Studiind economia transnistreană în 2016, pot rezulta următoarele concluzii şi propuneri. În prezent, în sfera economică a Transnistriei se observă un declin substanţial, precum şi diminuarea veniturilor din vânzarea de valută şi o scădere de aproape patru ori a volumului remitenţelor în Transnistria de la 82 de milioane la 21 de milioane de dolari, fapt ce a afectat substanţial situaţia pe piaţa valutară.
Declinul economic din Transnistria a fost provocat şi de schimbarea condiţiilor din economia mondială după 2014, când a avut loc o consolidare vizibilă a dolarului american pe pieţele valutare mondiale, preţul materiilor prime au scăzut, în particular, la petrol – de două ori, iar monedele multor ţări s-au devalorizat. Monedele naţionale ale ţărilor partenere comerciale ale Transnistriei s-au depreciat la jumătate, fapt care a afectat imediat competitivitatea exporturilor transnistrene. Fapt care, la rândul său, a devenit una din cauzele ce au condus la scăderea exporturilor şi reducerea rezervelor valutare în economia transnistreană. Aceasta nu se putea să nu provoace o deteriorare a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de comerţ exterior în Transnistria. Cauza unei asemenea situaţii este lipsa unui mecanism de adaptare a comerţului prin modificarea cursului valutar. După scăderea preţurilor la materiile prime şi modificarea tarifelor la energia electrică, această problemă a devenit una critică. În consecinţă, la sfârşitul anului trecut, PIB-ul republicii era mai mic cu 20%, producţia industrială şi investiţiile în capital fix – cu peste 15%, iar comerţul cu amănuntul – cu 26%.
Pentru a reface competitivitatea internaţională, este necesară o devalorizare a rublei transnistrene până la 15-17 ruble la un dolar SUA. Pentru Transnistria, slăbirea într-un pas a cursului e mai bună decât cea treptată, întrucât pentru corecţia etapizată trebuie rezerve valutare suficiente. Banca centrală a Transnistriei pur şi simplu nu are asemenea rezerve. Din punctul de vedere al dezvoltării economice, efectele pozitive ale devalorizării sunt depăşite de cele negative. Posibilele efecte negative, în primul rând, inflaţia, trebuie să fie anulate de o politică monetară şi de creditare destul de fermă. Pe lângă aceasta, în paralel, din partea guvernului este necesar un program special pentru susţinerea populaţiei Transnistriei.
Acum trebuie remarcat că, în Transnistria, având în vedere realităţile geopolitice actuale, situaţia politico-geografică a condus la o economie monopolizată. Economia regiunii depinde puternic de preţurile internaţionale la energie electrică, energiei electrice revenindu-i până în 40% din toată producţia industrială şi din export. Aici se poate face o paralelă cu Federaţia Rusă, unde economia şi cursul rublei depind de preţurile la petrol.
O mare problemă pentru dezvoltarea afacerilor în Transnistria este deficitul de cadre, inclusiv manageriale, lipsa investiţiilor în afaceri mari, insuficienta utilizare a capacităţilor în domeniile metalurgiei şi energiei electrice, necesitatea înregistrării exporturilor pe teritoriul Moldovei. Trebuie evidenţiată în mod separat existenţa în regiune a puternicei firme monopoliste OOO[1] “Sheriff”.
Dacă, în prezent, Guvernul Transnistriei nu ar lucra la scăderea dependenţei economiei transnistrene de comerţul exterior şi de grupurile financiar-industriale puternice din Transnistria, atunci Transnistria ar oscila în permanenţă la limita unei crize valutar-bugetare. Asistenţa sistematică din partea Rusiei diminuează doar pentru un timp acuitatea acestei probleme, însă nu o rezolvă. În noiembrie 2016, Guvernul se va confrunta cu chestiunea stingerii creditului bugetar faţă de OOO Sheriff, pentru care nu sunt bani la buget şi va trebui fie să ceară de la Rusia şi fie să cedeze încă o întreprindere de stat în proprietatea firmei monopoliste.
Aş vrea să mă opresc mai mult asupra situaţiei, anume asupra faptului că pe piaţa valutară a Transnistriei au intrat în circulaţie liberă o sumă mare de lei din Republica Moldova, fapt care ar putea însemna o dependenţă mare a agenţilor economici din Transnistria de procesele economice care au loc în Moldova. Studiind situaţia, se poate constata că spre sfârşitul anului 2014, încasările în lei, obţinuţi din vânzarea de energie electrică de către “Moldavskaia GRES”[2], acumulate în conturile Băncii centrale a Transnistriei (PRB), au atins dimensiuni colosale – peste 300 milioane de lei RM. Pentru achitarea importurilor nu a fost necesară o asemenea cantitate de lei, iar PRB nu a reuşit să-i schimbe într-o altă valută, din cauza statutului acesteia de instituţie nerecunoscută.
Lipsa dolarilor, şi anume în dolari se efectuează cea mai mare parte a tranzacţiilor economice externe, practic a paralizat activitatea agenţilor economici din Transnistria. Pentru soluţionarea chestiunii, a fost de ajutor crearea unei organizaţii specializate, care să efectueze exportul de energie electrică în afara republicii – OAO[3] “Energocapital”. Datorită acestui fapt, din 2015 a apărut posibilitatea schimbării parţiale a încasărilor în lei în dolari SUA, în timp ce anterior, în conturile ZAO[4] MGRES intrau doar lei moldoveneşti.
Însă în primul trimestru din 2016, în Transnistria s-a observat o lipsă de valută, fapt ce are legătură cu diminuarea masei monetare intrate în Transnistria: astfel, în intervalul ianuarie – mai 2016, încasările de valută s-au redus semnificativ în comparaţie cu perioada similară din anul trecut – cu peste 100 de milioane de dolari, respectiv cu o treime, iar în comparaţie cu 2014 – cu 227 milioane de dolari sau de peste două ori, în timp ce nu a avut loc nicio diminuare a cererii. Aceasta a şi produs nemijlocit dezechilibrul de pe piaţa valutară a Transnistriei.
Trebuie remarcat că în 2016, în Transnistria nu au crescut sumele în lei, dimpotrivă, din cauza scăderii cu 30% a preţului contractual la livrările de energie electrică în Moldova, volumul încasărilor în lei s-a redus. Trebuie remarcat, ca un factor important în evoluţia legăturilor economice externe, faptul că principalul cumpărător de lei a fost “Agroprombank”, care aparţine firmei “Sheriff”. De exemplu, în 30 august, cererea totală de lei moldoveneşti de la toate băncile a fost de 57,6 milioane de lei RM, din care 33,5 milioane – cerere din partea ZAO “Agroprombank”. Iar la sfârşitul lunii septembrie, cererea totală de lei a crescut de peste cinci ori – de la 57,6 milioane la 289,8 milioane de lei RM. Principalul cumpărător a rămas ZAO “Agroprombank”, care şi-a mărit cererea de lei de aproape 8 ori – de la 33,4 milioane de lei la 261,6 milioane de lei. Astfel, se observă apariţia leilor RM în conturile agenţilor economici din Transnistria din cauza lipsei dolarilor SUA la vânzarea liberă, fapt ce favorizează o interacţiune mai eficientă cu agenţii economici din Republica Moldova.
În prezent, pentru Transnistria, o măsură eficientă de ieşire din situaţie ar trebui să fie o devalorizare a rublei de până la 30%. De asemenea, situaţia ar putea fi îmbunătăţită de o reformă fiscală şi de adoptarea de măsuri de soluţionare a problemei colectării impozitelor, în primul rând în sfera administrării plăţilor marilor contribuabili. Dar Sovietul Suprem refuză de câţiva ani să adopte iniţiativele legislative importante din sfera impozitelor, astfel, de exemplu, în septembrie a respins proiectul Concepţiei politicii bugetare şi fiscale, care prevedea schimbarea legislaţiei fiscale. Anume noua legislaţie fiscală ar fi permis ieşirea din criza valutară, crearea premiselor pentru dezvoltarea sectorului real al economiei.
Pentru dezvoltarea economică a Transnistriei, trebuie ca scopul principal să devină construirea unei economii inovative, bazată nu atât pe sectorul industrial, cât pe serviciile în domeniile cu tehnologii avansate. Este necesară dezvoltarea în Transnistria a educaţiei tehnice şi financiare, susţinerea întreprinderilor mici, ceea ce va permite diminuarea gradului de monopolizarea a economiei, precum şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii şi turismului. În această direcţie, un bun schimb de opinii ar putea fi făcut cu experţi din Republica Moldova, Ucraina şi România, care ar putea să împărtăşească metodele eficiente de combatere a crizei economice şi de dezvoltare întreprinderilor mici.
[1] Societate cu răspundere limitată
[2] Centrala termoelectrică de la Cuciurgan
[3] Societate pe acţiuni de tip deschis
[4] Societate pe acţiuni de tip închis