În prezent, subiectul numărul unu în rândul populaţiei din Transnistria este lipsa de alimente apărută pe fondul unei crize valutare. În ultimii 4 ani, în Transnistria, cursul monedei naţionale a rămas neschimbat. Spre deosebire de majoritatea ţărilor, căderea cursului oficial al rublei RMN faţă de dolar în ultimii 4 ani a fost de 1,3%, ceea ce a influenţat pozitiv economia Transnistriei. Antreprenorii puteau să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile unui curs valutar stabil şi să răspundă cererii şi ofertei populaţiei. Din cauza micşorării intrării de monedă străină în regiunea transnistreană la începutul anului s-a creat o situaţie dificilă pe piaţa valutară. În primele 5 luni ale anului 2016 au intrat cu 105,06 milioane de dolari mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2015. Exportul de produse transnistrene a scăzut cu 18,8 milioane de dolari.
Pentru comparaţie, devalorizarea monedei naţionale faţă de dolarul SUA în ultimii 4 ani în ţările vecine a fost: în Republica Moldova – cu 67%, în Ucraina – de 3,1 ori, în Federaţia Rusă – de 2 ori, în Kazahstan – de 2,3 ori, în Belarus – de 2,4 ori.
Pentru a rezolva această situaţie Banca Centrală a Transnistriei a iniţiat o serie de măsuri, inclusiv introducerea vânzării obligatorii a câştigurilor în valută de către exportatori rezervelor valutare ale Băncii Centrale, reducerea taxelor vamale la o serie de produse, modificarea normelor pentru bănci, devalorizarea rublei. E. Shevchuk a organizat peste 10 reuniuni cu scopul de a stabiliza piaţa valutară, însă nu a fost găsită o poziţie comună a Consiliului Suprem, Bancii Centrale şi Guvernului cu privire la soluţionarea situaţiei. Preşedintele Transnistriei şi Banca Centrală au propus în mod repetat devalorizarea rublei transnistrene de la 11,35 ruble pentru 1 dolar la 14-16 ruble RMN pentru a stabiliza situaţie. Aceeaşi opţiune a fost propusă şi de experţii ruşi şi de cei occidentali, pentru a stabiliza situaţia de pe piaţa valutară este necesară devalorizarea rublei transnistrene cu cel puţin 30% (adică până la 14,70 ruble pentru 1 dolar).
În Transnistria, în sectorul bancar sau format din punct de vedere istoric două pieţe monetare locale:
— prima operează pe baza ACB „Sberbank” – pe această piaţă se acumulează principalele câştiguri în valută şi există un dezechilibru în direcţia excesului de valută, deoarece aceasta este posesoarea conturilor exportatorilor (principalul dintre aceştia fiind „Energocapital”);
— a doua piaţă operează pe baza ACB „Agroprombank”, pe această piaţă sunt prezenţi mulţi exportatori, baza însă este formată de importatori, dintre care cel mai mare este societatea OOO „Sherif”. Aceasta piaţă locală se caracterizează prin exces de ruble şi deficit de valută străină.
Echilibrarea acestor două pieţe era realizată de Banca Centrală în cadrul licitaţiilor de vânzare/cumpărare valută.
Principala problemă a situaţiei actuale este lipsa de valută în Transnistria. Încă din lunile octombrie-noiembrie ale anului 2015 a apărut o potenţială ameninţare pentru economie, în cazul în care nu ar fi fost încheiate contracte de furnizare a energiei electrice în Republica Moldova. Companiile energetice din Ucraina au încercat să-şi vândă produsele pe piaţa din Moldova, dar această luptă a fot câştigată de întreprinderea „Moldavskaya GRES”, situată pe teritoriul Transnistriei. Întreprinderile transnistrene în al căror capital social statul deţine o cotă-parte, din motive politice, nu pot să colaboreze direct cu partenerii moldoveni. Din acest motiv au fost înfiinţate firme intermediare: „Energocapital” între Centrala Electrică Raională de Stat din Moldova şi compania de stat din Moldova „Energocom”, care este principalul cumpărător de energie electrică din Moldova.
Astfel, în luna aprilie a anului 2016 a fost încheiat un contract cu o micşorare cu 28% a preţului pentru energia electrică furnizată din Transnistria în Moldova. Directorul companiei „Energocapital” Mihail Dobrov, concurenţii ucraineni nu au încetat nici în prezent să încerce să mişte transnistrenii pe piaţa de energie electrică din Moldova. „În luna mai ei au trimis o nouă propunere care este acum analizată de către Ministerul Economiei din Republica Moldova”.
Una dintre măsurile care ar contribui la eliminarea agiotajului valutar, ar fi devalorizarea rublei transnistrene cu 10%. Banca Centrală din Transnistria a prezentat o prognoză, conform căreia la o devalorizare cu 10% a rublei transnistrene creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum va fi de 4,6%. „Devalorizarea de facto a avut loc deja. Ideea este de a da acesteia o bază legitimă”, – a declarat Eduard Kosovski.
În conformitate cu legislația transnistreană, indexarea depunerilor, pensiilor și a salariilor bugetare se realizează la o inflație de 5%. Aşa cum a menţionat şeful Băncii Centrale, o devalorizare de 10% va permite reducerea cererii speculative de valută. Propunerea Băncii Centrale privind devalorizarea cu zece la sută a rublei a fost respinsă de majoritatea deputaților. În plus, de crearea agiotajului valutar a fost acuzată însăşi Banca Republicană Transnistreană, ceea ce a condus la adoptarea Hotărârii Consiliului Suprem, adoptată în cadrul reuniunii din data de 1 iunie, privind revocarea Preşedintelui Băncii Centrale Eduard Kosovski şi adresarea către Preşedinte a unei solicitări de a prezenta un nou candidat pentru funcţia respectivă. În condiţiile de astăzi revocarea şefului Băncii Centrale poate să agraveze şi mai mult situaţia de pe piaţa valutară.
În Transnistria a apărut în prezent o piaţă în umbră (piaţa neagră) pentru vânzarea dolarului SUA, unde dolarul se poate cumpăra cu 14 ruble transnistrene, potrivit datelor prezentate de deputaţii Comitetului Suprem şi cu 17-19 ruble. Conform situaţiei din 24 iunie 2016 cererea totală în cadrul licitaţiei de cumpărare/vânzare valută la Banca Republicană Transnistreană se ridică la echivalentul a 10 416 210,05 dolari SUA.
Una dintre măsurile de ieşire din criza valutară propusă de Comitetul preţurilor şi activităţii antimonopol al Transnistriei este reglementarea strictă a adaosului comercial la toate tipurile de mărfuri, în cazul în care preţul acestora pe piaţa transnistreană va fi semnificativ mai mare decât pe pieţele statelor vecine Ucraina şi Republica Moldova. În legătură cu creşterea planificată a rublei, ceea ce va duce în final la riscul de a ajunge la o posibilă inflaţie, se propune introducerea reglementării de stat a prețurilor.
De asemenea, o măsură importantă de reacţie ar trebui să fie susţinerea producătorului local transnistrean – această problemă este complexă, şi aici un rol semnificativ este jucat de sistemul de impozitare care funcţionează în Transnistria. Sistemul de impozitare transnistrean stimulează efectiv importurile, dar nu stimulează producția, astfel încât producătorii interni sunt în cele mai nefavorabile condiții, în comparație cu producătorii din Moldova sau Ucraina.
Delegatul pentru protecţia drepturilor antreprenorilor de pe lângă Preşedintele Serghei Bobrov că impozitul pe venitul organizaţiilor din Transnistria este îndreptat către importator. El plăteşte impozitul fără TVA, adică, plăteşte impozit pe diferenţa dintre costul de achiziţie a bunurilor şi preţul de vânzare a acestora, iar producătorul nostru plăteşte impozit integral pe întreaga cifră de afaceri, indiferent la ce preţ a achiziţionat materia primă. În această situaţie, în Transnistria este mai profitabil să cumperi diferite produse, inclusiv produsele alimentare, din străinătate, unde producătorul acestora suportă costuri fiscale mult mai mici, ceea ce favorizează spălarea rezervelor valutare din Transnistria, puterea de cumpărare a cetăţenilor republicii scade treptat, nu există condiţii pentru atragerea de capital străin, pentru atreprenorii de pe piaţa internă, de asemenea, devine mai profitabil să-şi scoată activele în străinătate decât să investească în dezvoltarea producţiei pe teritoriul republicii.
Un timp destul de îndelungat Transnistria a reuşit să menţină un echilibru relativ între afluxul şi fluxul mijloacelor băneşti din Transnistria pe seama mijloacelor băneşti transferate în Transnistria de către lucrătorii migranţi, însă acest mecanism nu mai funcţionează în prezent. O soluţie ar fi schimbarea sistemului de impozitare, dar Consiliul Suprem a respins în mod repetat inițiativa de a trece la sistemul de impozitare clasic.
Consiliul Suprem nu este de acord în mod categoric cu devalorizarea rublei, argumentând că, la nivel naţional se menţine echilibrul dintre afluxul şi fluxul mijloacelor băneşti, nu există nici o disproporţie care ar cere în mod obiectiv o devalorizare. În Transnistria a intrat mai multă valută decât a ieşit din ţară (aceasta se numeşte sold pozitiv al contului curent al balanţei de plăţi a statului). Devalorizarea va duce la înrăutăţirea caracteristicilor economiei – inflaţie – pentru stoparea căreia în Transnistria nu există instrumente reale.
Opozanţii acţiunilor organelor puterii executive l-au acuzat de apariţia crizei valutare pe E. Shevchuk, invocând o serie de circumstanţe: – E. Shevchuk prin ordinul său a oprit activitatea bursei valutare, şi anume, a distrus efectiv mecanismul de echilibrare a cererii şi ofertei pe piaţa valutară naţională;
– principalul deţinător de valută în Transnistria în prezent este compania „Energocapital”, companie înfiinţată şi controlată de către Preşedinte;
– în ceea ce priveşte speculatorii valutari, se observă un comportament extreme de pasiv al organelor de aplicare a legii în perioada de criză – iar aceste autorităţi publice sunt subordonate direct conducătorului Transnistriei;
– unul dintre cele mai eficiente elemente pentru depăşirea crizei valutare este introducerea vânzării obligatorii a câştigurilor în valută, aceasta poate fi aprobată doar de Preşedintele Republicii Moldoveneşti Nistrene. Însă E. Shevchuk a introdus vânzarea câştigului obligatoriu doar într-o proporţie de 7%, în loc de 25% posibile şi necesare, şi chiar şi această vânzare obligatorie insuficientă a fost introdusă cu o amânare cu o săptămână;
– E. Shevchuk s-a opus prin veto legii anticriză propusă de Consiliul Suprem, care conţinea măsurile propuse de Consiliul Suprem pentru depăşirea crizei valutare şi multe altele.
Conducătorul Transnistriei a declarat că pentru rezolvarea unei astfel de probleme, foarte importante astăzi pentru cetăţenii Transnistriei, cum este criza valutară, trebuie luate măsuri verificate, aprobate de către toate ramurile puterii. Pentru a rezolva problema lipsei de valută trebuie luate decizii care să înlăture problema nu să o amâne. „Dacă bugetul nu este garantat de venituri reale, atunci se întâmplă ceea ce se întâmplă. Guvernul începe să împrumute de la bănci anumite fonduri băneşti pentru decalajele de casă, care merg înapoi la economia de consum, din nou – presiune asupra rublei. Rusia a devalorizat moneda de două ori, şi a luat această decizie nepopulară bazându-se pe faptul că a prezis o perioadă în care va avea nevoie de resurse. Iar noi ce am făcut? Am dat toate datoriile, am redus rezervele noastre şi am ajuns în situaţia în care Banca Centrală pur şi simplu nu poate satisface cererea” – E. Shevchuk.