Partidul Popular European din Moldova
Partidul Popular European din Moldova este una dintre ultimele formațiuni politice apărute pe scena politică. În anul 2015, ca urmare a nemulțumirii unor deputați PLDM cu privire la formarea guvernului și a alianțelor de susținere a acestuia liderul și inițiatorul acestei mișcări a fost deputatul Iurie Leancă – cel ce fusese inițial desemnat pentru funcția de prim-ministru, dar care a căzut la votul din Parlament în 12 februarie 2015.
După acest episod apare o ruptură în interiorul Partidului Liberal Democrat, iar Iurie Leancă împreună cu deputatul Eugen Carpov se simt trădați de partid considerând că „PLDM şi-a pierdut identitatea, ajungând captiv unor interese de grup şi al poftelor lui Vladimir Voronin şi PCRM”[1]
În acest context, în martie 2015, Iurie Leancă prezintă opiniei publice prin intermediul unei conferințe de presă, grupul de inițiativă pentru crearea Partidului Popular European din Moldova[2]. Grupul de iniţiativă propuneai formarea unui partid de centru-dreapta, bazat pe o doctrină conservatoare, cu un accent deosebit pe democrație internă, iar în raport cu societatea să fie o garanție a orientării și integrării europene a Republicii Moldova.
Astfel, în data de 26 iulie 2015, are loc Congresul de constituire al PPEM, unde Iurie Leancă este ales cu majoritate de voturi președinte al formațiunii și este adoptat statutul și programul politic. Programul politic se prezintă în 12 puncte, echivalente a 12 politici publice propuse de PPEM pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova[3].
În ceea ce privește conflictul transnistrean, PPEM se exprimă destul de clar în programul politic, militând în primul rând pentru reunificarea țării prin dezvoltare reală și durabilă, continuarea negocierilor în formatul 5+2, dar „în baza respectării suveranității şi integrității teritoriale a Republicii Moldova. PPEM insistă asupra retragerii forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi consideră că actuala operațiune de menținere a păcii trebuie să fie transformată într-o misiune de observatori civili cu mandat internațional”[4].
Mai mult de atât, PPEM consideră conflictul transnistrean a fi unul cu totul particular față de alte conflicte fiind privit mai degrabă ca unul strict politic pentru că din perspectiva PPEM-ului „nu există probleme în ceea ce privește încrederea, buna înțelegere şi cooperarea dintre oameni. Există, însă, o serie de obstacole create artificial şi care împiedică o interacțiune firească dintre locuitorii celor două maluri ale Nistrului”[5]. În acest context și această raportare la situația din regiunea transnistreană, PPEM vorbește despre o direcționare clară spre Uniunea Europeană, ca fiind singura alternativă reală pentru dezvoltarea Republicii Moldova, dar și o serie de parteneriate strategice importante inclusiv pentru reglementarea conflictului transnistrean – în acest sens relația cu Ucraina fiind deosebit de importantă, iar cea cu Federația Rusă de asemenea, însă cu un accent pus pe pragmatism. De asemenea, rolul organizațiilor internaționale, cum ar fi OSCE sau ONU este privit și prezentat drept fundamental în soluționarea conflictului transnistrean.
Deși, un partid tânăr pe scena politică, sau poate tocmai din acest motiv, PPEM -ul trece pragul electoral la alegerile locale din 2015, fiind, prin președintele Iurie Leancă și vice-președintele partidului Eugen Carpov reprezentat în parlamentul Republicii Moldova. Însă viitorul este destul de nesigur, având în vedere rezultatele alegerilor prezidențiale, precum și diversele sondaje referitoare la direcția strategică de dezvoltare dorită de cetățenii Republicii Moldova. Cu siguranță, oricare ar fi situația pe viitor, direcția pro-europeană asumată de PPEM probabil că va avea un nucleu dur de susținători, însă relevanța acestui nucleu și contribuția la soluționarea conflictului transnistrean rămâne una foarte greu de cuantificat prealabil.
| Direcție strategică pentru dezvoltare Republicii Moldova | Integrare în Uniunea Europeană. |
| Parteneriat strategic propus | Uniunea Europeană, România, NATO. |
| Amenințare internă identificată la adresa societății și statalității Republicii Moldova | Corupția, slaba dezvoltare .etc |
| Amenințare externă identificată la adresa societății și statalității Republicii Moldova | Federația Rusă prin prezența trupelor în regiunea transnistreană. |
| Interesul pentru regiunea și problema transnistreană în programul politic | În mod explicit în cel 23 de pagini ale programului PPEM există 6 referiri la conflictul transnistrean care este abordat destul de larg. |
| Soluția propusă | Statut de autonomie lărgită, retragerea trupelor ruse, trupe de menținerea a păcii sub mandat internațional, continuarea negocierilor în formatul 5+2. |
[1] Vezi pe larg: http://www.e-democracy.md/parties/ppem/ (27.03.2017)
[2] Format din Eugen Carpov, Oazu Nantoi, Victor Lutenco, Octavian Ţâcu, Victor Chirilă, Eugen Sturza, Eremei Priseajniuc, Valeriu Chiveri, Iulian Groza, Ruslan Codreanu, Veronica Creţu, Viorel Roşcovan, Adrian Filat etc, Ibidem.
[3] „crearea statului de drept în RM, schimbarea sistemului de administrare publică, dezvoltarea societății civile şi asigurarea controlului public permanent asupra guvernării, dezvoltarea ţării prin economia de piaţă socială etc. Congresul a adoptat şi o Declaraţie politică, în care sunt punctate 6 obiective strategice ale PPEM, printre care: asigurarea unei justiţii independente, schimbarea sistemului de administrare publică, asigurarea bunăstării cetăţenilor, integrarea Moldovei în familia europeană etc. Vezi pe larg: http://www.e-democracy.md/parties/ppem/ și http://ppe.md/despre-ppem/prezentare/ (27.03.2017)
[4] Programul politic Partidul Popular European din Moldova, p.23
[5] Ibidem.