Ivan Babici: Șeful Executivului Transnistriei A. Martînov caută pisica neagră într-o cameră întunecată: reducerea ponderii pieței negre / Председатель Правительства Приднестровья А. Мартынов ищет черную кошку в черной комнате: снижение доли теневого рынка

Dacă în viitorul apropiat în Transnistria nu va scădea ponderea pieței negre, atunci nu se va putea vorbi despre o realizare eficientă a bugetului, iar acest lucru se va reflecta asupra oamenilor. De aici va rezulta îmbogățirea întreprinzătorilor de rea-credință, care lucrează în afara legii, iar acest lucru înseamnă că încasările preconizate la buget fie nu vor exista, fie acestea se vor produce, însă nu în totalitate.  De aici pornește deficitul bugetar al Transnistriei și tot de aici izvorăsc problemele finanțelor publice.

De aceea Guvernul sub conducerea lui Alexandr Martînov a decis să se ocupe de sectorul pieței negre, piață care trebuie redusă, însă dacă Guvernul va adopta metode drastice de control, atunci nu se va ajunge la niciun rezultat.  Ca urmare a acestora, fie piața neagră va lua o amploare și mai mare, fie pur și simplu se vor închide și afacerile care au mai rămas pe piață.  Motivul pentru care există piața neagră îl reprezintă nivelul ridicat al impozitelor și barierele administrative puternice. Pentru evitarea poverii taxelor mari, firmele sunt nevoite să nu arate o parte din baza de impozitare.  Respectiv instituțiile aflate la puterea Transnistriei trebuie să reducă povara fiscală acolo unde este necesar, până la un nivel care le-ar permite întreprinderilor să se dezvolte într-un mediu transparent.  Însă nici dacă după scăderea nivelului impozitelor contribuabilii nu vor dori să scoată la lumină baza de impozitare, atunci contribuabililor respectivi ar trebui să li se aplice metodele generale moderne de control fiscal, care permit identificarea cu ușurință a unui astfel de contribuabil și tragerea lui la răspundere, inclusiv la răspundere penală.    De aceea este vorba despre un fel de compromis între stat și sfera afacerilor: înainte de toate trebuie redusă povara taxelor și abia pe urmă s-ar impune adoptarea unor măsuri mai moderne de control fiscal.  

Economia subterană înseamnă un colaps al întregului sistem managerial.  Deoarece atunci când rămâne în afara schemei de calcul un procent de 30% din PIB, toate deciziile manageriale sunt cu cel puțin o treime incorecte.  Nu există nicio țară fără economie subterană: în Rusia în mod oficial aceasta reprezintă 20%, în Ucraina se consideră că economia subterană este la nivelul de 30% – e adevărat că acolo metoda de evaluare ridică foarte multe semne de întrebare.  Și în Moldova nivelul economiei subterane este foarte ridicat. Conform datelor furnizate de economistul Schneider, economia subterană reprezintă aici între 50 și 60%.  Iar dacă ar fi să vorbim despre România și Bulgaria, unele date atestă că nivelul economiei subterane ar atinge 30% sau chiar mai mult.   Cât despre SUA, la ora actuală există date că economia subterană ar reprezenta în jur de 7%.   Desigur, având în vedere că Transnistria are în jurul său țări cu un nivel atât de ridicat al economiei subterane, nici aici cifra nu poate fi mai redusă.  Datele oficiale propuse de Guvernul transnistrean reprezintă o cotă de aproximativ 30%, dar din calcule teoretice rezultă că în Transnistria nivelul economiei subterane este cel puțin de două ori mai ridicat în comparație cu datele oficiale.

Cu cât mai dezvoltată este economia, cu cât mai ridicat este nivelul PIB pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare a populației, cu atât mai redus este procentul economiei subterane.  Într-un stat, cu cât este mai mare procentul populației care nu lucrează, cu atât mai ridicat este și nivelul economiei subterane.  La ora actuală, dezvoltarea tehnologiilor informaționale moderne – în speță internetul – are un impact negativ asupra nivelului economiei subterane.  Când vorbim despre economia subterană la nivelul comunității internaționale actuale, în țările dezvoltate se caută identificarea nivelului necesar al economiei subterane care ar influența în mod benefic funcționarea întregului sistem ca un tot unitar.   De exemplu, despre economia Ucrainei se spune mereu că este pe cale de dispariție,  însă observăm că aceasta există și va continua să existe din cauză că acolo sectorul pieței negre este foarte extins. 

Măsurile pe care le propune astăzi Guvernul din Transnistria sunt:  pe de o parte, să reducă substanțial povara fiscală din industrie, iar pe de altă parte să efectueze controale cu țintă precisă și să înăsprească sistemul de administrare fiscală. Dacă vorbim despre înăsprirea legislației fiscale și despre luarea anumitor măsuri ce presupun interdicții, este clar că dacă s-ar institui pur și simplu interdicții, acest lucru ar avea ca efect fie pătrunderea și mai profundă a afacerilor în zona pieței negre, fie plecarea din țară a oamenilor de afaceri.   Pe de altă parte, în cazul în care condițiile facilitează dezvoltarea afacerilor, statul încercând să îmbunătățească aceste condiții, iar contribuabilii văd că dacă încearcă să ascundă veniturile sunt oricum prinși și pedepsiți, nivelul economiei subterane ar scădea.  Dacă sistemul fiscal nu doar ar limita, ci ar și stimula, atunci reacția ar fi pozitivă.

La inițiativa președintelui Vadim Krasnoselski la Tiraspol s-a organizat o consfătuire în scopul consolidării eforturilor instituțiilor de profil în domeniul combaterii infracțiunilor economice.  Șeful statului transnistrean a dat ordin organelor de drept să-și unească eforturile în vederea combaterii evaziunii fiscale, acest lucru fiind dictat de existența în Transnistria a unei piețe negre și în paralel a unui deficit bugetar ce depășește 25% din PIB, ceea ce este inadmisibil. Dacă piața neagră a ajuns la o cotă de aproximativ 30%, conform calculelor Guvernului, veniturile rămase necolectate la bugetul statului au reprezentat în jur de 200 de milioane de ruble.  

А. Маrtînov vorbește despre reducerea poverii fiscale din sectorul real al economiei, prin introducerea unor modificări în legea impozitului pe venit, care presupune o reducere substanțială a impozitelor și taxelor din sectorul industrial.  Instrumentele propuse vor reduce substanțial veniturile la buget.  Pentru compensarea cheltuielilor, Guvernul a propus o nouă abordare în privința controalelor fiscale.  Propunerea vizează efectuarea controalelor în funcție de gradul de risc.  În plus, autoritățile fiscale vor veni mai rar în control la contribuabilii de bună-credință.  Prin aceasta se vor reduce cheltuielile legate de controale și va scădea numărul abaterilor de natură fiscală.  O astfel de abordare complexă va reduce ponderea sectorului subteran al economiei.  În cazul implementării cu succes a reformelor propuse, rezultatele activității vor deveni vizibile în câțiva ani.

Cu toate că anul 2017 a fost declarat «Anul antreprenoriatului», scopul fiind susținerea comunității antreprenoriale și stimularea participării active la afaceri, pe de altă parte, uitând de susținerea antreprenoriatului, Președintele și Guvernul insistă asupra coordonării activității la toate nivelele reprezentanților teritoriali ai organelor fiscale și ai serviciului de combatere a infracțiunilor economice și corupției (OBEPiK) pentru o mai bună cooperare între acestea.  De asemenea, Guvernul a propus aplicarea criteriului riscului de neplată a taxelor și impozitelor (risc ridicat, mediu și minim) în vederea identificării contribuabililor de rea-credință în timpul activităților de control.  Acest lucru va duce în mod cert la creșterea eficienței activității Administrației Publice Fiscale și a OBEPiK și la implicarea Procuraturii în procesul efectuării controalelor.  La ora actuală în cadrul instituțiilor de control există problema lipsei unei coordonări eficiente între subdiviziunile OBEPiK și și autoritățile fiscale, element care creează un teren propice pentru încălcarea legislației fiscale în vigoare și facilitează migrarea afacerilor către economia subterană.  O astfel de disensiune o constituie legalitatea reprezentării în instanță a intereselor Statului de către inspectorii fiscali, legalitate contestată în ultimul timp de Ministerul Finanțelor în contrapartidă cu opinia Ministerului Afacerilor Interne.   Până nu demult, cererea de chemare în judecată având ca obiect plata impozitelor datorate și neachitate era formulată de inspecția fiscală, deoarece Ministerul Finanțelor răspunde de impozite, buget, finanțe, dar ministrul afacerilor interne R.  Моva a decis să modifice practica existentă în Transnistria și să preia asupra sa funcții punitive suplimentare. 

Multitudinea de probleme acumulate în economia Transnistriei este uriașă, pentru soluționarea acestora fiind necesară o anumită coerență și succesiune de măsuri care se impun a fi luate de organele de conducere ale Transnistriei.  Abordând tema controalelor fiscale, A. Martînov propune ca acestea să se efectueze pe trei grade de risc, criteriile pentru determinarea riscului fiind preluate din experiența Federației Ruse.  Esența acestora constă în faptul că un contribuabil, când citește legislația fiscală și analizează gradul de risc, înțelege că dacă va distorsiona rapoartele financiare și fiscale într-o anumită măsură, este foarte probabil că va ajunge să intre în grupa cu grad ridicat de risc, iar inspecția fiscală va veni la el în control cu o frecvență mai mare.  Introducerea unor astfel de criterii va duce la combaterea neplății taxelor.  În plus, chiar funcționarii autorităților fiscale vor efectua activități de informare a contribuabililor, pentru ca aceștia din urmă să nu facă greșeli în ceea ce privește activitatea lor în cadrul legislației fiscale.

«Se desfășoară activități conform planului, înțeleg că societatea așteaptă rezultate imediate, însă din păcate așa ceva nu este posibil, deoarece volumul problemelor acumulate în economia Transnistriei este foarte mare, iar pentru soluționarea acestora este necesară o anumită succesiune de măsuri.  La ora actuală companiile rusești efectuează, iar pe alocuri au și finalizat activitatea de diagnosticare a problemelor din economia Transnistriei.  Această activitate a fost inițiată de partea transnistreană, iar după finalizarea acesteia, cred, vor funcționa anumite mecanisme concrete de susținere și sprijin financiar mai activ din partea Federației Ruse» – a afirmat șeful Executivului, Alexandr Martînov.

Însă oamenii de afaceri din Transnistria vorbesc în prezent despre probleme mult mai actuale pentru comunitatea de afaceri: 

– valorificarea piețelor externe de desfacere reprezintă una dintre problemele-cheie cu care se confruntă agenții economici transnistreni.  În acest sens, directorul Societății pe Acțiuni de tip Închis ZAO «Moldavizolit» V. Kojevatkin a propus elaborarea unor legi în sfera fiscalității care să intereseze capitalul rusesc și să-l stimuleze să investească, inclusiv examinarea posibilității de înființare a unor întreprinderi mixte ruso-transnistrene pe teritoriul țării.

– Directorul Societății pe Acțiuni de tip Închis ZAO «Eletromaș» V. Trandasir a punctat problema dificultății accesării pieței din Rusia pentru producția întreprinderilor transnistrene – este vorba despre programul de înlocuire a importurilor.  După părerea antreprenorilor, conducerea Transnistriei trebuie să adopte măsuri care să permită desfacerea mărfurilor transnistrene în condiții egale cu mărfurile rusești. 

– Pregătirea resurselor umane pentru ocuparea forței de muncă și cointeresarea specialiștilor calificați – pe fondul plecării în masă a populației din Transnistria. Pentru a asigura ocuparea posturilor la întreprinderi, oamenii de afaceri sunt dispuși să finanțeze o parte din instruirea specialiștilor.

– creditele ieftine pentru reutilare tehnologică, reducerea poverii fiscale suportate de întreprinderi, simplificarea mecanismului de controale fiscale și altele.

Se poate observa că problemele care interesează mediul de afaceri la ora actuală în Transnistria sunt cu totul altele, nu cele declarate de Guvern – respectiv combaterea economiei subterane.  Comunitatea de afaceri așteaptă suport financiar din partea Guvernului, dar în schimb obține un control mai drastic din partea autorităților publice abilitate să efectueze controale.  Guvernul caută cu totul alte mecanisme pentru creșterea nivelului economic al Transnistriei și nivelului bunăstării populației – respectiv încearcă să caute pisica neagră într-o cameră întunecată.   

Dacă vorbim despre înăsprirea legislației fiscale și despre luarea anumitor măsuri ce presupun interdicții, este clar că dacă s-ar institui pur și simplu interdicții, acest lucru ar avea ca efect fie pătrunderea și mai profundă a afacerilor în zona pieței negre, fie plecarea din țară a oamenilor de afaceri. Dacă analizăm datele statistice referitoare la economia subterană, începând din 2003 și până în 2015 în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică s-a reușit o scădere a nivelului economiei subterane cu 2-3%.  De aceea nu este cazul să ne așteptăm că guvernul va modifica acum legislația fiscală iar efectul imediat ar fi reducerea volumului economiei subterane cu 15%.

Guvernul trebuie să țină cont de faptul că noile inițiative legislative din domeniul combaterii în speță a economiei subterane trebuie transmise către comunitatea de afaceri, către mediul antreprenorial în vederea inițierii unor dezbateri active.  La ora actuală există competiție între mediul de afaceri și administrația fiscală.  Administrația fiscală urmărește pedepsirea întreprinzătorului și trimiterea dosarului în instanță.  Evident că acest lucru se reflectă asupra afacerilor și asupra dorinței antreprenorului de a munci aici și de a-și investi banii, pentru că trebuie renunțat la un astfel de sistem.  Trebuie schimbată atitudinea mediului de afaceri vis-a-vis de autoritățile fiscale transnistrene, în sensul că acestea ar trebui să ofere servicii de consultanță pentru contribuabili:  trebuie alcătuit un ghid practic al abaterilor, apoi organizate cursuri pentru contribuabili.  Respectiv trebuie punctat unde anume se fac greșeli tipice și ce anume trebuie făcut pentru a le evita. Efectul acestor activități de prevenire ar fi mult mai consistent din punct de vedere financiar decât sancțiunile și amenzile.  Sarcina autorităților fiscale și a altor instituții constă în dezvoltarea economică, nu în crearea unor condiții care ar duce la pedepse cu închisoarea pentru proprietarii din domeniul privat.  Economia Transnistriei va avea succes dacă Guvernul se va detașa de metoda de control și va adopta metoda de «coaching» pentru fiecare întreprinzător – ceea ce ar fi foarte important în  «Anul Antreprenoriatului din Transnistria».

 

Если в Приднестровье в ближайшее время не уменьшится доля теневого рынка, то говорить об эффективном исполнении бюджетных средств не придется, как результат это отразится на людях, а обогащаться от этого будут недобросовестные предприниматели, которые работают не законно, что означает, что выручка вообще не инкассируется, либо инкассируется не в полном объеме. Отсюда Приднестровье имеет дефицитный бюджет и проблемы государственных финансов.

Поэтому Правительство, во главе с Александром Мартыновым, решило заняться теневым сектором, который  нужно сокращать, но если Правительство применит драконовские методы проверок, то, ничего не получится. И либо теневой сектор станет еще больше, либо остатки бизнеса просто закроются. Причиной существования теневого рынка  служит высокая налоговая нагрузка и высокие административные барьеры, что бы высокой налоговой нагрузки избежать, бизнес вынужден часть налогооблагаемой базы не показывать. То есть органы управления Приднестровья должны снизить налоговую нагрузку там, где это необходимо до такого уровня, чтобы это позволяло предприятиям развиваться в прозрачной среде. Но, если после снижения налоговой нагрузки налогоплательщики все равно не захотят показывать налогооблагаемую базу, то в отношении таких налогоплательщиков нужно применять современные общепринятые методы налогового контроля, которые позволяют очень быстро такого налогоплательщика идентифицировать и наказать вплоть до уголовной ответственности. Поэтому это своего рода компромисс между государством и бизнесом, первично должно быть снижение налоговой нагрузки, а уже вслед за этим должны быть приняты более современные методы налогового контроля. 

Теневая экономика – это коллапс всей системы управления. Потому что когда 30% производимого ВВП не учитывается, то все управленческие решения как минимум на треть тоже неправильные. Не существует страны, в которой бы теневой экономики не было, в России официально уровень экономики – 20%, на Украине считают теневую экономику на уровне 30%, правда там методика вызывает очень много вопросов. В Молдове уровень теневой экономики тоже очень высокий, по данным экономиста Шнайдера – от 50 до 60%. Даже если взять Румынию, Болгарию, то по некоторым данным у них размер теневой экономики от 30% и выше. Если говорить о США, сегодня есть данные – около 7% теневой экономики.  Естественно, В Приднестровье находясь в кругу стран со столь высоким уровнем теневой экономики, её объём не может быть меньше. Официальные данные, которые были предложены Правительством Приднестровье – это около 30%, но по теоретическим подсчетам в Приднестровье уровень теневой экономики минимум в два раза больше, чем озвученные официальные данные.

Чем более развитая экономика, чем больше уровень ВВП на душу населения по паритету покупательной способности, тем ниже будет процент теневой экономики. Чем больше в государстве экономически неактивного населения, тем больше уровень теневой экономики. Сегодня развитие современных информационных технологий, тот же интернет, очень негативно воздействует на уровень теневой экономики. Если говорить про теневую экономику, то даже сегодня в мировом сообществе, в развитых странах пытаются понять, какой уровень теневой экономики является необходимым, благоприятным для функционирования всей системы в целом. Например, экономике Украины постоянно предрекают гибель: но мы видим, что она существует и будет продолжать существовать из-за того, что теневой сектор там очень обширный.

Меры, которые предлагает провести сегодня Правительство Приднестровья: c одной стороны серьезно снизить налоговую нагрузку на промышленность, а с другой стороны сделать проверки целенаправленными ужесточить систему налогового администрирования.

Если говорить об ужесточении налогового законодательства, принятии каких-то запретительных мер, то понятно, что если всё просто запретить, то тогда либо бизнес ещё глубже уйдет в тень, либо предприниматели попросту уедут. С другой стороны, если условия сопутствуют развитию бизнеса и государство стремится эти условия улучшать, при этом налогоплательщики видят, что, если они попытаются прятать доход, их в любом случае поймают и накажут, тогда уровень теневой экономики будет сокращаться. Если налоговая система будет не только ограничивать, но и поощрять, будет положительная реакция.

По инициативе президента Вадима Красносельского в Тирасполе проведено совещание, цель которого – консолидация усилий профильных ведомств в деле борьбы с экономическими преступлениями. Глава Приднестровья дал команду правоохранительным органам объединить усилия в деле борьбы с уклонениями от уплаты налогов, этому способствовало то, что существование в Приднестровье  теневого рынка и параллельно дефицита бюджета более 25% ВВП недопустимы. Если теневой рынок занимает порядка 30%, то Правительство подсчитало сумму недополученных доходов, которая  составила около 200 млн. рублей. 

А.Мартынов говорит о снижении  налоговой  нагрузки в реальном секторе экономики, через изменения в закон о налоге на доходы, который предполагает существенное снижение налогов в промышленном секторе. Предлагаемые инструменты значительно сократят поступления в бюджет. Для компенсации издержек Правительство предложило новый подход к налоговым проверкам. Предлагается проводить контрольные мероприятия в зависимости от степени риска. При этом, к добросовестным налогоплательщикам налоговые органы будут приходить реже. Тем самым уменьшаться и расходы на проверки, и снизятся налоговые правонарушения. Такой комплексный подход сократит долю теневого сектора в экономике. В случае эффективной реализации предлагаемых реформ, итоги работы станут очевидными спустя несколько лет.

Не смотря на то, что 2017 год «Год предпринимательства» проходит с целью поддержке предпринимательского сообщества и стимулирования их деловой активности, то с другой стороны, забыв о поддержке предпринимательства, Президент и Правительство настаивают на координации деятельности на всех уровнях представителей территориальных налоговых органов и отдела по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией (ОБЭПиК) для более тесного взаимодействия. Также Правительство предложило применить критерии риска по неуплате налогов (высокий, средний и минимальный) для выявления недобросовестных налогоплательщиков в рамках контрольных мероприятий. Это безусловно повысит эффективность работы Государственной налоговой службы и ОБЭПиК, а также подключит Прокуратуру в процессе проверок. Сегодня в органах контроля возникла проблема в том, что отсутствует должное взаимодействие между подразделениями ОБЭПиК и налоговыми органами, что создает благоприятную почву для нарушения действующего законодательства, способствуя уходу бизнеса в тень. Один из таких разногласий – законность представления в суде интересов государства налоговыми инспекторами, которую в последнее время оспаривает Министерство финансов в противовес мнению Министерства внутренних дел. До недавнего времени исковое заявление о взыскании неуплаченных налогов поступало от налоговой инспекции, т.к. Министерство финансов отвечает за налоги, бюджет, финансы, но министр внутренних дел Р. Мова решил поменять имеющуюся в Приднестровье практику и взять на себя дополнительные карательные функции.

Масштаб накопленных проблем в экономике Приднестровья велик, для их решения необходима определенная последовательность действий органов управления Приднестровьем. Говоря о налоговых проверках, А.Мартынов предлагает  их проводить по трем степеням риска, критерии для них были взяты из опыта Российской Федерации. Суть заключается в том, что налогоплательщик, читая налоговый закон и анализируя степени риска, понимает, что если он исказит финансовую и налоговую отчетность в каких-то пределах, то с большой долей вероятностью он попадет в группу с высокой степенью риска, и налоговая инспекция будет приходить к нему чаще. Ведение таких критериев приведет к пресечению неуплаты налогов. Вместе с тем, сами работники налоговых органов будут проводить работу по информированию налогоплательщиков, чтобы они не допускали ошибок в своей деятельности в рамках налогового законодательства.

«Ведётся планомерная работа, я понимаю, что общество ждёт сиюминутных результатов, но так, к сожалению, не бывает, потому что масштаб накопленных проблем в экономике Приднестровья очень велик и для их решения необходима определённая последовательность действий. Сейчас российскими компаниями проводится и где-то уже завершается диагностика проблем в экономике Приднестровья. Она была инициирована приднестровской стороной, и после того как закончится, я думаю, уже включатся конкретные механизмы поддержки и более активного финансового содействия со стороны РФ», – выступил председатель Правительства Александр Мартынов.

Но предприниматели Приднестровья говорят сегодня о более актуальных для бизнес-сообщества проблемах:

– освоение внешних рынков сбыта – одна из ключевых проблем приднестровских субъектов экономической деятельности. В этом ключе директор ЗАО «Молдавизолит» В. Кожеваткин предложил проработать законодательство в области налогообложения, которое бы заинтересовало российский капитал во вложении инвестиций, в том числе возможность создания совместных российско-приднестровских предприятий на территории государства.

– Директор ЗАО «Элетромаш» В. Трандасир обозначил проблему труднодоступности продукции приднестровских предприятий на рынки России – это программа импортозамещения. По мнению предпринимателей, руководству Приднестровья необходимо предпринять меры, которые бы позволили реализовать приднестровский товар наравне с российским.

– Подготовка рабочих кадров и удержание квалифицированных специалистов – на фоне массового отъезда населения из Приднестровья. Чтобы обеспечить рабочими местами предприятия, предприниматели готовы профинансировать часть обучения специалистов.

– дешевые кредитные ресурсы для технического перевооружения, снижение налоговой нагрузки на предприятия, упрощение механизма налоговых проверок и другое.

Можно увидеть, что интересующие бизнес Приднестровья проблемы сегодня абсолютно другие, чем то, о чем заявляет Правительство – борьба с теневой экономикой. Предпринимательское сообщество ждет от Правительства финансовой поддержки, а в замен получают усиление контроля со стороны проверяющих государственных органов. Правительство ищет не те механизмы для поднятия уровня экономики Приднестровья и благосостояния населения, т.е. пытается найти черную кошку в черной комнате. 

Если говорить об ужесточении налогового законодательства, принятии каких-то запретительных мер, то понятно, что если всё просто запретить, то тогда либо бизнес ещё глубже уйдет в тень, либо предприниматели попросту уедут. Если посмотреть статистику по теневой экономике, то начиная с 2003 по 2015 год в странах, которые входят в Организацию экономического сотрудничества и развития уровень теневой экономики удалось снизить на 2-3%. Поэтому ожидать, что правительство сейчас изменит налоговое законодательство и в Приднестровье уровень теневой экономики сократится сразу на 15%, не стоит.

Нужно Правительству не забывать, что новые законодательные инициативы по борьбе с теневой экономикой в частности, необходимо направлять в бизнес-сообщество, в предпринимательскую среду для активного обсуждения. Сегодня бизнес и налоговая служба соревнуются. Налоговая служба хочет наказать предпринимателя, довести дело до суда. Естественно, что это соответствующим образом сказывается на бизнесе и на желании предпринимателя здесь трудится и вкладывать деньги, поэтому от такой системы надо уйти. Необходимо поменять отношения бизнеса к налоговым органам Приднестровья, с позиции когда они оказывают больше консультационных услуг налогоплательщикам: сделать практику правонарушений и затем организовать занятия для налогоплательщиков. То есть рассказывать, где могут быть типичные ошибки и что надо сделать, чтобы избежать их – эффект от таких профилактических мероприятий с финансовой точки зрения гораздо выше, чем штрафные санкции. Задачей налоговых органов и других является развитие экономики, а не сделать так, чтобы собственников посадить в тюрьму. Экономика Приднестровья будет иметь успех если Правительство уйдет от методики контроля  к методике «коучинга» для каждого предпринимателя, что  особенно важно в  «Год предпринимательства в Приднестровье».