Ion Leahu: Va evolua ”3+2” la ”5+2”?

Evenimentul s-a scurs, lăsând mai multe semne de întrebare. Regretabil însă, din informația prezentată publicului, nu putem obține răspunsurile scontate. În primul rând așa și nu s-a clarificat, solicitării cui – a Chișinăului sau a Tiraspolului – au dat curs partenerii externi? Ambele părți insistă asupra propriei inițiative. Factorul este important, odată ce partenerii au obținut o oportunitatea indiscutabilă de a-și expune viziunile referitor la principalul – modul în care ei văd rezolvarea acestui conflict, respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Și ultima întrebare, dar nu și după importanță: cum de a acceptat participarea lor în acest format reprezentații FR și, ce e mai de mirare – cum de au lăsat fără comentarii declarația lui Thomas Mayr-Harting, reprezentantul special al Președinției în exercițiu a OSCE din partea Suediei, referitor la modul în care văd europenii dezlegarea transnistreană?

Poziția Chișinăului e expusă într-un comunicat extrem de modest și scurt, care nu are rost a-l comenta, mai simplu e a-l posta integral.

”Prim-ministrul în exercițiu, Aureliu Ciocoi a găzduit o întrevedere cu reprezentanții mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană, așa-numitul format 3+2. Delegația se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova și este condusă de Thomas Mayr-Harting, reprezentantul special al Președinției în exercițiu a OSCE din partea Suediei. Părțile au evaluat stadiul actual al negocierilor și posibilitățile de dinamizare a lucrărilor privind reglementarea problemei transnistrene în baza principiului de respectare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Scopul național al Republicii Moldova este să găsim soluții politice pe termen lung pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Între cetățenii moldoveni de pe ambele maluri ale râului Nistru confruntări nu există. Guvernul de la Chișinău nu face diferența între cetățenii săi, indiferent pe ce mal al r. Nistru locuiesc, a menționat Aureliu Ciocoi, exprimând mulțumiri pentru susținerea acordată Republicii Moldova prin intermediul observatorilor în tematica transnistreană și pledând pentru un dialog constructiv. Reprezentanții delegației au apreciat dinamica pozitivă în urma asistenței variate a Guvernului în combaterea pandemiei în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Este obligația noastră să oferim tot suportul necesar locuitorilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, asigurat inclusiv prin livrarea gratuită a articolelor medicale și vaccinurilor anti-Covid din stocurile recepționate de țara noastră, a precizat premierul interimar.

Oficialii au trasat prioritățile în vederea pregătirii acțiunilor necesare ce vor fi expuse și examinate la Conferința permanentă pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană (formatul de negocieri ,,5+2”), care ar urma să se întrunească la toamnă, la Stockholm. Care anume priorități vor fi incluse pe agenda conferenței eventuale de la Stockholm – nu se cunoaște. Am putea doar să admitem că nu în zadar și ambasadorul SUA Derek Hogan, și Reprezentantul Special al Președintelui OSCE Thomas Mayr-Harting au specificat că soluția trebuie identificată în cadrul Republicii Moldova, suverană și teritorial integră. Dar asta e o presupunere, la concret cunoaștem doar că în a doua parte a zilei, membrii Delegației efectuează o vizită de lucru la Tiraspol. Iar la 4 iunie curent Agenția Informațională transnistreană ”Novosti Pridnestrovia” publică cu caractere mari, îngrozitor de mari, un amplu articol, format din declarațiile lui Vadim Krasnoselischii, și intitulat: ”În Transnistria nu văd posibilitatea de a reglementa conflictul, respectând integritatea teritorială a Moldovei”. Declarația aparține lui Vadim Krasnoselischii și a fost dată publicității de serviciul relații cu mass media al liderului de la Tiraspol.

Potrivit comunicatului, în procesul întrunirii cu oaspeții înalți, Krasnoselischii a afirmat dezacordul său categoric cu declarația Reprezentantului Special al Președintelui OSCE Thomas Mayr-Harting pentru reglementarea transnistreană referitoare la necesitatea soluționării acestui conflict în dimensiunile integrității teritoriale a Moldovei. Deci, momentul dat la Tiraspol este tratat drept cel mai important. Atât de important, încât Tiraspolul a purces la o acțiune specială, pentru a demonstra atitudinea sa către propunerea oficialului de la OSCE. La întrunire, afară de negociatorul oficial Vitalie Ignatiev (la Chișinău Republica Moldova a fost reprezentată de Vice-Prim-Ministru pentru reintegrarea Olga Cebotari cu un grup redus de colaboratori) au fost invitați foști lideri a regiunii, reprezentanți ai structurilor de conducere, lideri ai organizațiilor non-guvernamentale și ai comunităților etnice. Reprezentanța respectivă urma să confirme ”susținerea guvernării de către popor”. Krasnoselischii nu o dată a repetat că soarta republicii nistrene nu poate fi decisă în birouri ale oficialilor, ci în exclusivitate cu participarea integrală a populației. Probabil, la Tiraspol se cunoștea intenția mediatorilor de a propune ceva important pe aspectul reglementării transnistrene, ceea ce a și provocat reacția respectivă. Dialogul preconizat, de facto s-a transformat în monologul lui Krasnoselischii, care a ținut un raport îndelungat, în care a ”argumentat științific” ”imposibilitatea reintegrării teritoriale a Republicii Moldova”. Potrivit lui Krasnoselischii, ”Declarația de independență a Moldovei, recunoscută prin decizia Curții Constituționale superioară în raport cu Constituția, a recunoscut ilegală formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Acest act exclude integritatea teritorială a Moldovei, odată ce prin adoptarea lui, Moldove de-jure a renunțat la Transnistria”.

Cum am menționat, Krasnoselischii a monopolizat microfonul și a expus toate acuzațiile care le adresează Chișinăului în ultimii ani. Referitor la procesul de negocieri, el a afirmat că Chișinăul nu realizează angajamentele care se le-a asumat, în special în domeniul umanitar. A menționat că nu se rezolvă problema telecomunicațiilor, dar a evitat să spună că relațiile telefonice au fost întrerupte de partea tiraspoleană și anume ei îi revine mecanismul de reluare a comunicațiilor. Tiraspolul nu este îngrijorat de problemele populației, el țintește la telefonia mobilă în interesele corporației ”Șerif”, pentru compania ”Interdnestrcom” – care-i aparține; spațiul regional demult a devenit neîncăpător. Vadim Krasnoselischii a trecut în revistă acuzațiile cunoscute la adresa Moldovei, în special a atins relațiile bancare, organizarea activității transportului auto, perspectivele complicațiilor traficului la hotar cu Ucraina. În mod special liderul de la Tiraspol a comentat declarațiile Ambasadorului SUA în Moldova Derek Hogan, potrivit cărora Transnistria ar trebui să treacă sub controlul  Moldovei. ”Ce înseamnă acest control administrativ? Este un control militar, de drept, judiciar, fiscal. Domnul Hogan n-a explicat cum se va realiza acest control. Prin strangularea Transnistriei? Prin escaladarea conflictului? Poate, prin lansarea unui nou război? Ce a avut în vedere Ambasadorul SUA, făcând asemenea declarații? Nu este clar.”. El a menționat că pe parcursul celor 30 de ani de la încheierea armistițiului, Chișinăul doar acutizează conflictul. Și în prezent, organizând noi tipuri de controale la hotar, ei ar putea bloca accesul în regiune și ar afecta interesele păturilor largi ale populației. La fel și restricțiile anunțate ale modului de traversare a hotarului cu Ucraina de la 1 septembrie curent, vor destabiliza și mai mult situația. Integral, acuzațiile și declarațiile ”președintelui” de la Tiraspol, au exclus careva apropiere a pozițiilor în perspectiva realizării oricărui plan de reglementare.

Însă, a avut loc și o altă evoluție. Tot la 3 iunie curent, Krasnoselischii a publicat în ”Telegram-canal” opinia sa referitor la întrunirea cu mediatorii în procesul de negocieri. El a declarat că ”discuțiile au fost complicate, dar la subiect. Care vor fi roadele – vom vedea mai apoi. Noi am avut drept scop a informa partenerii referitor la poziția ”republicii” la negocieri și consecințele asupra populației a conflictului nereglementat. Consider că noi ne-am atins scopul. Pe noi ne-au auzit, să sperăm, că și concluziile lor sunt deopotrivă. Punctul nostru de vedere nu se schimbă: soarta republicii o poate decide doar poporul. Noi și pe viitor acceptăm asemenea întruniri, important e ca ele să fie utile. La moment considerăm că e cu perspectivă întrunirea în format ”5+2”, preconizată pentru toamna anului curent la Stockholm. Posibil, la acest for se va decide realizarea acordurilor anterioare”.

Cum vedem, din discursul liderului de la Tiraspol au mai scăzut elementele alarmiste, cu care el a întâmpinat forul negociatorilor. Nu se exclude că, pe parcurs, ar fi fost expuse opinii care au influențat în mod respectiv dispoziția Tiraspolului. Evident că ar fi de nedorit ca lucrurile să decurgă în această albie de îmblânzire a regimului rebel. Punctul de vedere vis-a-vis de soluționarea prin respectarea integrității teritoriale a Moldovei e incomparabil mai atractiv. Faptul că aspectul ar fi apărut nu de la sine, indirect e confirmat de analistul Anton Șveț de la RegionalTrendsAnalitcs în materialul ”Moldova ratează șansa de a reglementa conflictul transnistrean” din 02 iunie curent. Autorul consideră că la moment se formează o atitudine potrivită în lume pentru procesele de reglementare a conflictelor regionale. Ca dovadă, Șveț amintește că ceva timp în urmă, la Lisabona, a avut loc conferința informală a  Miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, în cadrul căreia s-a discutat la concret problema conflictelor regionale ”înghețate”. Evident că la capitolul dat Moldova e între primii. Pornind de la faptul că conferința a fost convocată la solicitarea Bucureștilor, am putea însemna că Bruxellesul ar putea activiza interesul său către Republica Moldova. Mai există și alte platouri, cum ar fi centrul ”Crisis Managment Inițiative”, ai cărui experți examinează evoluțiile în reglementarea transnistreană. Nu se exclude, că problema conflictului transnistrean ar putea figura și pe agenda întâlnirii la vârf  ruso-americană, în calitate de un punct de reper pentru identificarea compromisurilor în relațiile bilaterale. Analistul consideră că anume contextul actual internațional ar fi format solicitarea unei previzibilități în evoluția conflictelor regionale, unde Moldova ar avea un loc prioritar. Însă Chișinăul, în opinia lui Șveț, permanent ratează șansele oferite, fiind afectat de crizele politice interminabile și, respectiv, fiind lipsit de încrederea partenerilor. Soluționarea transnistreană cu aplicarea metodelor diplomatice ar putea solicita de la participanți o flexibilitate fără de precedent, responsabilitate profundă și mare profesionalism. Orice pas ar trebui să fie previzibil și indiferent la critica oponenților. Corespunde regimul politic din Moldova acestor rigori? Analistul de la RTA consideră că actuala conducere de la Chișinău nu este aptă a colabora cu partenerii externi pentru identificarea soluțiilor de reglementare. În special în condițiile când e evident că ”Moscova nu va accepta afacerea de reglementare, care ar afecta interesele populației și a diasporei ruse aflate în regiune, în special la capitolul relațiilor acestora cu Rusia. La fel, Moscova nu va admite nicio schimbare în activitatea misiunii de pacificare. Evident că Chișinăul este conștient de complicitatea procesului. Să sperăm că guvernarea care se va forma după 11 iulie, va adopta strategia reglementării transnistrene, ținând cont de provocările indicate. Dealtfel, dacă nu accelerăm procesele, am putea să ne confruntăm cu o altă problemă.  Potrivit oficialilor de la Tiraspol, către 2 iunie curent în regiune au fost vaccinate mai mult de 35,6 mii de persoane, ceea ce constituie 7,5% din populația regiunii. Astfel, dacă 35,6 mii constituie 7.5% din populație, apoi 100% constituie – 246 mii. Asta ar putea fi cifra reală a numărului de populație în regiune. La 1990 cifra respectivă depășea 500 mii, și Tiraspolul nu renunță la ea în declarațiile publice referitoare la numărul populației. Ce va fi peste încă 30 de ani?…