La sfârșitul lunii iulie, la Roma, candidatul Daniela Plăcintă a susținut teza de master intitulată ”The Impact of the Transnistrian Conflict on the Republic of Moldova’s Integration Process in the EU”, finalizând studiile la Centre International de Formation Européenne (CIFE) – Institut Européen·European Institute (IE·EI). Lucrarea a fost coordonată de către prof.univ.dr. Eugen Străuțiu – director al Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, și a fost notată cu calificativ maxim.
Cercetarea abordează o temă de interes deosebit pentru actualitatea geopolitică și geostrategică din Estul Europei, care rămâne fluidă la aproape trei decenii de la dizolvarea Uniunii Sovietice – fiind caracterizată de revenirea în forță a intereselor Federației Ruse în regiuni și state care au aparținut Moscovei pe timpul Războiului Rece.
Autorul a avut de rezolvat o problemă serioasă cu privire la cantitatea și calitatea bibliografiei disponibile. Din păcate, literatura de specialitate elaborată în Republica Moldova, Federația Rusă și România este puțină, și este foarte rar opera unor cercetători de profesie. Tema transnistreană este abordată preponderent de către jurnaliști și experți ai unor organizații neguvernamentale (cel mai adesea aceștia nu sunt cercetători sau profesori în universități), fiind astfel caracterizată de subiectivism, combativitate și superficialitate. În această situație, autorul a abordat sistematic documentele, a analizat datele oficiale puse la dispoziție pe site-urile instituțiilor implicate în gestionarea intereselor UE în Transnistria, a investigat date statistice și a efectuat o muncă critică serioasă pentru a reține faptele și analizele serioase publicate în mediul jurnalistic.
Economia lucrării abordează problema influenței conflictului transnistrean asupra procesului de integrare a Republicii Moldova în UE (obiectiv de politică externă primordial al autorităților executive de la Chișinău, declarat ca atare în programe și susținut corespunzător din punct de vedere instituțional), respectând criteriile logic (de la general spre particular) și cronologic (de la evenimentele mai îndepărtate în timp, spre cele mai apropiate). Astfel, o scurtă introducere prin istoria recentă a conflictului, este continuată prin temele majore ale intereselor și acțiunii UE cu privire la conflictul transnistrean: „EU’s Position on the Resolution of the Frozen Conflict in the 5+2 Negotiations Format”; „The Impact of EU Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine”; „EU’s Role in EU-UNDP Project of Support to Confidence-Building Measures between the two Banks of the Dniester River”; „EU – Moldova DCFTA: Implications for Moldova – Transnistria and Moldova – EU Relations”. Această din urmă temă este analizată în capitol separat, având în vedere dimensiunea intereselor tuturor părților implicate, atitudinea lor pozitivă față de conectarea economiei transnistrene la spațiul economic european și consecințele politice care pot fi foarte benefice pentru evoluția viitoare a conflictului.
Sunt valoroase concluziile cercetării, care formulează scenarii bazate pe stadiul actual al problemei, în funcție de variabilele care pot fi descrise în prezent: interesele actorilor internaționali implicați și capacitatea societății autohtone de a aborda și reglementa conflictul.
Remarcabilă, în notă pozitivă, utilizarea corectă și consecventă a aparatului bibliografic, după modelul American Psychological Association Citation. Notele bibliografice sunt formulate correct, coerent și rezolvă suficient funcția lor explicativă, delimitând în mod clar contribuțiile altor autori și prezența altor categorii de surse, de contribuția originală. Numărul surselor inventariate în finalul cercetării și diversitatea acestora (expuse în categoriile „Published Documents”; „Books and Studies”; „Newspaper Articles”; „Other Sources”) arată un efort de documentare foarte serios, impulsionat de cunoașterea limbilor engleză, rusă și română. În același timp, remarcabilă este completarea aparatului critic cu o Listă de abrevieri necesară și utilă, cu abstract și cuvinte cheie.
Beneficiem așadar de o cercetare valoroasă, care pune în analiză o tematică importantă, și propune soluții și perspective realiste și aplicabile. Lucrarea poate ținti nu doar mediul profesorilor în universități, studenților și cercetătorilor, ci poate fi și în beneficiul decidenților politici din instituții internaționale (UE în primul rând) și statele cu interese în conflict. În egală măsură, este utilă și jurnaliștilor, activiștilor din organizații neguvernamentale, și chiar publicului avizat care are nevoie de informare și formare.
Capitole din această cercetare au fost deja valorificate prin publicarea lor în periodicele „Studia Securitatis” și „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”, planurile editoriale prevăzând continuarea seriei de articole în baza cercetării menționate.
Prof.univ.dr. Eugen Străuțiu