Am menționat nu o singură dată, că reglementarea diferendului nistrean, în formula acceptabilă pentru Chișinău, poate fi realizată doar cu acordul Tiraspolului. Asta deloc nu înseamnă, că cei din dreapta Nistrului nu au de făcut altceva, decât a sta și a aștepta când Tiraspolul va accepta integrarea. Cu atât mai mult, că posibilități de a influența opinia societății transnistrene sunt destule. Paradoxal, însă aceste oportunități mai eficient le utilizează partea transnistreană.
O dimensiune influentă a propagandei separatiste, rămâne aspectul economic. Tiraspolul intenționează a demonstra, că ”statul” lor este unul capabil a se autogestiona, asigurând evoluții pozitive la capitolul ”nivelul de trai” al populației. Pentru a fi mai convingători în fața populației, se recurge la asistența experților din exterior. Astfel, la 13 februarie curent, la Tiraspol a sosit un grup de experți de la compania de consulting germană ”Berlin Economics”. Din materialele publicate, e cam problematic a demonstra care este opinia reală a experților, odată ce marea majoritate a calificărilor dispuse presei, aparține localnicilor. În cadrul întâlnirii experților cu Alecsandru Martânov, ”prim-ministru” de la Tiraspol, experții ar fi evidențiat importanța setului de legi referitor la investiții din exterior, care ar fi asigurat acordarea preferințelor investorilor și securitatea investițiilor efectuate. Potrivit lui Martânov, ”guvernul conștientizează că majorarea nivelului de trai a populației este condiționată de dezvoltarea economiei. În acest context, recomandările experților din exterior au o deosebită importanță atât pentru guvernare, cât și pentru comunitatea de întreprinzători”. Poziția experților a expus-o Yorg Radeke, care a menționat oportunitatea setului de legi care ar asigura nu numai prerințele acordate investitorilor, dar și simplificarea controlului vamal, reducerea esențială a taxelor și a impozitelor. La fel s-a accentuat prezența surselor energetice ieftine, accesul la piețele principale europene și euroasiatice. Potrivit lui Alecsandru Martânov, oaspeții au apreciat pozitiv micșorarea presiunilor administrative asupra businessului, care la fel consolidează atractivitatea regiunii pentru investorii din exterior.
Experții germani au atenționat și la problemele cu care se confruntă regiunea. În primul rând este vorba de accesul la surse financiare ieftine. La acest capitol ”guvernul” propune anumite soluții, între care subsidarea dobândei bancare pentru creditele oferite în ramurile de bază: creditarea cu anumite înlesniri este considerată drept o poziție prioritară în strategia economică a regiunii. Cu toate că sursele acestei creditări nu se deconspiră.
Alte probleme sunt generate de volumul limitat de brațe de muncă. Autorii materialului se eschivează de la cifre concrete, însă situația este una deplorabilă. Tiraspolul implimentează mai multe metode, axate la convingerea tinerilor de a rămâne în regiune. Între acestea se numără studiile duale – sistem de studii care se efectuează paralel cu munca la întreprinderea respectivă. Alt aspect aplicat – creditarea procurării apartamentelor. Se presupune, că ”statul” va finanța de la 30 la 50% din costul apartamentului pentru tinerii specialiști, iar restul se va plăti din creditele oferite de bănci cu o dobândă mică.
Bjorn Fogler, alt expert al companiei ”Berlin Economics”, s-a expus mult mai rezervat: ”studiile, efectuate de compania noastră demonstrează că Transnistria dispune de capacități pentru a atrage investiții suplimentare, însă, pentru a valorifica acest potențial, este nevoie de o abordare axată în exclusivitate la continuarea reformării climatului investițional”. Într-o singură frază expertul din Germania a dat peste cap afirmațiile reprezentantului Tiraspolului (potrivit căruia ei deja au efectuat reformele solicitate) și i-a chemat să continuie reformele. Ba și a stipulat domeniile care necesită a fi transformate în mod prioritar: prelucrarea metalului, perfectarea componentelor pentru mobilă industrială, procesarea produselor agricole, confecționarea încălțămintei și a hainelor, producerea componentelor pentru domeniul electrotehnic. Specialiștii din Germania au recomandat ca Tiraspolul să se adreseze companiilor care deja practică activitate în exterior și au acumulat o anumită experiență a investițiilor în economii tranzitorii. Concluzia dată are o singură exoplicație – la moment regiunea transnistreană are doar oferte. Pentru a le realiza e nevoie de a găsi investitori, care ar risca să investească într-o economie ce aparține unui regim nerecunoscut, necontrolat, care nu dispune de mecanismele de garanții generale. Dar asta, la rândul său, înseamnă că niște venituri considerabile nu vor fi încasate, cel puțin în timpul apropiat. Afirmația dată este confirmată de ”prim-ministrul” de la Tiraspol Alecsandru Martânov, care într-un interviu pentru ”Novosti Pridnestrovia” din 13 februarie curent, a menționat că anul curent nu ar trebui să aibă loc rețineri durabile ale adaosurilor la pensii din partea Federației Ruse. ”Premierul” de la Tiraspol a comunicat că a avut întâlniri și discuții la acest subiect cu responsabilii de la Moscova, cărora le-au fost transmise datele oficiale referitor la modul în care s-au consumat banii primiți anterior. Concomitent, s-a formulat și sugestia transnistreană referitor la plata în continuare a suplimentelor, care a fost acceptată de partea rusă. Rusia din 2008 efectuează această asistență umanitară a pensionarilor în Transnistria. Dreptul de a benificia de acest supliment îl au cetățenii transnistreni, deveniți pensionari, sau locuitorii regiunii transnistrene aflați la pensie conform legislației statului respectiv (a Moldovei). În total, de acest supliment benificiează 146 mii de persoane. Pornind de la volumul adaosului (echivalent cu 20 dolari SUA), constatăm că Federația Rusă lunar acordă 2 milioane 290 mii dolari, ceea ce nu e o mare povară pentru acest stat. Însă, pentru economia transnistreană, ”axată” la asigurarea creșterii continuă a ”bunăstrării populației și atingerea standartelor europene la acest capitol”, două milioane e o sumă considerabilă, practic de neatins. Importanța ei este atât de mare, încât de acest transfer depinde stabilitatea în teritoriu și menținerea echipei la guvernare.
Evident că personal liderii de la Tiraspol evită asemenea aprecieri, preferând să opereze cu categorii mult mai optimiste. Este cunoscut că Tiraspolul, în scopuri propagandiste, a adoptat ”Strategia de dezvoltare a Transnistriei” pentru anii 2019-2026. În prezent se practică pe diferite căi convingerea populației, că realizarea acestei ”strategii” va asigura bunăstarea regiunii. La 13 februarie Alexandru Martânov, asistat de Alexandru Corșunov (actualui spicher al Sovietului Suprem) au explicat mecanismul realizării acestei intenții în cadrul unei emsiuni la TV transnistreană. Potrivit funcționarilor, se depun eforturi pentru a demonstra că, fiind bazată pe un plan, economia locală va evolua activ. Săptămâna viitoare se preconizează aprobarea acestui plan de realizare a strategiei. El va conține multe aspecte, în special ce țin de reconstrucția infrastructurii sociale, a serviciului de deservire socială, atragerea investițiilor, etc. E ușor a face declarații, ceva mai sus am cunoscut opinia expertului din Germania referitor la atragerea investițiilor în regiune.
Desigur că Alecsandru Martânov consideră că investițiile vor veni, că cercurile de afaceri din exterior tot mai mult cred Tiraspolului. În cadrul intervenției sale la postul de Televiziune TSV (aparține grupului ”Șerif”) din 13 februarie curent, el a declarat că investițiile vor crește cu 10-15%. Volumul dat e mai mic ca în 2018, însă este important să redobândim încrederea investorilor străini. La moment considerăm că această încrederea revine. În decembrie 2018 a fost semnat un acord de colaborare cu o firmă din Italia. Investitorii vin în detrimentul complicațiilor cu care se confruntă bugetul ”republicii”. Dacă reușim să obținem 10-15 cazuri de implementare reușită a proiectelor investiționale, procesul va demara masiv. Evident că nu se va face nimic într-o zi, va dura mult timp, însă, credem că vom obține efectul scontat. Va crește numărul de întreprinderi, se vor majora și alocările la buget, ceea ce va condiționa creșterea nivelului de trai a populației.
Cât de frumos nu sună aceste promisiuni, realitatea e cruntă. Fără suplimentul de 20 dolari, 149 de mii de pensionari derapează la nivelul existenței fizice. Structura în ansamblu, așa numita ”republica moldovenească nistreană” – există în mare parte datorită republicii Moldova, care procură energia electrică de la termocentrala de la Cuciurgan. Iată ce scrie Alexei Șirma, directorul general al Termocentralei Electrice Moldovenești de la Cuciurgan. La 12 februarie curent, într-un interviu pentru ”Novosti Pridnestrovia”, Șirma a relatat cum a activat centrala în 2018. ”S-a lucrat stabil, fără salturi și căderi, care au fost caracteristice anului 2017. Avem o creștere de producere a energiei cu 10% – de la 3 miliarde 557 mii Kvt\o la 3 miliarde 930 mii.
Creșterea în volum de 91 milioane 265 mii Kvt\o a fost condiționată de creșterea volumului de energie exportat în exteriorul republicii și, parțial, solicitat în interior. În special, la acest capitol a fost menționată activitatea uzinei metalurgice de la Râbnița, care a activat fără staționări interminabile cum se practica în anii precedenți. De ar fi ridicate sancțiunile impuse uzinei de către Ucraina, efectul ar fi și mai considerabil. Indiferent de problemele Uzinei Metalurgice, a menționat Șirma, piața externă dominantă pentru Termocentrală rămâne cea moldovenească. Contractul de livrare a energieie electrice în Moldova expiră la 1 aprilie curent. Centrala deja a expediat solicitarea de a participa la concurs pentru contractul de livrare a energiei electrice pentru anul 2019. Potrivit lui Șirma, Centrala este dispusă să opereze modificări în condițiile expuse (se reducă din tariful indicat) numai să obțină contractul. El a stipulat că decizia pozitivă depinde de conjunctură, nu în ultimul rând de cea politică. Directorul Centralei consideră că mai multe partide politice, participante la scrutinul electoral, vor utiliza tema tarifelor la energie. Soarta acordului va fi cunoscută în martie. Referitor la extinderea piețelor externe, Șirma consideră că e prematur de vorbit. Piața ucraineană e fără perspective din mai multe aspecte. E instabilitate politică, și, ce e mai important, Ucraina produce energie electrică. Ei se confruntă cu imposibilitatea de a realiza energia generată.
În piețele existente. Cu atât mai mult, că în Ucraina o parte considerabilă a energiei generate are proveniența nucleară, care este incomparabil mai ieftină ca cea din Cuciurgan, obținută de la arderea gazelor naturale. Piețele europene la fel nu sunt accesibile pentru Centrala de la Cuciurgan din motiv că rețelele moldovenești nu sunt integrate în cele europene. Există proiecte de a le integra, însă mai degrabă de anul 2025 ele nu vor fi realizate. Să credem că proiectul de încorporare a rețelelor moldovenești în cele europene, nu se realizează pentru a nu favoriza Centrala de la Cucurgan?
Stația, susține Șirma, și-a consolidat starea financiară, ceea ce i-a permis să plătească impozite la ”stat” cu 30% mai mult ca în anul precedent. Din surse proprii a fost reparat capital un bloc de generației și parțial reparate toate celelalte. În prezent la centrală sunt încadrați în serviciu 2 183 de persoane. Sunt și 90 vacanții. Salariul mediu este de 7622 ruble transnistrene, cu 8.1% mai mare ca în anul precedent.
Unele concluzii. Procurând energia electrică de la centrala Cuciurgan, Chișinăul asigură venit considerabil la bugetul formațiunii. Concomitent, transferurile de la Chișinău permit efectuarea reparațiilor utilajului, ce condiționează extinderea longevității funcționării acestei întreprinderi. Va funcționa centrala, regimul va dispune de surse financiare pentru a exista. Se asigură locuri de muncă pentru 2622 de persoane (la o asemenea centrală în Europa ar fi fost încadrați cel mult 300-400 de persoane). Rămâne n clară problema cu conectarea Republicii Moldova la rețelele electrice europene. Cine nu e cointertesat în realizarea acestui proiect important?
Din nou constatăm, Chișinăul ori ratează din neatenție oportunități eficiente de a influența Tiraspolul a deveni mai cooperant în procesul de negocieri, ori o face cu buna percepere din anumite raționamente, cunoscute doar celor care le comit.
Una ne liniștește: cât nu ar declara Tiraspolul că devine un subiect atractiv a investitorilor doritori de a utiliza preferințele regimului secessionist, rezultatele nu prea se văd. Ar putea regiunea deveni ”tigru economic”, numai că condițiile de altă dată, proprii URSS, nu mai pot fi reanimate.