Pe fondul crizei financiare mondiale, pentru a proteja veniturile mici ale cetăţenilor din Transnistria, Guvernul a ales ca direcţie principală susţinerea cursului valutei naţionale. În 2015, se mergea pe calculul că prăbuşirea economică din regiune nu va dura totuşi mult timp. Din păcate, crizele din ţările CSI au fost de lungă durată şi exercită o influenţă directă asupra economiei transnistrene. Pentru populaţie este important, desigur, să se menţină stabil cursul. Însă pentru aceasta, trebuie să fie create condiţiile necesare: în această situaţie, cursul stabil trebuie să fie asigurat. Dacă el nu este asigurat, se creează deficit. Valuta este ea însăşi o marfă şi are un preţ. Dacă există un deficit, atunci preţul începe să crească. Aici este un anumit element al problemei; insuficienţa mijloacelor valutare se rezolvă prin două modalităţi: fie prin perceperea de mijloace valutare suplimentare, fie prin deplasarea graniţelor valutare.
În prezent, în Transnistria aproape fiecare raion este subvenţionat. De exemplu, raionul Slobozia colectează de trei ori mai puţine impozite decât pensiile achitate. Veniturile la fondul de pensii din Transnistria sunt doar 50% din ceea ce se înmânează cetăţenilor, restul provine din credite. Avem situaţia că numărul cetăţenilor angajaţi este mai mic decât al pensionarilor. Circa 200.000 de cetăţeni sunt asistaţi, pentru care sunt prevăzute diverse ajutoare. 125.000 de pensionari şi aproape 60.000 de bugetari. De exemplu, din consumurile de la buget sunt alocate în total 21% pentru medicamente. În legea bugetului adoptată de deputaţi circa 800 de milioane sunt bani “din aer”, adică fără surse reale de finanţare. Ceea ce se întâmplă cu veniturile şi cheltuielile reprezintă în Transnistria tendinţa economică din ultimii 20 de ani.
Pentru locuitorii Transnistriei problema numărul unu în prezent este îngrijorarea faţă de politica valutară şi de lipsa valutei. Deşi Guvernul Transnistriei a pregătit încă de la începutul anului 2016 prognoze că valuta intrată în Transnistria va fi substanţial mai puţină și cererea va creşte, fapt care va duce la dezechilibru. În particular, de la 1 aprilie a scăzut preţul contractual pentru energia electrică exportată în Moldova, ceea ce a diminuat substanţial intrările de valută în regiunea Transnistreană.
Preşedintele E. Şevciuk a remarcat că incertitudinea pe piaţa valutară se va menţine atât timp cât o serie de soluţii concrete nu vor fi adoptate de Sovietul Suprem şi Banca Republicană Transnistreană. Această poziţie exprimată de E. Şevciuk înseamnă că el aruncă asupra altor organe ale statului responsabilitatea pentru instabilitatea valutară.
Acum, în Transnistria, chestiunea cursului rublei a trecut oarecum în zona politicului. La rândul lor, deputaţii Sovietului Suprem aduc reproşuri Preşedintelui şi firmei “Energocapital” privind criza valutară din Transnistria şi încearcă să desluşească în ce măsură activitatea întreprinderii este eficientă. În urma unei investigaţii, deputaţii au aflat că Societatea cu răspundere limitată “Tiraspoltransgaz-Transnistria” este o companie al cărei obiect principal de activitate este transportul şi furnizarea gazelor naturale la consumatorii din Transnistria, din Moldova, şi tranzitul gazelor naturale ale “Gazprom” spre ţările din regiunea Balcanilor şi Turcia. “Tiraspoltransgaz-Transnistria” vinde gazele naturale consumatorilor, inclusiv “Energocapital”, în baza unor contracte încheiate de părţi.
Potrivit registrului acţionari, în data de 04.03.2016:
– 99% din acţiunile “Energocapital” aparţin întreprinderii “OrnamentalArt Limited” (R.P. Chineză, Hongkong);
– 1% din acţiunile OAO “Energocapital” aparţin întreprinderii unitare de stat “GK Dnestrenergo”.
În baza Statutului “Energocapital”, societatea efectuează în conformitate cu legislaţia Transnistriei următoarele tipuri de activităţi: a) vânzarea-cumpărarea, livrarea şi distribuirea energiei electrice; b) organizarea evidenţei energiei electrice achiziţionate, consumate şi livrate consumatorilor; c) transportul de energie electrică prin linii electrice şi altele.
Pentru deputaţi era important să afle şi pe ce bază “Energocapital” a beneficiat în 2015 de ajutoare de stat sub forma scăderii preţului gazelor naturale, serviciilor de transport a energiei electrice şi de conducere operativă şi dispecerat în sistemul electroenergetic. Valoarea gazelor naturale, calculată la nivelurile maxime ale tarifelor pentru serviciile de furnizare a gazelor în 2015 pe categorii de consumatori, şi pentru “Energocapital”, a fost instituită prin normele Hotărârii Guvernului Transnistriei nr. 290 din 11.12.2014 “Despre costul gazelor naturale (componenta gaze) calculată la nivelurile maxime ale tarifelor la serviciile de furnizare de gaze în 2015”. Valoarea componentei gaze pentru “Energocapital” a fost formată pornind de la conjunctura pieţei energetice şi a fost instituită la nivelurile care asigură competitivitatea energiei electrice livrate de Transnistria la export Republicii Moldova, precum şi posibilitatea încheierii contractelor respective. În scopul prevenirii pierderii pieţei energiei electrice din Republica Moldova, ceea ce ar fi dus la reducerea veniturilor la bugetul republicii, şi aşa aflat într-un deficit acut, “Energocapital”, ca exportator de bază al republicii, a beneficiat de ajutoare de stat prin acordarea de facilităţi la achiziţionarea de gaze naturale primite din Federaţia Rusă.
La sfârşitul anului 2015, cota exportului de energie electrică din exportul total al Transnistriei a fost de peste 37%, iar volumul încasărilor la buget de la “Energocapital” asigură circa 40% din cheltuielile statului pentru finanţarea salariilor şi pensiilor. “Energocapital”, împreună cu MGRES (Moldavskaya Gosudarstvennaya Rayonnaya Elektrostantsiya – Centrala termoelectrică de la Cuciurgan), au asigurat o creştere a veniturilor în 2015 de peste 260 milioane de ruble, comparabilă cu suma salariilor pe două luni. “Energocapital” este una din puţinele companii care, vânzând energie, a generat venituri la bugetul Transnistriei. Dacă, de exemplu, în Federaţia Rusă petrolul a scăzut de la 100 de dolari la 44-46 de dolari, consecinţele sunt evidente. Dacă în Transnistria exportul scade şi scade şi preţul la energie electrică, trebuie să înţelegem că volumul valutei încasate scade.
Răspunzând acuzaţiilor deputaţilor, Evgheni Şevciuk a spus: “Datorită înfiinţării în 2014 a “Energocapitalului”, a fost posibilă semnarea unui contract privind prezenţa noastră 100% pe piața energiei electrice din Republica Moldova. Drept urmare, în 2015, la veniturile bugetului Transnistriei au intrat suplimentar circa 200 de milioane de ruble transnistrene şi în calitate de resurse valutare – circa 200 de milioane de dolari. Dacă nu ar fi fost înfiinţată întreprinderea, situaţia economică ar fi fost mult mai rea, pentru că în 2015 am resimţit cu adevărat scăderea veniturilor din impozite. Creşterea principală la buget este de la doi mari contribuabili – MGRES şi “Energocapital”. Pentru republică este o întreprindere de importanţă strategică. Este una din sursele de valută pentru Transnistria. Dacă scoatem “Energocapitalul” sau încasările din energie electrică ca atare din balanţa valutară, atunci situaţia ar fi cu mult mai dificilă decât acum”.
După primele 7 luni din 2016, au scăzut substanţial intrările la buget de la marii contribuabili: 27 din 50 de întreprinderi mari au plătit impozite, în total, cu 108 milioane de ruble mai puţin decât în primele 7 luni din 2015. Astfel, pe ansamblu, după primele 7 luni, bugetul Transnistriei a primit cu 72 de milioane de ruble mai puţin decât trebuia.
Printre întreprinderile la care s-au micşorat impozitele plătite sunt “Sheriff” (-48,8 milioane de ruble), “MMZ” (-13 milioane de ruble), “Interdnestrcom” (-1,6 milioane de ruble).
Printre cele la care au crescut impozitele plătite sunt “Moldavskaya GRES” (+3,7 milioane de ruble), “Tristar” (+2 milioane de ruble), “Biohim” (+3 milioane de ruble).
Trebuie spus că economii precum cea rusă, bielorusă, kazahă, azeră, turkmenă, ucraineană, nu au putut crea condiţiile necesare susţinerii valutelor lor naţionale; acolo au avut loc devalorizări substanţiale ale valutelor, chiar dacă au propriile lor rezerve de aur, petrol, gaze etc. Trebuie înţeles că contractele cu Moldova pentru livrarea de energie electrică nu pot fi pe termen lung, adică nu pot fi încheiate pentru 5-10 ani. Ce va fi în continuare? În continuare, va fi sarcina ca exportatorii să poată asigura un aflux suficient de valută. În acest moment, pur şi simplu nu există exportatori care să poată aducă în întregime valuta în Transnistria. Situaţia se va îmbunătăţi dacă va creşte volumul energiei electrice livrate în Republica Moldova, de asemenea, Moldavskaya GRES în Dnestrovsk este pregătită să livreze energie electrică la standardele necesare şi în România, ceea ce va permite crearea de contacte economice mai strânse între Transnistria şi România.