Parlamentul Transnistriei în noua sa componență de după alegerile din 29 noiembrie 2016 funcționează deja de 5 luni. Din numărul total de 43 deputați au fost aleși 23 deputați noi. Activitatea recentă a deputaților s-a axat pe mărirea atribuțiilor deputaților și pe lupta împotriva Președintelui Transnistriei.
Principala acțiune evidentă de început a constituit-o problema încălcării drepturilor omului în privința accesului liber la informație, când în ședința Parlamentului Transnistriei a fost adoptată hotărârea de a interzice mijloacelor mass-media de efectua filmări foto-video a ședințelor cu excepția serviciului de presă al organului legislativ. Despre faptul că această hotărâre poate duce la încălcarea dreptului de liber acces la informație și a apariției unor elemente de cenzură au vorbit cu diverse ocazii reprezentanții puterii executive, MIM (Mijloacele de Informare în Mase) și organizațiile nonguvernamentale. Așa cum au promis deputații, prin interzicerea filmărilor foto-video, orice aspect de interes din cadrul ședințelor și discuțiilor ce au loc în sala Sovietului Suprem serviciul de presă al Parlamentului le va pune la dispoziția MIM numai dacă a fost depusă o cerere scrisă în privința aceasta. Numai că de la diverse canale TV au apărut plângeri ca aceste informații sunt livrate cu întârzieri și sunt de calitate nesatisfăcătoare. Mai mult ca atât, în materialele puse la dispoziție lipsesc unele episoade ale discursurilor unor deputați.
Deasemenea, o rezonanță amplă în societatea transnistreană a căpătat inițiativa Sovietului Suprem în privința modificării Constituției Transnistriei care vizează noțiunea de imunitatea deputatului. Conform opiniei reprezentantului plenipotențiar al Parlamentului Transnistriei, Alexandru Kișnician, amendamentele propuse de un grup de parlamentari extind cu mult imunitatea deputaților. Aceste modificări ale Constituției împiedică posibilitatea organelor de drept să efectueze orice acțiuni în cazul reținerii unui deputat în flagrant. Deasemenea se interzice anchetarea unui deputat fără acceptul Sovietului Suprem. Provoacă deasemenea nedumerire în rândul populației Transnistriei poziția unor deputați care consideră că imunitatea ar trebui să se extindă pe toată perioada vieții deputatului pentru faptele săvârșite de acesta în timpul exercitării funcției de parlamentar. Noul pachet de inițiative legislative ce prevede că deputații au dreptul de a adopta proiecte legislative fără consultarea Guvernului a fost adoptat în a doua lectură, ceea ce lărgește cu mult atribuțiile Sovietului Suprem al Transnistriei. În acest pachet se prevede că dacă Guvernul nu prezintă Sovietului Suprem poziția sa pe un anume act legislativ într-o perioadă de 30 de zile, proiectul de lege poate fi adoptat de Parlament fără a ține cont de poziția Guvernului pe această problemă.
La rândul lor, reprezentanții Guvernului au subliniat în repetate rânduri că introducerea acestor modificări în Constituție duce la formarea unor mecanisme noi de adoptare a unor hotărâri ce contravin principiului separării puterilor în stat. În multe situații apar contradicții pe proiecte de legi între Președinte și Sovietul Suprem, care în majoritatea cazurilor sunt rezolvate în folosul corpului legislativ, care este constituit majoritar din reprezentanții structurii comerciale ale Holdingului “Șerif” și în acest mod ei pot trece peste veto Președintelui.
Parlamentarii Transnistriei au discutat legea “Despre tratatele internaționale ale Republicii Moldovenești Transnistrene”, lege respinsă de șeful Executivului și trecând astfel peste veto-ul Președintelui au adoptat-o cu majoritate de voturi. E.V.Șevciuk nu a fost de acord în această lege cu prevederea că Sovietul Suprem va avea dreptul să ia hotărâri în privința acceptării tratatului internațional de drept normativ cadru, deoarece conform Constituției, politica internă și externă a statului o exercită Președintele. In cazul rezolvării legislative a problemei ce privește aspectul separării competențelor între organele de putere în problema luării unor hotărâri despre acceptarea tratatului internațional de drept normative cadru, la bază trebuie să stea conceptul separării puterilor ce se aplică și în cazul altor proceduri de adoptare a încheierii tratatelor ce se bazează pe normele Constituției Transnistriei. În legătură cu aceasta, Șeful Statului a respins legea adoptată de Sovietul Suprem. “Adoptând această lege, noi diminuăm prerogativele Președintelui și în acest mod facem un pas spre republică parlamentară”- a declarat deputatul Andrei Sipcenko. Însă la această părere deputații majorității parlamentare nu au reacționat. In același timp, comitetul executiv al Parlamentului a propus să se treacă peste veto Președintelui. Conform opiniei deputatului Sovietului Suprem, președintele Partidului Comunist Oleg Horjan, în Transnistria prea des se fac modificări în legea de bază a Statului. Constituția Transnistriei, începând cu anul 1995, a fost croită în folosul diferitelor forțe politice, ceea ce cu părere de rău, a făcut ca aceasta să nu fie Legea de bază a Statului- ci o sită. Este inadmisibil să schimbăm Constituția pentru o anumită situație politică sau pentru un anumit activist politic. “Eu propun deputaților Sovietului Suprem să discute public această problemă, iar dacă deputații nu vor fi de acord cu părerea mea și vor adopta acest proiect de lege, noi vom folosi dreptul pe care îl avem de a aduna 15 mii de semnături ale alegătorilor în conformitate cu Constituția și eu am certitudinea că alegătorii ne vor susține”, a declarat Oleg Horjan. Se poate de tras concluzia că modificările în Constituție propuse de deputați extind atât de mult prerogativele Parlamentului Transnistriei, încât se poate de vorbit în Transnistria despre o transformare treptată a republicii prezidențiale într-o republică parlamentară. De exemplu, în așa state mari precum sunt Rusia și SUA legea de bază este modificată foarte rar și atunci doar în cazuri excepționale.
A avut deasemenea o rezonanță amplă în cadrul populației și inițiativa legislativă a Sovietului Suprem privind reducerea pragului de participare la alegeri de la 50% la 25%. Astfel. Pe 11 mai 2016 pe baza rezultatului examinării în sesiunea Sovietului Suprem a fost adoptat în prima citire proiectul legii “Despre introducerea unor modificări în Codul electoral al Republicii Moldovenești Transnistrene”. Toate argumentele făcute public de către reprezentanții Președintelui Transnistriei în privința inoportunității micșorării pragului electoral de 50% a prezenței la vot nu au fost luate în considerație de corpul de deputați. Aceasta nu este prima inițiativă a deputaților luată în mod unilateral fără a ține cont de poziția Președintelui. Poziția lui E.V.Șevciuk constă în aceea că formarea organelor supreme ale puterii trebuie făcută ținând cont de părerea majorității. Șeful statului Transnistria este ales de întregul popor, de aceea pentru alegerea unui Președinte al întregului popor este necesar de avut o participare mare la alegeri și un interes mărit față de acestea. Este necesar de subliniat că pragul de 50% de participare la alegerile Președintelui Transnistriei a fost stabilit in legislația Transnistreană încă din anul 1991. Statistica alegerilor prezidențiale precedente arată că în toate campaniile de alegeri pragul de participare a depășit pragul stabilit de legislația în vigoare. De exemplu, în 1991 au participat la alegeri 78% din electorat, în 1996-57,1%, în 2001-62%, în 2006-66,1%, în 2011 în primul tur-58,88% iar în al doilea tur-52,46%. Având în vedere că bazinul electoral în comparație cu alegerile prezidențiale precedente a rămas același (în 2011-426.958 alegători, în 2015-424.508 alegători) în Transnistria, poziția lui E.V.Șevciuk se definește în faptul că în prezent lipsesc argumentele pentru justificarea micșorării pragului electoral la alegerile prezidențiale la 25%. Trebuie de menționat totuși îngrijorarea deputaților Sovietului Suprem în privința faptului că la alegerile precedente în Sovietul Suprem și în Sovietele locale, ce au avut loc în luna noiembrie 2015, nivelul prezenței la vot nu a depășit 50%. De asemenea trebuie de avut în vedere prognozele unor deputați, că alegerile prezidențiale viitoare ar putea să nu mai aibă loc datorită neparticipării populației la vot.