Sistemul transnistrean al educației are drept obiectiv principal educarea individului pentru o lume în schimbare permanentă, care să poate răspunde prin gândire creativă, cunoştinţe variate și profunde, pe care le poate actualiza și completa pe cont propriu, competent și competitiv. Absolventul trebuie pregătit pentru autoeducare continuă şi autoperfecţionare.
Încă de la începutul anilor 1990, instituțiile și procedurile educaţiei s-au orientat spre modelul rus. Sistemul educaţiei din Transnistria oferă treptele învăţământului preşcolar, general, corecţional, mediu special, superior, postuniversitar şi extraşcolar. Acesta este alcătuit din 1.213 organizaţii de învăţământ, ştiinţă, cultură, educaţie fizică şi sport, din care 399 sunt organizaţii de învăţământ general. Numărul copiilor cu vârsta între 0 şi 18 ani este de 75.823 – cu 1.974 copii mai puţini decât în 2015. Tendinţa de scădere în fiecare an a numărului populaţiei minore influenţează direct indicatorii cantitativi ai reţelei de organizaţii de învăţământ preşcolar şi mediu.
Numărul total al angajaţilor sistemului de învăţământ preşcolar, general, extraşcolar şi vocaţional este de circa 17.710 pedagogi, a căror vârstă medie este de 45 de ani.
În Transnistria se fac eforturi pentru a asigura garantarea de către stat a alegerii limbii de predare, studierea limbii materne fiind una din direcţiile prioritare de dezvoltare a învăţământului. În prezent, în Transnistria elevilor li se garantează deplin dreptul la educaţie în limba maternă, precum şi posibilitatea de a studia limbi străine la alegere. Din numărul total de organizaţii de învăţământ general, 81,8% au predarea în limba rusă, 16,4% în limba moldovenească, 1,8% în limba ucraineană. Învaţă în limba rusă 40.033 elevi (89,7%), în limba moldovenească 4.086 elevi (9,1%), în limba ucraineană 533 elevi (1,2%). În comparaţie cu anul trecut, numărul de elevi care studiază în limba rusă a scăzut cu 0,7%, în limba moldovenească – cu 0,5%, în limba ucraineană – cu 0,1%.
De asemenea, în sistemul învăţământului general se acordă o mare atenţie studierii unei a doua limbi oficiale, ca disciplină o studiază 44.600 de persoane (99,9% din numărul total de elevi). Dintre aceştia, limba moldovenească o studiază 25.628 de persoane (57,4%), ucraineană – 13.353 de persoane (30%), rusa – 5.619 de persoane (12,6%).
Structura etnică a elevilor este următoarea: moldoveni – 34,2%, ruşi – 31,4%, ucraineni – 28,0%, bulgari – 2,6%, alte naţionalităţi – 3,8%.
În Transnistria, educaţia a fost declarată o prioritate a politicii de stat a Preşedintelui încă din 2012, în acest timp fiind construite şi renovate o serie întreagă de obiective de învăţământ. Au fost efectuate reparaţii la circa 150 de şcoli şi 90 de grădiniţe din Transnistria. În satul Taşlîc, raionul Grigoriopol, a fost inaugurată noua şcoală, după 25 de ani de aşteptare. Aceasta a fost construită cu ajutorul organizației neguvernamentale “Integrarea eurasiatică” şi a devenit unică în felul ei: proiectul umanitar rus a construit o şcoală moldovenească, fapt considerat un simbol al “prieteniei dintre popoare”.
Reformele interne în sistemul educaţiei din Transnistria ar putea prevedea trecerea completă la sistemul de învăţământ universitar în două trepte: “licenţă şi specializare” şi “masterat”. În regiune, cele mai căutate specializări în instituţiile de învăţământ superior sunt jurnalism, medicină, drept, politologie. Iar pentru admiterea în instituţiile de învăţământ mediu profesional cele mai căutate sunt specializări precum tehnologia alimentaţiei publice, economie şi evidenţă contabilă, informatica aplicată precum şi profesii în sfera medicinii şi ocrotirii sănătăţii.
Este nevoie de urgenţă ca în Transnistria să fie intensificată munca de orientare profesională cu candidaţii la admitere, pentru atragerea lor spre specializări pedagogice, care deocamdată nu sunt prea căutate. De exemplu, în 2015, Ministerul educaţiei a trimis, în mod experimental, la specializări pedagogice, circa 100 de persoane, însă în facultăţi au fost admişi doar 20 dintre ei. Pentru soluţionarea acestei probleme sunt necesare admiterea cu garantarea angajării după absolvire, şi posibil unele facilităţi pentru absolvenţii de şcoli care merg la specializări pedagogice, în particular, observându-se necompletarea locurilor la specializări precum biologia, chimia şi geografia.
De asemenea, în prezent, în sistemul educaţiei problema atragerii de specialişti tineri în sistem este acută, de exemplu, pentru cadrele didactice din mediul rural a fost instituit un spor la salariu, însă chestiunea resurselor umane în această ramură rămâne una din cele acute.
Organizarea admiterilor în facultăţile din Rusia de către organele competente în sfera educaţiei poate fi considerată exod de potenţiali angajaţi, potrivit cotei alocate în 2015, 342 de pretendenţi şi-au depus documentele în cadrul cooperării internaţionale.
La nivel superior, anul trecut a fost organizată şi desfăşurată o acţiune de asigurare a şcolilor transnistrene cu predare în limba rusă cu manuale din noua generaţie. În perioada august-septembrie din anul şcolar 2015/16, în cadrul proiectului “Manualul” au fost aduse în toate şcolile cu predare în limba rusă 517.200 exemplare de manuale pentru elevii de la clasa I până la clasa a XI-a. Însă chestiunea manualelor învechite este foarte problematică la şcolile cu predare în limbile moldovenească şi ucraineană. În cadrul Ministerului educaţiei se lucrează în vederea asigurării acestor şcoli cu manuale conforme noilor standarde şi deja toate şcolile cu predare în limbile moldovenească şi ucraineană au primit manuale pentru primele clase. În proiectul programului sectorial de stat pentru anii 2017-2021 este planificată înlocuirea completă a cărţilor în limba maternă, însă aceasta nu este suficient pentru o educaţie de calitate a elevilor. În Transnistria sunt acum 26 de şcoli cu predare în limba moldovenească, trei instituţii de învăţământ cu predare în ucraineană, iar 14 – cu predare atât în rusă, cât şi în limba moldovenească.
Este important şi faptul că organele puterii executive acordă atenţia necesară punerii în aplicare a recomandărilor din raportul privind stadiul îndeplinirii planului de măsuri al expertului principal al ONU pentru drepturile omului în Transnistria, T. Hammarberg (Raport despre drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova al expertului principal Thomas Hammarberg).
Pe lângă problemele mai sus enumerate şi succesele în sistemul educaţiei din Transnistria, trebuie acordată o atenţie deosebită activităţii grupurilor de lucru/ de experţi pentru educaţie şi ştiinţă în dialogul dintre Moldova şi Transnistria. În procesul negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol trebuie, în primul rând, să fie adoptate decizii operative în domeniul învăţământului, întrucât este vorba despre respectarea drepturilor la educaţie ale elevilor şi studenţilor din Transnistria.
Astfel, grupul de lucru/ de experţi pentru educaţie şi ştiinţă tratează în cooperare o serie de probleme greu de soluţionat cu care se confruntă cetăţenii Transnistriei şi Moldovei. Foarte politizată este problema privind funcţionarea şcolilor cu predare în limba română, de pe malul stâng al Nistrului, unde, în 8 instituţii de învăţământ general neguvernamentale, învaţă circa 1.000 de copii.
Din 2001 este dezbătută chestiunea recunoaşterii reciproce a actelor de stare civilă şi a actelor de studii, diferenţele de viziune şi abordări îngreunând substanţial ajungerea la un rezultat concret, dorit de locuitorii de pe ambele maluri. Nostrificarea diplomelor şi atestatelor reprezintă procesul de recunoaştere a actelor emise de alte state privind absolvirea studiilor medii, superioare şi postuniversitare. Procedura presupune recunoaşterea de către organele competente a legalităţii acestor documente pe teritoriul statului unde au fost emise documentele. Pentru facultăţile transnistrene şi instituţiile de învăţământ mediu special, procedura este complicată. Pentru recunoaşterea acestor diplome este necesară expertizarea diplomei de către o facultate corespunzătoare din Moldova. După stabilirea diferenţelor de programă de studiu, sunt organizate examene pentru materiile care lipsesc în programa facultăţii transnistrene, dar există în programa celei moldoveneşti. Şi abia după aceea se va derula procedura recunoaşterii.
Ştampila specială “Apostilă” a fost instituită în Republica Moldova în 16.03.2007. Ştampila elimină necesitatea legalizării actelor străine în Moldova şi a celor moldoveneşti în străinătate. Ştampila este folosită de statele membre al Convenţiei pentru apostilare de la Haga, din 05.10.1961. Cu alte cuvinte, Convenţia elimină necesitatea legalizării la consulat a actelor în ţările în care au fost emise. Astfel, apostila certifică autenticitatea semnăturii persoanei care a semnat documentul şi autenticitatea ştampilei. Apostila se aplică doar documentelor de la instituţiile şi organizaţiile Republicii Moldova, nu şi celor din Transnistria. În Republica Moldova, apostila pe actele de studii emise de instituţiile de învăţământ acreditate conform legii, care trebuie să fie prezentate împreună cu confirmare din partea instituţiei de învăţământ care a emis actul de studii sau din partea Ministerului educaţiei, este aplicată de Ministerul justiţiei al Republicii Moldova şi de Ministerul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova.
În discursul specialiştilor moldoveni şi transnistreni în sfera educaţiei, sunt folosite noţiunile de nostrificare, legalizare şi recunoaştere a diplomelor. Soluţionarea chestiunii concrete este frecvent împiedicată de diferenţele de interpretare a componentei politice a “noţiunii” respective, iar părţile nu pot să se înţeleagă să utilizeze terminologia la fel. Partea transnistreană insistă asupra îndeplinirii procedurii “legalizării” actelor transnistrene de studii, prin care Chişinăul va recunoaşte existenţa legală a instituţiilor de învăţământ în Transnistria, ceea ce va permite tinerilor din regiune să depună direct actele de studii la instituţiile de învăţământ ale altor state fără a mai fi necesară trecerea prin procedurile suplimentare de recunoaştere a valabilităţii diplomelor de către instituţiile competente de la Chişinău. Reprezentanţii Tiraspolului susţin că din cauza nesoluţionării problemei, există cazuri când tineri din Transnistria nu pot să-şi continue educaţia în instituţiile de învăţământ din alte state, ceea ce le limitează accesul la educaţie de calitate.
Armonizarea raporturilor în sfera educaţiei între părţile conflictului este unul dintre factorii importanţi care ar putea forma în viitor o generaţie dispusă la dialog. Deseori, chiar părţile procesului de negocieri nu doresc să îndeplinească înţelegerile convenite anterior şi să propună variante de soluţionare a problemelor legate de recunoaşterea actelor de studii.
În cadrul şedinţei grupurilor de experţi (de lucru) pentru educaţie ale Transnistriei şi Republicii Moldova, desfăşurate în 28 septembrie la sediul Misiunii OSCE din Bender, a fost examinată chestiunea organizării în comun a olimpiadelor pe discipline, cu participarea elevilor talentaţi din instituţiile de învăţământ din Transnistria şi Moldova.
Însă, din păcate, în ceea ce priveşte apostilarea actelor de studii emise în Transnistria, reprezentanţii părţilor nu au fost dispuşi să examineze chestiunea în etapa actuală, fapt ce nu permite exercitarea drepturilor studenţilor transnistreni şi nu face decât să dovedească lipsa de disponibilitate a părţilor la un dialog civilizat, la obiect.
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
