Interviu realizat de Eugen Străuțiu
Iuri Ganin
E.S: Stimate domnule Ganin, având în vedere calitatea dumneavoastră de președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Transnistria, vă rog să precizați care este misiunea instituției pe care o conduceți, și care sunt obiectivele pe care vi le propuneți pe termen lung.
I.G.: Camera de Comerț și Industrie a Transnistriei a fost înființată în 1993 de către marile întreprinderi industriale. Aceasta este un parteneriat non-profit, neguvernamental care întrunește în prezent mai mult de 200 de întreprinderi, organizații și antreprenori individuali și este cea mai mare asociație de afaceri din Transnistria. Spre deosebire de Camerele de Comerț de tip continental, cum sunt majoritatea Camerelor de Comerț europene, Camera de Comerț transnistreană este constituită în conformitate cu tipul eurasiatic. Calitatea de membru este voluntară. Setul de servicii oferite pentru mediul de afaceri este tipic majorității celorlalte CCI: diverse forme de expertiză a produselor, emiterea certificatelor țării de origine a mărfurilor, activități de evaluare, dezvoltarea relațiilor comerciale externe, sprijin pentru afaceri, cercetare de marketing, servicii juridice, educație în domeniul afacerilor și alte servicii ce țin de afaceri.
Misiunea CCI poate fi prezentată ca o executare a trei funcții:
– reprezintă interesele mediului de afaceri (funcții reprezentative);
– protejarea intereselor mediului de afaceri (funcții de protecție);
– oferă o gamă largă de servicii pentru crearea, gestionarea și dezvoltarea afacerilor (funcția de oferire a serviciilor pentru întreprinderi).
Într-o formă concentrată misiunea CCI se reflectă în motto-ul: „Camera de Comerț și Industrie este punctul de sprijin al afacerii dvs.”.
Ca obiective pe termen lung, Camera de Comerț își propune sarcini de promovare a dezvoltării economice a Transnistriei; integrarea sa în sistemul economic mondial; crearea condițiilor favorabile pentru desfășurarea afacerilor; creșterea activității mediului de afaceri.
E.S: În mod concret, care sunt metodele și mijloacele prin care spriiniți dezvoltarea economiei transnistrene?
I.G.: Pentru a-și atinge obiectivele, Camera de Comerț și Industrie, în rând cu furnizarea unei game largi de servicii pentru întreprinderi, efectuează o serie întreagă de diverse proiecte și participă, de asemenea, la punerea în aplicare a proiectelor comune cu agențiile guvernamentale. În special, Camera de Comerț și Industrie a înființat o Școală de Afaceri, care desfășoară proiecte pe bază de subvenții pentru antreprenori pe baza unor activități de creare și desfășurare a propriei afaceri; oferă forumuri pentru mediul de afaceri mic (au avut loc 8 forumuri); acționează ca operator sau coorganizator al forumurilor de investiții economice (în prezent se pregătește un al șaptelea forum); anual deține un concurs „calitate transnistreană” (au avut loc deja 16 concursuri); pentru al treilea an consecutiv, Camera de Comerț implementează proiectul „Cumpărați transnistrean!”, în cadrul căruia, anual, se organizează târguri de mărfuri produse în toate orașele Transnistriei; organizează recepții de misiuni de afaceri străine și vizite ale oamenilor de afaceri locali la diverse expoziții internaționale, forumuri, conferințe și multe altele.
Camera de Comerț participă la lucrările guvernului și a Sovietului Suprem al Transnistriei. Pozițiile comunității de afaceri sunt comunicate autorităților prin participarea la Consiliul pentru afaceri mici din cadrul guvernului, în Comisiile pentru optimizarea serviciilor publice, în Comisia pentru Reforma Administrativă, în cadrul întâlnirilor trimestriale ale activiștilor CCI cu membrii guvernului.
Participarea la elaborarea legilor este realizată prin interacțiunea cu comisiile competente ale Sovietului Suprem, care transmit Camerei de Comerț și Industrie materiale pentru toate proiecte de legi noi, pentru ca acestea să fie discutate în cadrul comunității de afaceri. Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie participă la ședințele Comisiei pentru industrie și întreprinderi a Sovietului Suprem, iar conducerea Camerei de Comerț și Industrie – în sesiunile Sovietului Suprem (parlamentul transnistrean).
Cooperarea cu autoritățile executive și legislative permite Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldovenești Nistrene să joace rolul de punte/legătură între mediul de afaceri și guvern, astfel este îndeplinită și misiunea.
E.S: vând în vedere nerecunoașterea internațională a statului, care sunt dificultățile pe care Camera de Comerț și Industrie trebuie să le gestioneze suplimentar?
I.G.: Cea mai mare problemă a CCI din regiunea transnistreană este faptul că CCI din Moldova consideră că aceasta este ilegitimă din punctul de vedere al legislației moldovenești. Moldova și Transnistria au sisteme legislative diferite. Camera de Comerț transnistreană a fost înființată în conformitate cu legile care se aplică pe teritoriul său, adică conform legilor transnistrene. Cu toate acestea, problema nu a devenit un obstacol în calea încheierii unui număr mare de acorduri cu CCI din alte țări. În 2007, Camera de Comerț a devenit membră a Federației Mondiale a Camerelor de Comerț pe lângă Camera Internațională de Comerț.
Camera de Comerț are relații de afaceri cu multe misiuni diplomatice din Moldova, precum și cu organizații internaționale de donatori. Din cauza lipsei unui statut recunoscut pe plan internațional al Transnistriei, CCI uneori are probleme în materia privind încheierea acordurilor cu CCI ale Uniunii Europene. Ministerul de Externe al Republicii Moldova încearcă să împiedice încheierea acordurilor inter-camerale, în ciuda faptului că Camera de Comerț a Transnistriei este o asociație publică non-profit. Uneori apar probleme în relațiile cu agențiile internaționale de donatori, care echivalează CCI cu organele guvernamentale ale unei țări nerecunoscute.
A doua problemă constă în faptul că Camera de Comerț și Industrie a RMN este lipsită de posibilitatea de a efectua operațiuni economice externe. Este cunoscut că, Moldova controlează toate exporturile și importurile transnistrene. Pentru a desfășura comerțul internațional, întreprinderile din regiunea transnistreană trebuie să obțină în Moldova o așa-numită înregistrare temporară. Însă, autoritățile statului moldovean refuză să înregistreze Camera de Comerț transnistreană. În consecință, structura creată pentru dezvoltarea comerțului extern este lipsită de posibilitatea de a efectua operațiuni de comerț extern, iar aceasta este o parte importantă a activității sale economice.
E.S: În ce măsură Camera de Comerț și Industrie are autonomie față de factorul politico-administrativ? Credeți că o autonomie crescută ar crește performanța instituției pe care o conduceți?
I.G.: Camera de Comerț transnistreană a fost înființată și funcționează pe baza unei legi speciale, adoptată în 1995, „Cu privire la Camerele de Comerț și Industrie din Transnistria”. Acesta definește sarcinile, drepturile și obligațiile Camerei de Comerț și nu prevede nici o subordonare față de autorități. Camera de Comerț trebuie să execute legislația fără ca statul să intervină în activitatea sa. Cel mai important organ al Camerei de Comerț este Congresul membrilor Camerei de Comerț și Industrie, care alege Consiliul Camerei de Comerț și Președintele Camerei de Comerț. Consiliul Camerei de Comerț și Industrie, format exclusiv din conducătorii celor mai de succes întreprinderi, conduce Camera de Comerț în perioada Congreselor. Interacțiunea cu guvernul se desfășoară pe baza unui acord bilateral semnat cu Camera de Comerț. Acest acord definește domeniile de cooperare și obiective comune. În general, trebuie spus că CCI transnistreană este o structură autonomă și independentă, iar intervenția statului în activitățile sale nu este prevăzută.
E.S: În ce relații vă aflați cu Camerele de Comerț și Industrie de la Chișinău și Kiev? Aveți capacitate pentru a interacționa direct cu agenții economici moldoveni și ucrainieni?
I.G.: După cum s-a menționat mai sus, relația cu Camera de Comerț de la Chișinău are un caracter neoficial. Am încercat întotdeauna să construim relații contractuale cu Camera de Comerț a Moldovei, dar eforturile noastre nu și-au găsit un răspuns din partea Moldovei. În ceea ce privește contactele personale cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, acestea au loc și acest lucru permite să facem schimb de opinii cu privire la problemele actuale ale activității Camerelor de Comerț.
Relația cu Camerele de Comerț ucrainene este diferită. Până în 2014, Camera de Comerț transnistreană a încheiat și a pus în aplicare un acord de cooperare cu 15 Camere de Comerț. Au avut loc întâlniri regulate cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei. Cu toate acestea, după 2014, autoritățile din Ucraina nu au recomandat Camerelor sale de Comerț să mențină relațiile cu Transnistria, și în special cu CCI transnistreană. Această situație persistă și astăzi.
Relația Camerei de Comerț și Industrie a RMN cu agenții economici ai Moldovei și Ucrainei nu au nici o restricție, dar sunt puține. Practic, aceasta sunt furnizarea de servicii întreprinderilor transnistrene în găsirea de parteneri de afaceri sau în desfășurarea operațiunilor de comerț extern. Adesea, invităm agenții economici moldoveni și ucraineni la diverse evenimente, cum ar fi forumuri, expoziții și conferințe. Avem o cooperarea strânsă între Camera de Comerț și întreprinderi în materia de educație în domeniul afacerilor, cercetarea de marketing, proiecte comune de asistență tehnică internațională și multe altele. Nu există obstacole în calea cooperării și interacțiunii.
E.S: Cum evaluați relațiile economice cu Uniunea Europeană, iar comparativ – cele cu Ucraina și Federația Rusă? Camera de Comerț și Industrie are un program de orientare economică preferențială spre unul sau altul dintre aceste spații?
I.G.: Conform statisticilor noastre, în 2006, 46% din exporturile transnistrene au fost în Federația Rusă, 26% în UE, 8% în Republica Moldova și 5% în Ucraina. După anul 2006 au avut loc schimbări semnificative în mecanismul relațiilor economice externe din Transnistria.
În baza unui acord încheiat între Ucraina și Moldova, Ucraina a oprit trecerea mărfurilor cu documente transnistrene de transport pe teritoriul său. Întreprinderile din regiunea transnistreană sunt nevoite să treacă vămuirea de două ori a bunurilor sale: în Transnistria și apoi în Moldova. După aceasta, a început o creștere accentuată a exporturilor de mărfuri către Moldova și un declin puternic al exporturilor către Rusia. Criza financiară internațională din 2008-2009 a consolidat această tendință. În ultimii ani, exporturile către țările UE au fost în mod constant în intervalul de 30-35% și nu demonstrează un impact semnificativ al noului regim comercial DCFTA între UE și Moldova. Tendințele exporturilor transnistrene în ultimii 16 ani sunt prezentate în următoarea statistică.
În 2018, RMN în domeniul comerțului a interacționat cu 87 de țări ale lumii. Potrivit Comitetului de Stat pentru Vamă al RMN, cifra de afaceri a RMN pentru anul 2018 era de 1.840,2 milioane de dolari USD, din care exporturile au constituit – 685,7 milioane de dolari USD, importurile – 1.154,5 milioane de dolari USD. Exporturile către Uniunea Europeană s-au ridicat la 249,8 milioane de dolari USD, reprezentând 36% din totalul exporturilor, iar importurile – 183 milioane de dolari USD, reprezentând 15% din totalul importurilor. Exporturile către alte țări s-au ridicat la 372,1 milioane de dolari USD, dintre care în Moldova – 208 milioane de dolari USD, reprezentând 30% din totalul exporturilor, și importuri – 471 milioane de dolari USD, din care în Republica Moldova 118 milioane de dolari USD, reprezentând 9,7% din totalul importurilor.
Dacă vom analiza comerțul extern al Transnistriei cu țările Uniunii Europene și cu țările Uniunii Economice Eurasiatice, vom observa că predomină comerțul cu UEE. În 2018, acesta a fost de 637.478.879 dolari USD sau 33% din cifra de afaceri totală a republicii. În același timp, cifra de afaceri cu țările UE a constituit 432.652.079 de dolari USD sau 23% din cifra de afaceri a Republicii Moldovenești Transnistrene.
Principalii parteneri comerciali ai RMN în anul 2018 de raportare rămân Federația Rusă (560,4 milioane de dolari USD), cu o cotă de 29% din cifra totală de afaceri a Transnistriei, Ucraina (419,2 milioane de dolari USD), care deține locul 2 în cifra de afaceri a republicii – 22%, iar Republica Moldova (325,7 milioane de dolari USD), are o pondere de 17% din cifra de totală de afaceri.
În plus, printre țările partenere ale RMN în 2018 pot fi incluse România (157,8 milioane de dolari USD), care reprezintă 8% din totalul comerțului țării, Polonia (98 de milioane de dolari USD), cu o cotă de 5% din cifra totală de afaceri, Belarus (50,1 milioane de dolari USD), care reprezintă 3% din cifra totală de afaceri a țării, iar Italia (43,9 milioane de dolari USD) – 2% din cifra totală de afaceri.
După cum se poate observa din statisticile economice menționate mai sus, cifra totală de afaceri a Transnistriei este destul de diversificată și nu are nici o orientare regională. În 2018, Republica Moldovenească Nistreană în domeniul comerțului extern a interacționat cu 87 de țări ale lumii. În consecință, Camera de Comerț și Industrie a Transnistriei susține relațiile economice externe multi-vectoriale.
E.S: Conform datelor dumneavoastră, care este stadiul relațiilor comerciale cu România? Considerați că este posibilă și utilă creșterea schimburilor comerciale? Ce domenii ar putea fi prioritare?
I.G.: Revenind la statisticile vamale, trebuie remarcat faptul că România este un partener comercial proeminent pentru Transnistria și reprezintă 8% din cifra totală de afaceri: 108 mln. de dolari USD din export (16,2%) și 49,4 mln. de dolari USD din import (4,3%). Volumul transporturilor către România este pe locul trei după Moldova – 30% și Ucraina cu 20%. Transnistria vinde în România: metale, încălțăminte, țesături, produse vegetale și cumpără: resturi de metal, îmbrăcăminte, combustibil și produse alimentare. Locuitorii Transnistriei vizitează adesea stațiunile din România, atât în vacanțele de iarnă, cât și în cele de vară.
Rezervele pentru dezvoltarea comerțului, bineînțeles, încă nu au fost utilizate complet. Schimbul de misiuni de afaceri, participarea la diverse forumuri și conferințe, vizitarea expozițiilor necesită o revitalizare și stimulente suplimentare. Datorită informațiilor limitate despre situația reală din Transnistria și adesea din cauza unor informații denaturate despre Transnistria, antreprenorii români se abțin de la vizite în Transnistria. Probabil, din acest motiv importurile românești în Transnistria sunt reprezentate în cantități mici. Oamenii de afaceri români ar trebui să schimbe această paradigmă și să descopere avantajele colaborării cu Transnistria.
E.S: Vă mulțumesc mult pentru amabilitatea cu care ați răspuns întrebărilor noastre!
Е. С.: Уважаемый господин Ганин, учитывая Вашу должность в качестве президента Торгово-промышленной палаты Приднестровья, пожалуйста, укажите миссию учреждения, которым Вы руководите, и какие долгосрочные цели Вы предлагаете?
И.Г.: Торгово-промышленная палата Приднестровья была создана крупными промышленными предприятиями в 1993 году. Это некоммерческое негосударственное партнерство, которое сегодня объединяет более 200 предприятий, организаций и индивидуальных предпринимателей и является самым крупным объединением бизнеса в Приднестровье. В отличии от палат континентального типа, к которому относится большинство европейских палат, приднестровская палата построена по евразийскому типу. Членство в ней добровольное. Набор услуг, предоставляемых для бизнеса, типичен как и у большинства других ТПП: различные формы товарной экспертизы, выдача сертификатов страны происхождения товаров, оценочная деятельность, развитие внешнеторговых отношений, поддержка предпринимательства, маркетинговые исследования, юридические услуги, деловое образование и другие виды услуг для бизнеса.
Миссию ТПП можно представить как исполнение трех функций:
– представлять интересы бизнеса (представительские функции);
– защищать интересы бизнеса (защитные функции);
– оказывать комплекс услуг по созданию, ведению и развитию бизнеса (функции по обслуживанию бизнеса).
В концентрированном виде она отражена в сленге: «Торгово-промышленная палата- точка опоры вашего бизнеса».
В качестве долгосрочных целей Палата ставит перед собой задачи по содействию экономическому развитию Приднестровья; по его интеграции в мировую экономическую систему; по созданию благоприятных условий для ведения бизнеса; по росту деловой активности предпринимательского сообщества.
Е. С.: Конкретно, какими методами и средствами Вы поддерживаете развитие приднестровской экономики?
И.Г.: Для достижения поставленных целей ТПП, наряду с предоставлением для бизнеса широкого спектра услуг, выполняет целую серию различных целевых проектов, а также участвует в реализации совместных проектов с государственными органами. В частности, при ТПП создана Бизнес-школа, которая выполняет проекты на безвозмездной основе для предпринимателей по обучению основам создания и ведения собственного бизнеса; провидит Форумы малого бизнеса, их уже состоялось 8; выступает оператором, или соорганизатором экономических инвестиционных форумов ( в настоящее время готовится седьмой форум); ежегодно проводит конкурс «Приднестровское качество», их уже состоялось 16; третий год подряд Палата реализует проект «Покупай приднестровское!», в рамках которого выставки –ярмарки товаров местного производства проходят каждый год во всех городах Приднестровья; организовывает приемы иностранных бизнес-миссий и выезды местных бизнесменов на различные международные выставки, форумы, конференции и многое другое.
Палата участвует в работе Правительства и Верховного Совета Приднестровья. Позиции бизнес-сообщества доводятся до органов власти через участие в Совете по малому бизнесу при Правительстве, в Комиссиях по оптимизации государственных услуг, в Комиссии по административной реформе, в ежеквартальных встречах актива ТПП с членами Правительства.
Участие в законотворческой деятельности осуществляется через взаимодействие с профильными комитетами Верховного Совета, которые направляю в ТПП материалы по всем новым законопроектам, для их обсуждения в предпринимательском сообществе. Представители ТПП участвуют в заседаниях Комитета по промышленности и предпринимательству ВС, а руководство ТПП – в работе сессий Верховного Совета (приднестровский парламент).
Сотрудничество с исполнительной и законодательной властью позволяет ТПП Приднестровской Молдавской Республики играть роль моста между бизнесом и властью и, тем самым, выполнять свою миссию.
Е. С.: Ввиду международного непризнания государства, с какими трудностями Торгово-промышленная палата должна справляться в дополнение?
И.Г.: Наибольшая проблема ТПП Приднестровья состоит в том, что молдавская ТПП считает ее нелегитимной с точки зрения молдавского законодательства. У Молдовы и Приднестровья различные законодательные системы. ТПП Приднестровья была создана по законам, которые действуют на территории ее расположения, то есть по приднестровским законам. Тем не менее, эта проблема не стала препятствием для заключения большого количества соглашений с ТПП других государств. В 2007 году Палата стала членом Всемирной Федерации Палат при Международной Торговой Палате.
Палата поддерживает деловые отношения со многими дипломатическими представительствами в Молдове, а также с международными донорскими организациями. В силу отсутствия международного признанного статуса Приднестровья, для ТПП иногда возникают проблемы при заключении соглашений с ТПП Европейского Союза. Внешнеполитическое ведомство Молдовы стремится не допустить заключения межпалатовских соглашений, несмотря на то, что ТПП Приднестровья это общественное некоммерческое объединение. Иногда проблемы возникают и в отношениях с международными донорскими структурами, которые приравнивают ТПП к государственным органам непризнанной страны.
Вторая проблема состоит в том, что ТПП ПМР лишена возможности осуществлять внешнеэкономические операции. Известно, что Молдова контролирует весь приднестровский экспорт и импорт. Для ведения международной торговли приднестровским предприятиям необходимо получить в Молдове, так называемую, временную регистрацию. Но молдавские государственные органы отказывают ТПП Приднестровья в такой регистрации. В результате, структура, которая создана для развития внешней торговли, сама лишена возможности осуществлять внешнеторговые операции, а это важная часть ее хозяйственной деятельности.
Е. С.: В какой степени Торгово-промышленная палата обладает автономией в отношении политико-административного фактора? Как Вы думаете, увеличение автономии повысит эффективность работы учреждения?
И.Г.: Приднестровская Палата создана и функционирует на основании специального закона, принятого в 1995 году, «О Торгово-промышленных палатах в ПМР». В нем определены задачи, права и обязанности Палаты и не предусмотрена никакая подчиненность органам власти. Палата должна исполнять общее законодательство без вмешательства в ее деятельность государственных структур. Высшим органом Палаты является Съезд членов ТПП, который избирает Совет Палаты и Президента Палаты . Совет ТПП, состоящий исключительно из руководителей наиболее успешных предприятий, управляет Палатов в период между Съездами. Взаимодействие с Правительством осуществляется на основании двустороннего договора, подписанного с Палатой. В этом договоре определены направления сотрудничества и совместные цели. В целом следует сказать, что ТПП Приднестровья автономная и независимая структура и вмешательства государства в ее деятельность не наблюдается.
Е. С.: Какие у Вас отношения с торгово-промышленными палатами Кишинева и Киева? У Вас есть возможность напрямую взаимодействовать с молдавскими и украинскими экономическими агентами?
И.Г.: Как уже было сказано выше, взаимоотношения с Палатой Кишинева неформализованные и они носят неофициальный характер. Мы всегда стремились выстроить договорные отношения с молдавской Палатой, но наши усилия пока не находят отклика с молдавской стороны. Что касается личных контактов с руководством ТПП РМ, то они имеют место и это позволяет обмениваться мнениями по актуальным вопросам палатовской деятельности.
Отношения с украинскими Палатами другое. До 2014 года у Палаты Приднестровья были заключены и действовали договора о сотрудничестве с 15 Палатами. Происходили регулярные встречи и с руководством ТПП Украины. Однако после 2014 года власти Украины не рекомендовали своим Палатам поддерживать отношения с Приднестровьем в целом и с ТПП Приднестровья в частности. Такая ситуация сохраняется и сегодня.
Отношения ТПП ПМР с экономическими агентами Молдовы и Украины не имеют никаких ограничений, но они малочисленные. В основном, это оказание услуг приднестровским предприятиям по поиску партнеров для бизнеса, или для выполнения внешнеторговых операций. Мы часто приглашаем молдавских и украинских экономических агентов на различного уровня мероприятия, как-то Форумы, выставки, конференции. Тесное сотрудничество у нашей Палаты и с предприятиями по вопросам делового образования, маркетинговым исследованиям, совместным проектам международной технической помощи и по многим другим. Здесь отсутствуют барьеры по сотрудничеству и взаимодействию.
Е. С.: Как Вы оцениваете экономические отношения с Европейским Союзом – по сравнению с Украиной и Российской Федерацией? Имеет ли Торгово-промышленная палата преимущественную экономическую ориентацию по отношению к одному или другому из этих пространств?
И.Г.: По нашей статистике, в 2006 года 46% приднестровского экспорта направлялось в РФ, 26% в ЕС, 8 % в РМ и 5% в Украину. После 2006 года произошли существенные изменения в механизме внешнеэкономических отношений Приднестровья.
По соглашению между Украиной и Молдовой, Украина прекратила пропускать через свою территорию товары с приднестровскими товаросопроводительными документами. Приднестровским предприятиям пришлось перейти на двухразовое таможенное оформление своих грузов: в Приднестровье, а затем в Молдове. После этого начался резкий рост экспорта товаров в Молдову и такое же резкое снижение экспорта в Россию. Международный финансовый кризис в 2008-2009 году усилил эту тенденцию. Экспорт в страны ЕС все последние годы стабильно находится в пределах 30-35% и не демонстрирует существенного влияния нового торгового режима DCFTA между ЕС и РМ. Тенденции приднестровского экспорта за последние 16 лет приведены на рисунке.
В 2018 г. Приднестровская Молдавская Республика по товарным операциям взаимодействовала с 87 странами мира. По данным Государственного таможенного комитета ПМР внешнеторговый оборот республики за 2018 г. составил 1840,2 млн. долларов США, из них на экспорт приходится – 685,7 млн. долларов США, импорт – 1154,5 млн. долларов США. Экспорт в страны Европейского Союза составил 249,8 млн. долларов США, что составляет 36% от общего объёма экспорта, а импорт – 183 млн. долларов США, что составляет 15% от общего объёма импорта. Экспорт в другие страны составил 372,1 млн. долларов США, из них в Молдову – 208 млн. долларов США, что составляет 30% от общего объёма экспорта, а импорт – 471 млн. долларов США, из них в Молдову 118 млн. долларов США, что составляет 9,7 % от общего объёма импорта.
Если рассматривать внешнюю торговлю Приднестровья со странами Европейского союза и со странами Евразийского Экономического Союза, то преобладает торговля с ЕАЭС. В 2018 году она составила 637 478 879 долл. США или 33% от общего товарооборота республики. При этом со странами ЕС оборот составил 432 652 079 долл. США или 23% внешнеторгового оборота ПМР.
Основными торговыми партнерами ПМР в отчетном 2018 году остаются Российская Федерация (560,4 млн. долл. США) с удельным весом 29% от общего товарооборота Приднестровья, Республика Украина (419,2 млн. долл. США), которая занимает второе место в товарообороте республики – 22%, и Республика Молдова (325,7 млн. долл. США) с долей в 17% в общем товарообороте.
Кроме того, к ведущим странам-партнерам ПМР в 2018 году можно отнести Румынию (157,8 млн. долл. США), которая занимает 8% от общего товарооборота страны, Польшу (98 млн. долл. США) с удельным весом 5% от общего товарооборота, Республику Беларусь (50,1 млн. долл. США), которая занимает 3% от общего товарооборота страны, и Италию (43,9 млн. долл. США) – 2% от общего товарооборота.
Как видно из приведенной внешнеэкономической статистики, товарооборот Приднестровья достаточно диверсифицирован и не имеет какой-то региональной ориентации. В 2018 г. Приднестровская Молдавская Республика по товарным операциям взаимодействовала с 87 странами мира. Соответственно и ТПП Приднестровья поддерживает разновекторные внешнеэкономические связи.
Е. С.: По Вашим данным, на каком этапе находятся торговые отношения с Румынией? Как Вы думаете, возможно, и полезно ли увеличить торговлю? Какие домены могут быть приоритетными?
И.Г.: Возвращаясь к таможенной статистики следует отметить, что Румыния является заметным торговым партнером для Приднестровья и на нее приходится 8% товарооборота: 108, млн. долл. экспорта (16,2%) и 49,4 млн.долл. импорта (4,3%). Объем поставок в Румынию находится на третьем месте после Молдовы 30% и Украины 20%. Приднестровье продает в Румынию металлы, обувь, ткани, продукцию растениеводства, а покупает металлический лом, одежду, топливо, продукты питания. Жители Приднестровья часто посещают румынские курорты как зимнего, так и летнего отдыха.
Резервы для развития торговли, безусловно, еще далеко не использованы. Обмен деловыми миссиями, участие в различных форумах и конференциях, посещение выставок все это требует активизации и дополнительного стимулирования. В связи с ограниченностью информации о реальном положении дел в Приднестровье, а часто и в связи с искаженной информацией о Приднестровье, румынские предприниматели воздерживаются от посещения Приднестровья. Наверное, по этой причине румынский импорт в Приднестровье представлен в малом количестве. Румынским бизнесменам пора изменить эту парадигму и открыть для себя многие преимущества работы с Приднестровьем.
Е. С.: Большое спасибо за учтивость, с которой вы ответили на наши вопросы!