Reglementarea transnistreană recent se discută mult mai activ ca în trecut, potrivit portalului de știri ”NewsMaker”, datorită faptului că președintele Dodon a declarat prioritatea problemei în agenda sa și recurgerea părților la unele acțiuni concrete, cum ar fi plasarea echipei de vameși și grăniceri la postul mixt ”Cuciurgan”. În această atmosferă, ”NewsMaker” l-a contactat pe William Hill, șeful misiunii OSCE în RM între 1999-2001 și 2003-2006. Profesorul colegiului național de război din SUA, este considerat unul din cei mai experimentați experți. Pentru aprecierea domnului Hill s-a propus subiectul eventualei reglementări transnistrene în aspectul relațiilor între UE, SUA și FR. Materialul cu denumirea ”Motivația transnistreană este clară, la Chișinău totul e mai complicat”, a fost publicat la 13 iunie curent.
Înainte de a purcede la analiza materialului, depășind modestia, vreau să dau publicității un fapt din biografia domnului Hill. Invitat la o conferință convocată de ”Asociația pentru politica externă” de la Chișinău, fostul șef a misiuni OSCE în alocuțiunea sa activ pleda pentru soluționarea diferendului în cadrul tratativelor Chișinău-Tiraspol. Fiind la direct întrebat de subsemnatul dacă el personal crede în o asemenea variantă, ambasadorul a recunoscut, că ”nu”.
Odată cu investirea în funcție a lui Dodon, a apărut și afirmațiile, că problema ar putea fi soluționată. Cum Dumneavoastră Vă pare situația?
Situația anterioară a fost atât de insuficientă, întrucât era imposibil a nu indica un mic progres. Întrunirile în formatul ”5+2”, contactele liderilor de la Chișinău și Tiraspol, conferința din Bavaria, activitatea grupurilor de experți – totul e foarte bine. Însă, procesul de reglementare este completat de o mulțime de probleme particulare, cum ar fi școlile cu predare în grafie latină, terenurile arabile, plăcuțele de înmatriculare – probleme foarte importante pentru populație, obligatoriu de a fi soluționate, însă acest ansamblu deloc nu vizează problema statutului regiunii.
Din 2003-2004 procesul de reglementare nici nu a atins acest aspect – statutul Transnistriei, indiferent de faptul că fără asta, nu va avea loc decizia scontată. Declarația Consiliului de miniștri a OSCE de la Hamburg din decembrie 2006 include, pentru prima dată pentru Transnistria, noțiunea de parte componentă a RM, care ar trebui să dispună de un statut special. Este un pas bun, care indică la faptul, că mediatorii și observatorii ar fi atins o anumită înțelegere, însă, fără includerea problemei în agenda formatului ”5+2”, progresul nu va fi atins.
Există opinia că reglementarea decurge în două formate: ”5+2” și în axa Moscova-Bruxelles-Washington și, anume ultimul format ar fi apt a identifica decizia. Ar fi așa?
Cred că nu. Evident, că reprezentanții Moscovei, Washingtonului și ai UE se pronunță referitor la problema respectivă, însă nu cred ca anume ea să fie în prim plan. Situația ar putea avea o soluție simplă, odată în regiune nu au loc altercații, iar întâlnirile liderilor demonstrează relații bilaterale normale. Ar fi cazul de restabilit încrederea reciprocă și de elaborat compromisele necesare. Dar, nu se face. Sunt importante interesele Moscovei și ale UE, au importanță și pozițiile liderilor locali, în special fenomenul că nici o parte, nici alta nu dorește să admită concesiuni.
A ceda, se consideră manifestarea slăbăciunii? Da, însă, fără acordul liderilor locali, mediatorii pot consulta la infinit, efectul nu v-a fi obținut.
La capitolul dat nu putem a nu interveni. Primo – Chișinăul a admis cedări, care în unele cazuri nu prea au explicații logice. Sunt multe acte semnate, prin care Transnistria este investită cu drepturi, ce au transformat-o în ”stat de facto”, cu propriile teritoriu, simboluri, finanțe, legislație etc. Apoi, Chișinăul discută cu Tiraspolul, cu toate că ar putea să ia calea formală a situației și să accepte doar FR în calitate de parte în conflict, ce rezultă din Acordul din 21 iulie 1992. Astfel, domnul Hill din nou derapează în afirmații.
Domnia sa spune, că cu cei de la Tiraspol totul este clar. Au petrecut referendum, s-au pronunțat pentru aderarea la Rusia. La Chișinău se solicită integrarea teritorială, dar nu pot formula – în care condiții? Motivația Tiraspolului este explicabilă: cei care au luat bani buni, pledează pentru conservarea situației în care se fac acești bani.
La Chișinău totul e mai complicat. Chișinăul pledează pentru implementarea integrală a propriei legislației pe întreg teritoriu a Transnistriei, ceea ce nu e corect. Dacă Transnistria deține un statut politic, ea are drept a avea și propriile legi. Chișinăul nu vrea să piardă, însă a accepta legislația transnistreană, ar însemna a pierde. Deconcentrarea împuternicirilor este un proces deloc simplu, însă anume în el constă autonomia. Și, dacă la Chișinău nu sunt gata de așa ceva, nici o decizie nu va fi adoptată. Încă o afirmație a Ambasadorului Hill, care necesită a fi comentată. Procesul de negocieri nu a ajuns niciodată starea în care s/ar fi pus în discuție delegarea împuternicirilor. La acest capitol domnul Hill se grăbește. În 2002 a activat Comisia mixtă, care a lansat procesul de elaborare a Constituției comune (fapt inadmisibil din punctul meu de vedere, odată ce Transnistria nu dispune de permisiunea poporului RM de a forma o formațiune statală în cadrul RM), însă mai departe de art.1 lucrul nu s-a mișcat. Tiraspolul cerea drepturi absolut egale, ceea ce nu e admisibil pentru orice autonomie. Dl. Hill a recunoscut că Tiraspolul deseori eronat interpretează cedările. În 2001, îndată cum a semnat acordul cu V. Voronin referitor la recunoașterea diplomelor, a declarat că Moldova recunoaște pașapoartele lor. A fost un pas necorect. Dar și Chișinăul a procedat necorect cu admiterea operatorului telefoniei mobile ”Interdnestrcom” în dreapta Nistrului. Licența nu au eliberat-o și banii, un milion, arvuna, nu au fost întorși.
Ar fi bine de a recunoaște, că Moldova este situată undeva la mijloc.
Evenimentele de ultima oră indică la o posibilitate a reluării conflictului.
Hill: eu cred că nu posibilitatea noilor altercații e cel mai grav pericol, dar cea că economia și nivelul de trai al populației în ambele maluri nu vor evolua fără soluționarea diferendului. Economia nu crește, populația din ambele maluri ia drumul străinătății și așa va fi fără soluționarea diferendului. Partenerii externi au o viziune de compromis, care ar putea fi aplicată? Ei văd cum arată Moldova integrată? Mie imi pare, că este normal, ca Moldova să fie un stat integru, neutru cu relații bune cu UE, Rusia și SUA. Eu mă conving personal, că în Moldova sunt simpatizanți ai UE și a Moscovei. Statul este divizat, dar nu e cazul a schimba ceva la acest capitol. Mai bine e de recunoscut, că țara e undeva la mijloc, că ea poate fi stat integru și cu relații pozitive atât cu Estul cât și cu Vestul. Imi pare, că un asemenea compromis ar putea fi acceptat de FR și de UE, va fi acceptat – nu știu.
Cum Vă pare situația în Moldova?
E regretabil. Furtul ”secolului”, corupția, totul e mult mai grav cum a fost când activam în misiune. Nu pot să identifica vinovații, de economie se preocupă ineficient. Reformele, deși se realizează, cam fără succes. Situația este alarmantă pentru toți, neindiferenți față de Moldova. Ar fi bine ca politicienii locali să înfăptuiască cea ce promit.
Este un moment foarte important. William Hill a numit politicieni, a solicitat responsabilitate de la liderii de la Chișinău. Pe tiraspoleni în acest context el nu i-a vizat. Evident, ei nu sunt invitați la New-York, cu ei nu discută funcționarii americani și europeni. Statul recunoscut este Moldova, și responsabilitatea pentru situația de aici revine Chișinăului. Aici nu am nimic a-i reproșa Ambasadorului William Hill.
Fără a minimaliza responsabilitatea Chișinăului, am putea accentua la un aspect din inteviul domnului Hill. Dlui consideră că soluția ar fi în acceptarea de către Rusia, UE și SUA o stare de neutralitate a Republicii Moldova. SUA și UE acceptă, dar și asigură republicii o asistență semnificativă materială. Rusia are o altă abordare a neutralității RM. La 2 iunie curent Transnistria a apelat către V. Putin cu solicitarea de a nu admite ”blocada regiunii de către Moldova și Ucraina”. (Apelul ”forumului popular”). Adresarea a fost susținută de către Vadim Krasnoselischii, care în mai multe alocuțiuni a multiplicat defamațiile rusești. În cadrul întâlnirii cu studenții universității locale, el a declarat că expulzarea celor 5 diplomați ruși ar fi blocat activitatea Comisiei Unificate de Control. Comisia activează, la scurt timp delegația FR a fost completată cu numărul necesar de membri și ședințele au devenit deliberative. Multiplicarea neadevărului avea ca scop impulsionarea Moscovei de a reacționa mai dur la situație, la adresa Moldovei.
Cum a relatat la 13 iunie curent pentru AS ”Novosti Pridnestrovia”, Alexandru Șerba, președintele Sovietului Suprem din Transnistria, FR va interveni cu toate mijloacele de care dispune pentru a nu admite presiuni la adresa Transnistriei. Potrivit lui Șerba, care a vizitat Moscova, Duma de Stat a FR este preocupată de identificarea procedeelor care ar permite anularea deciziilor Kievului de admitere pe teritoriul Ucrainei a efectivului moldovenesc de vamă și grăniceri. În cadrul mesei rotunde din Dumă, s-ar fi declarat că ”atacul asupra Transnistriei” este adresat proceselor de integrare în Uniunea Vamală. Deputații au adoptat un document special (la moment nu-l avem la dispoziție), care constituie trei părți. În prima adresată Moldovei, Chișinăului i se solicită revenirea la masa de negocieri, renunțarea la blocada Transnistriei; concomitent sunt vizate Ucraina și părțile implicate în conflict. Anume în acest document ar fi declarată disponibilitatea Rusiei de a contracara ”tentativele” Moldovei de a bloca Transnistria. Potrivit lui Șerba, reactivarea contractului Chișinăului cu termocentrala de la Cuciurgan din 6 iunie curent ar fi efectul deciziilor în Duma de Stat. Afară de asta Legislativul rusesc ar fi disponibil de a identifica mijloace pentru a compensa ”pierderile” agenților economici transnistreni de la blocadă. Ni s-a spus clar, a continuat Șerba, că Duma este îngrijorată de cele ce au loc în regiune. Se admite escaladarea conflictului și reluarea fazei armate ai acestuia. Ni s-a comunicat, a menționat președintele Sovietului Suprem, că suntem nu simplu o parte a lumii rusești, dar o parte a intereselor FR. Dar asta înseamnă că Federația Rusă va utiliza toate mijloacele de care dispune pentru a apăra drepturile cetățenilor ruși, care locuiesc în regiune.
Evident că în prim plan aceste măsuri vizează influența prin demonstrarea forței. Au devenit mai frecvente aplicațiile GOTR și ale trupelor transnistrene. La 4 iulie curent militarii grupului au efectuat antrenamente pentru combaterea terorismului. În pofida misiunii de pază a depozitelor, GOTR sperie lumea cu aplicațiile în care este prins un efectiv de sute de militari, dotați cu tot felul de arme.
La 7 iunie GOTR a efectuat antrenamentul unităților militare de telecomunicații și transmisiuni. Au fost implicați 100 de militari și 30 mașini specializate. Programul prevedea antrenament în condițiile activității inamicului, care ar fi efectuat acțiuni de bruiere. Evident că antrenamentele vor continua.
Nu se exclude că, dacă Ambasadorul Hill ar cunoaște această situație, domnia sa ar fi mai atent la pronosticuri. Nu cred că el al considera posibilă decizia Moscovei de a se conforma cu statutul de stat integru și neutru pentru RM din partea Moscovei. Cel puțin Constantin Zatulin, vice-președintele comitetului Dumei de stat pentru problemele CSI, consideră că dacă procesul de reglementare nu va evolua, asta ar însemna dispariția ca stat a Moldovei. Existența acestui stat depinde de modul în care el își va raporta relațiile cu Transnistria.