Consiliul Suprem intenţionează practic să redistribui atribuţiile şi să modifice forma de organizare statală a Transnistriei. Acest fapt poate conduce la o slăbire serioasă a Transnistriei – după exemplul statelor vecine Moldova şi Ucraina. Consiliul Suprem al Transnistriei trebuie să păşească pe calea armonizării legislaţiei cu Federaţia Rusă, dar deputaţii adoptă cu totul alte hotărâri, contrare legislaţiei Rusiei.
Una dintre cauzele acestui comportament al Parlamentului o constituie compania electorală din noiembrie 2015, care a fost una dintre cele mai aprige din toată istoria Transnistriei. Experţii au evidenţiat lupta deosebit de mare şi pasiunea din cursa preelectorală, cauza principală constituindu-o apariţia unei concurenţe reale din partea susţinătorilor lui Evgheni Șevciuk pentru cea mai mare organizaţie economică din Transnistria „Şerif” SRL. Anterior, practic nu a existat o concurenţă reală în campaniile electorale.
În urma votului din Consiliul Suprem al Transnistriei, reprezentanţii companiei „Şerif” deţin majoritatea absolută, având 33 de deputaţi din totalul de 43 de deputaţi, fapt care le permite acum să adopta orice acte legislative şi să depăşească dreptul de „veto” al Preşedintelui Transnistriei. În Transnistria se cunoaşte foarte bine activitatea parlamentară din Republica Moldova, mecanismele mixte de guvernare parlamentară-prezidenţială din Ucraina. Dar, în conformitate cu Constituţia din Transnistria, forma de guvernare este cea prezidenţială.
Noua sesiune a Parlamentului transnistrean a început revizuirea funcţiilor şi atribuţiilor organelor puterii şi de conducere în direcţia consolidării rolului Consiliului Suprem. Organul legislativ examinează iniţiativele care limitează dreptul Şefului statului de a semna legile şi de a depune proiecte în regim de iniţiativă legislativă. De asemenea, parlamentarii şi-au atribuit dreptul de a examina iniţiativele fără concluzia (acordul) Guvernului, în cazul în care nu au primit-o în decurs de 30 de zile. Acum Consiliul Suprem poate examina proiectele de legi fără concluzia (acordul) Guvernului, dacă Guvernul nu va reuşit să o prezinte în decurs de treizeci de zile. De asemenea, există încercarea de a acorda Preşedintelui Consiliului Suprem posibilitatea de a semna legile în locul Preşedintelui, în cazul în care acesta fără un motiv întemeiat nu va reuşi să semneze legea în intervalul de timp alocat de 14 zile. Reacţia lui Evgheni Şevciuk la aceste acţiuni ale Parlamentului este următoarea: „Atunci când se iau decizii, ca să spunem aşa, fără a lua în considerare poziţia Preşedintelui şi Guvernului, apar conflicte. Aceste conflicte trebuiesc minimizate într-un oarecare fel, de aceea, pentru a nu înrăutăţi situaţia într-un anumit sector, se recurge la acest instrument. Vreau să subliniez faptul, că în acest moment, într-adevăr, legile au fost semnate, şi sunt discutabile. Am apelat deja la Curtea Constituţională cu privire la 10 legi pentru a le contesta”.
Calea de ieşire din această situaţie o pot constitui deciziile Curţii Constituţionale din Transnistria cu privire la soluţionarea în conformitate cu legislaţia a disputelor privind repartizarea atribuţiilor între instituţiile Preşedinţiei şi Parlamentului în Transnistria.
Anumiţi experţi din Transnistria remarcă faptul, că în regiune se pregăteşte schimbul „liniştit” al formei de guvernare de la cea prezidenţială la republică parlamentară şi acest fapt se produce prin restrângerea puterilor Preşedintelui şi Guvernului şi lărgirea prerogativelor deputaţilor şi Preşedintelui Consiliului Suprem. Astfel de modificări ale Constituţiei vor conduce subiecţii dreptului de iniţiativă legislativă la o situaţie în care aceştia se vor afla în condiţii inegale. Parlamentul Transnistriei ar trebui să urmeze calea determinării responsabilităţii reciproce a ramurilor puterii în procesul legislativ.
Controverse a stârnit şi iniţiativa deputaţilor Consiliului Suprem al Transnistriei privind introducerea unei noi instituţii de „anchetă parlamentară”, care va deveni o competenţă suplimentară de control a Parlamentului faţă de ramura executivă a puterii. Dar legea prezentată privind ancheta parlamentară se propune a se extinde, de asemenea, şi asupra activităţii Preşedintelui.
Iniţiativele prezente ale corpului deputaţilor conţin dispoziţii care extind competenţele organului legislativ al Transnistriei, încălcând astfel echilibrul sistemului de control şi echilibru, ceea ce conduce la reducerea şi limitarea funcţiei organelor executive ale puterii. Consolidarea puterii legislative prin intermediul acordării unor funcţii suplimentare de control, va conduce la reducea rolului puterii executive şi în general la încălcarea sistemului de separare a puterilor. Încălcarea echilibrului funcţiilor de control ale organelor puterii executive şi Preşedintelui înseamnă practic o schimbare a formei de guvernare de la forma de guvernare prezidenţială la cea parlamentară.
Potrivit deputatului Consiliului Suprem al Republicii Moldoveneşti Nistrene în anii 1990-2000, Victor Diukarev: „În situaţia politică actuală, în situaţia de fapt, când deciziile trebuiesc adoptate rapid, trebuie să existe o republică prezidenţială. Pentru că republica parlamentară înseamnă „foarte încet”. Situaţia necesită adoptarea rapidă a hotărârilor. Şi toate statele au ieşit din situaţii de criză având formă de conducere prezidenţială”.
Un alt motiv pentru dezbaterile publice îl constituie problema extinderii competenţelor Consiliului Suprem cu privire la problema imunităţii deputaţilor. Conform proiectului de lege propus, imunitatea deputaţilor se extinde vizibil. Se propune excluderea dintr-un articol a dispoziţiei că un deputat poate fi reţinut la locul infracţiunii. Acum deputatul nu poate fi reţinut, percheziţionat şi supus controlului personal fără consimţământul Parlamentului. Redacţia actuală a legii prevede posibilitatea reţinerii deputatului la locul infracţiunii, iar în redacţia propusă această dispoziţie este exclusă, ceea ce înseamnă că, chiar şi în cazul în care persoana va fi prinsă în flagrant delict în momentul săvârşirii infracţiunii, aceasta nu poate fi reţinută de către organele de drept.
Un alt punct important este faptul că asupra actelor ilegale comise de către aleşii oamenilor în timpul executării atribuţiilor de deputat, imunitatea ar trebui să se extindă pe durata întregii vieţi. Deputatul Consiliului Suprem va avea imunitate şi după expirarea termenului atribuţiilor de deputat. De aici reiese, că perioada de imunitate a deputaţilor se propune a se prelungi pentru tot restul vieţii. De asemenea, cu privire la problema imunităţii deputaţilor este neclară poziţia multor deputaţi, care în cadrul campaniilor lor electorale din noiembrie 2015, propuneau eliminarea imunităţii deputaţilor, dar deja în aprilie 2016 au votat pentru lărgirea sa practică.
La baza acţiunilor Parlamentului Transnistriei se află sistemul de conflicte dintre interesele de afaceri şi interesele statului. Interesul principal al mediului de afaceri îl constituie obţinerea profitului, iar interesul organelor statului constă în crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, dar, de asemenea, şi susţinerea domeniului social: pensionari, angajaţi din domeniul bugetar, apărare etc. În situaţia actuală în Transnistria nu poate fi creată o formă de guvernare parlamentară. Forma parlamentara de guvernare în Transnistria astăzi înseamnă controlul de stat al afacerilor, fapt care contravine teoriei conducerii statului.
Constituţia Transnistriei stabileşte o formă de guvernare prezidenţială, potrivit căreia tocmai Preşedintele stabileşte orientările politicii interne şi externe. Modificarea acestor norme ale Constituţiei este posibilă doar prin desfăşurarea unui Referendum naţional cu privire la modificarea formei de guvernământ. Transnistria se află pe calea desfăşurării uneia dintre formele de democraţie – Referendumul.