N-am fi accentuat atenția cititorului la acest subiect devenit destul de ordinar, de nu ar avea el anumite consecințe. Potrivit afirmațiilor oficiale (”Novosti Pridnestrovia” din 18 martie curent), la scrutinul prezidențial din FR ar fi participat aproximativ 74 de mii de locuitori a regiunii, care de țin cetățenia FR. Potrivit aceleași surse, dar din 20 martie, în ”republica” secesionistă locuiesc aproximativ 200 de mii de posesori ai pașaportului rusesc. Deci, un mic exercițiu aritmetic ne demonstrează, că la urnele de vot s-au prezentat nu mai mult de 74 mii de cetățeni ai Federației Ruse, ce constituie nu mai mult de 27% din numărul localnicilor cu drept de vot. Interesant? Foarte, în special în raport cu faptul, că structurile abilitate transnistrene nici nu au anunțat acest aspect, preferind să se concentreze la constatarea, că mai mult de 90 la sută din participanți la vot, au pledat în favoarea lui V. Putin. În lipsa unei explicații oficiale a situației, în care doar 27% din cetățenii FR au participat la scrutin, încercăm să efectuăm propria analiză, fiind încurajați de sincera dorință de a înțelege esența fenomenului.
27% e o cifră mizeră. Ea ar putea fi acceptată pentru cetățenii FR, care foarte bine cunosc și inevitabilitatea rezultatelor, și influența minusculă ale acestor rezultate, asupra vieții cotidiene a cetățenilor FR. Indiferent de asta, rușii și la urne s-au prezentat masiv, și aproximativ toți (mai mult de 70%), au pledat pentru Putin. De parcă ei și nu cei din Transnistria vital depind de pomana Moscovei. La 27 martie curent, AS ”Novosti Pridnesctrovia” a bucurat publicul cu vestea bună (practic, egală cu Bună vestire), că respectiva tranșă de bani, destinată plăților suplimentare la pensii, a sosit la Tiraspol. În zilele următoare vor demara plățile. Pensionarii vor ridica suplimentul pentru patru luni consecutiv (ianuarie, februarie, martie și aprilie). În total, tranșa constituie 435 milioane ruble a FR, pentru 4 luni, ce înseamnă că pe o lună revin 108750000 ruble. Suplimentul plătit de FR (în Transnistria el este numit ”pentru pâine”), e echivalent cu 20 dolari SUA. Recurgem din nou la câteva operațiuni matematice și obținem cifra de 54.8 mii. Este numărul beneficiarilor suplimentului financiar, acordat de guvernul FR pensionarilor și unor categorii ale populației, cu venit sub orice nivel. Ultimii sunt în minoritate, majoritatea constituind anume pensionarii. Cum știm din rapoartele sociologice, tot pensionarii, de ordine, constituie majoritatea participanților la votare. Dacă aceste estimări au drept la existență în varianta propusă, apoi se primește că, pe lîngă pensionari, la urne s-au prezentat doar 16 mii de cetățeni – mai puțin de 8% din cei investiți cu drept de vot. Nici această cifră nu a figurat în rapoartele administrației de la Tiraspol.
Cifrele respective ne-ar putea ajuta a analiza situația, dar ne prezintă un spectru foarte îngust pentru manevrare. Avem de alege din două presupuneri. Prima – restul, cei care nu s-au prezentat la urne, nu au dorit să participe la scrutin. E o presupunere absolut firească, însă, cineva, ce1care formează 16 mii, au mers la urne. Rămâne presupunerea că în regiune nici nu are cine vota. Noi nu odată am examinat formula sociologică a societății transnistrene. Potrivit datelor foarte concrete, majoritatea societății o constituie pensionarii, inclusiv ai structurilor de forță, ceea ce determină vârsta fragedă a acestor contribuabili a pensiilor; angajații structurilor administrative și militare, angajații în sfera de producere și comerț, și copii. Repet, date complete sociologice nu există, dar din unele cifre care se scapă în presă am putea face unele concluzii. Spre exemplu, în 2017 în regiune sunt fixați doar 400 de absolvenți ai școlii medii. Într-o situație normală, 400 de elevi ar trebui să absolve școlile unui raion (în regiune sunt 5 raioane și 2 municipii). Astfel, este vorba de scăderea esențială a populației.
Versiunea potrivit căreia regiunea în mod exagerat se depopulează, a fost susținută de alt material, la fel prezentat de ”Novosti Pridnestrovia” la 27 martie curent. Autorii sunt îngrijorați de faptul, că piața imobiliară derapează activ ”în jos”. Ca să păstrăm sensul și nuanțele, traducem textul mot a mot.
La Tiraspol prețurile la edificiile imobiliare cad în continuare a patrulea an, pe când în alte orașe ale republicii, procesul de cădere a început și mai devreme. Agenții de specialitate vin cu o analiză a fenomenului.
În mai 2017 AS ”Novosti Pridnestrovia” a scris referitor la situația la piață, cu referință la Pogrebnoi Alexandru, șeful firmei ”Cumpără o casă”, că între 2014 și 2017, prețurile la imobil au căzut mai mult cu o treime. În 2012 un metru pătrat se comercializa cu 611 $, iar în 2017 – doar cu 370$ . Procesul de ieftinire a continuat pe parcursul anului 2017, atingând în martie 2018 cifra de 350 $ pentru un metru pătrat.
Astăzi nimeni nu este mirat de costul de 9 mii $ pentru un apartament cu o cameră. Apartament cu două odăi poate fi procurat liber (ofertele sunt suficiente) contra 14 mii $. În bloc cu 5 etaje un apartament cu trei odăi poate fi procurat contra la 17-18 mii $. În blocuri cu 9 etaje asemenea apartamente costă cu 2-3 mii $ mai mult, însă asemenea blocuri în orașele transnistrene sunt în minoritate.
Potrivit specialiștilor în domeniu, motivul de bază al fenomenului îl constituie o disproporție evidentă între numărul de apartamente propuse pentru vânzare (oferte) și numărul solicitanților dispuși a plăti asemenea prețuri. Potrivit estimărilor lui Alexandru Pogrebnoi, în prezent la Tiraspol oferta de cinci ori e mai mare decât solicitarea apartamentelor. În asemenea condiții, expertul admite că prețurile ar putea doar puțin să se stabilizeze, dar nici de cum să crească.
Potrivit datelor oficializate, prețurile la apartamente la ”mâna a doua” au început se cadă din 2010. În 2008 un apartament cu o cameră în centrul orașului Bender costa 16 mii $, în prezent – nu ating nici 10 mii. Cele cu 2 camere au căzut de la 26 la 19 mii$, iar cele cu trei – de la 35 la 22 mii.
Autoritățile locale examinează procesele în domeniul dat și vin cu anumite opinii. Se impune punctul de vedere că prețurile la apartamente în regiune depind mult de situația în economie la nivel regional, cum ar fi criza financiară din 2008. Factorii valutari (devaluarea rublei transnistrene) ar fi influențat situația mult mai puțin. Ei vor să convingă anturajul că evoluțiile economice în regiune nu vor afecta realizarea unui program amplu de construcții, în caz că acesta va demara. Da intenții de acest gen sunt. În 2017 ”guvernul” transnistrean a elaborat un program de construcții, la realizarea cărui s-a angajat Societatea Necomercială ”Integrarea euroasiatică” din Federația Rusă. Structura mai mult timp promovează aderarea la FR prin realizarea unor proiecte modeste, cum ar fi o școală, un bloc pentru spital etc. De data acesta este vorba de înălțarea a 69 de blocuri cu câte 5 etaje (24 la Tiraspol; 20 la Bender; 10) la Râbnița; câte 4 la Slobozia, Dubăsari și Grigoriopol și 3 la Kamenca. Necesitatea acestui program reiasă, cum a specificat Ivan Untu, vice-ministrul de construcții, din ”crearea condițiilor, ca tineretul să nu plece din republică, să aibă locuri de lucru și să poată beneficia de acest program”.
Conform programului, ”statul” va acorda 3/4 din costuri, iar viitorii locatari – 1/4. Astfel, un apartament cu o cameră va costa 4-4,5 mii $; cu două – 6-7 mii, iar cu trei – 9 mii $.
Cum vedem, se planifică a construi destul de multe apartamente, la un preț, care este absolut comparabil cu cel existent pe piața locuințelor de ”mâna a doua”.
Mai sus am efectuat unele calcule, care ne demonstrează, că în ”republica nistreană” nu există suficientă populație care ar putea beneficia de rezervele existente a spațiului locativ. În acest caz, care ar putea fi motivele, ca FR în persoana Societății Noncomerciale ”Integrarea euroasiatică” să se angajeze într un asemenea program amplu și costisitor. Anterior am urmărit mai multe activități (foruri, mese rotunde), efectuate cu participarea FR, pentru a activiza starea economică a regiunii. La moment, unicul efect este majorarea volumului de export în FR din contul unor produse, cum ar fi motoarele electrice de mare putere. Însă asta nu schimbă situația radical, nu aduce la buget surse, suficiente pentru ca Tiraspolul să aibă nevoie de un asemenea program. În situația dată am propune să privim fenomenul din alt punct de vedere. Rusia își asigură militarii, care satisfac serviciul militar în ”baza militară ” Transnistria cu spațiul locativ. Dacă admitem un asemenea punct de vedere, totul revine la locurile sale. Câte 24 și 20 de case se construiesc la Tiraspol și Bender, unde stau cele mai mari unități militare, unde activează instituții de pregătire a militarilor. Ceva apartamente, posibil, vor fi cedate și segmentului vulnerabil de populație, însă asta la decizia Moscovei.
O confirmare indirectă a tezei respective o găsim în materialul care reflectă întâlnirea între V. Krasnoselschii cu Franco Frattini, la Tiraspol, la 27 martie curent. Este vorba de alunecarea de la aprecierile obiective a evoluțiilor în procesul de reglementare, către unele doleanțe ale Tiraspolului. Frattini a menționat că anume Tiraspolului e revine un rol pozitiv în dinamizarea situației, că multe probleme se rezolvă, datorite ”colaborării și încrederii reciproce”. În acest proces este totul, numai nu – încrederea reciprocă. Cum nu ar dori partea rusă, CUC așa și nu a revenit la activitatea normală, ca urmare a încălcării de către Tiraspol a acordurilor anterioare privind monitorizarea posturilor în Zona de Securitate și construirea unui terminal vamal în vecinătatea satului Bîcioc. Însă Frattini asta a trecut-o cu vederea. În opinia reprezentantului Președintelui OSCE pentru 2018, deschiderea noilor oportunități pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului de a crește economia, a dispune de libertate în circulației. Declarații care se fac fără a întreba, care e atitudinea CUC față de complexul vamal la Bîcioc, pe lîngă care a trecut, traversând Nistrul. Aduce a ofensă declarația diplomatului OSCE, potrivit căreia Misiunea ar putea contribui financiar la amenajarea teritoriului adiacent, podului de la Gura Bâcului-Bîcioc.
Evident că Vadim Krasnoseliskii l-a susținut pe Frattini. El a menționat că e cazul de terminat cu soluționarea problemelor deja coordonate și de a trece la blocul secund. Potrivit lui, ”toate problemele se rezolvă în albia compromisului. La acest capitol opiniile noaste cu dl. Frattini coincid. Consider că anume o asemenea simbioză ne va garanta soluționarea și altor probleme.”
Nu se exclude că ceva ar putea evolua în altă direcție. S-au scurs trei luni din 2018, dar programul de construcție a noilor locuințe nu a început. Cum am menționat mai sus, FR de patru luni nu a transferat asistența materială pensionarilor transnistreni. Însă, cum nu vor derula lucrurile, ele nu pot fi bazate doar pe compromis din partea Chișinăului.