol a criticat restricţiile de la ieşirea din ţară a transportului transnistreane fără numere neutre, 20.04.2021, http://www.infotag.md/rebelion-ro/291658/?fbclid=IwAR09a8ADNBhxQiE-e1N38Pk6JHIuBjKwkuJdqy8q_EpI-XDGNamCCoBR7IlA (17.01.2022)
[7] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Aprilie 2021, „LACT”, p. 2
[8] OSCE, OSCE Chairperson-in-Office Linde concludes visit to Moldova, 18.02.2021, https://www.osce.org/-chairmanship/478834 (17.01.2022)
[9] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Aprilie 2021, „LACT”, p. 5
[10] Ministerstvo Inostrannykh Del PMR, Vitaliy Ignat’yev vstretilsya so Spetspredstavitelem Deystvuyushchego Predsedatelya OBSE Tomasom Mayyer-Khartingom, 25.05.2021, http://mid.gospmr.org/ru/node/8529 (17.01.2022)
[11] OSCE, Joint Statement by the mediators and the observers in the Permanent Conference on Political Issues in the Framework of the Negotiation Process on the Transdniestrian Settlement in the 5+2 format following their 3-4 June 2021 visit to Chisinau and Tiraspol, 04.06.2021, https://www.osce.org/chairmanship/488530 (17.01.2022)
[12] TASS, Lavrov i gensek OBSE obsudili vozmozhnyye vstrechi po Pridnestrov’yu v formate “pyat’ plyus dva”, 21.06.2021, https://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/11707327 (17.01.2022)
[13] Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis, Vol. V, No. 1, Sibiu, 2021, pp. 179-185
[14] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Iulie 2021, „LACT”, p. 2
[15] U.S. Mission to the OSCE, On Continuous Flagrant Violation of Human Rights in the Transnistrian Region of the Republic of Moldova by the Secessionist Regime, 29.07.2021, https://osce.usmission.gov/on-continuous-flagrant-violation-of-human-rights-in-the-transnistrian-region-of-the-republic-of-moldova-by-the-secessionist-regime/ (17.01.2022)
[16] Parliamentary Assembly of the Council of Europe, Republic of Moldova: the PACE monitoring co-rapporteurs welcome the authorities’ determined action to reform the judicial system and fight corruption, 20.10.2021, https://pace.coe.int/en/news/8474/republic-of-moldova-the-pace-monitoring-co-rapporteurs-welcome-the-authorities-determined-action-to-reform-the-judicial-system-and-fight-corruption (17.01.2022)
[17] Adevărul, Natalia Gavriliţa, noul prim-ministru al Republicii Moldova. Guvernul a fost învestit în funcţie cu 61 de voturi, 06.08.2021, https://adevarul.ro/moldova/politica/natalia-gavrilita-noul-prim-ministru-republicii-moldova-guvernul-fost-investit-functie-61-voturi-1_610cf9ea5163ec4271d9951d/index.html (17.01.2022)
[18] Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis, Vol. V, No. 1, Sibiu, 2021, pp. 186-187
[19] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Septembrie 2021, „LACT”, p. 2
[20] Ministerstvo Inostrannykh Del PMR, Kommentariy MID PMR, 28.10.2021, http://mid.gospmr.org/ru/node/8757 (17.01.2022)
[21] Adevărul, Vladislav Kulminski a demisionat din funcţia de vicepremier pentru reintegrare, 05.11.2021, https://adevarul.ro/moldova/politica/vladislav-kulminski-demisionat-functia-vicepremier-reintegrare-1_6184f6fe5163ec42713338f8/index.html (17.01.2022)
[22] OSCE, Ministerial statement on the negotiations on the transdniestrian settlement process in the “5+2” format, 03.12.2021, https://www.osce.org/chairmanship/506726 (17.01.2022)
[23] Ministerstvo Inostrannykh Del PMR, Zayavleniye Ministerstva inostrannykh del Pridnestrov’ya v svyazi s Deklaratsiyey SMID OBSE, 03.12.2021, http://mid.gospmr.org/ru/node/8819 (17.01.2022)
[24] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Decembrie 2021, „LACT”, p. 7
[25] Guvernul R. Moldova, Declarație în legătură cu organizarea așa-numitului ”scrutin electoral” în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, 08.12.2021, https://gov.md/ro/content/declaratie-legatura-cu-organizarea-asa-numitului-scrutin-electoral-regiunea-transnistreana (17.01.2022)
[26] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Decembrie 2021, „LACT”, pp. 2-9
[27] TASS, Dmitriy Kozak provel peregovory v Vene po pridnestrovskomu uregulirovaniyu, 29.12.2021, https://tass.ru/politika/13329377 (17.01.2022)
[28] Guvernul R. Moldova, Bilanțul anului 2021 în activitatea Biroului politici de reintegrare și priorități pentru anul 2022, 23.12.2021, https://gov.md/ro/content/bilantul-anului-2021-activitatea-biroului-politici-de-reintegrare-si-prioritati-pentru-anul (17.01.2022)
[29] Ibidem
[30] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Aprilie 2020, „LACT” p. 2
[31] Ministerul Sănătății Republicii Moldova, Persoanele vaccinate în stânga Nistrului pot solicita confirmarea certificatului de vaccinare, 16.07.2021, https://msmps.gov.md/comunicare/comunicate/persoanele-vaccinate-in-stanga-nistrului-pot-solicita-confirmarea-certificatului-de-vaccinare/ (17.01.2022)