A avut loc un eveniment, care a trecut fără atenția meritată a mijloacelor informaționale din Moldova. Situl LACT a constatat apariția Mariei Zaharova într-o teleconferință, organizată de radio ”Sputnik”, dar nu a și comentat fenomenul – care, cum am mai spus, merită. Merită, în prim rând, din motiv că Zaharova nu este omul despre care cineva vreodată ar fi spus că doamna s-ar fi simțit frustrată, ar fi fost confuză. Dar anume acest termen referitor la comportamentul reprezentantei Ministerului de externe rus la TV la conferința Moscova-Tbilisi-Tallin-Chișinău din 17 octombrie curent, domină.
Comentatorii transnistreni (alții nu s-au expus) explică frustrarea diplomatului rusesc cu povara emoțiilor, de care ar fi fost copleșită. De parcă doamna reprezentant prima dată discută la acest subiect și clișeele propagandistice cu care, de ordin operează, îi sunt străine. A declarat ca și mulți ani la rând, că Rusia n-a trădat populația transnistreană, că o va susține permanent, indiferent de faptul că și ea se confruntă cu o mulțimea de probleme. Susținerea dată nu se va reduce doar la asistența materială sau la protecția concetățenilor. Integral – susținerea dezvoltării Transnistriei este problema ”echității istorice”.
Anume acest moment din alocuțiunea diplomatului Zaharova este calificat de Tiraspol drept cel mai emoționat, care a condiționat și frustrarea. Revenind la normal, Zaharova a declarat că atât în aspectul personal, cât și în cel de serviciu, ”problema transnistreană este cea mai complicată”. Ea a explicat ce se subînțelege – nu e vorba de dezvoltarea limbii ruse în regiune sau de susținerea compatrioților. Problematica e cu mult mai extinsă, întrucât eu aș putea să-mi permit să discut.
Probabil, aici este esența momentului. Zaharova nu poate deschide integral conținutul relațiilor regiunii cu Moscova. Ea doar din nou afirmă, că în Transnistria problemele se reduc la echitatea istorică, subiect la care ea, fiind în postura oficială, nu poate să revină. Este vorba de ceea ce vor oamenii, în realitatea în care trăiesc zi de zi. Comentatorii transnistreni descifrează cele ce nu au fost spuse de Zaharova în modul următor: ea susține intențiile populației din Transnistria de a obține recunoașterea și a se integra în componența Rusiei, în conformitate cu efectele referendumului din 2006. Asta ar fi, în opinia lor, echitatea istorică.
Referitor la trupele de pacificatori, Zaharova a dat răspunsuri destul de interesante. Fiind întrebată, când vor fi evacuate trupele ruse din Moldova (Transnistria), purtătoarea de cuvânt de la MAE a FR a răspuns că, în conformitate cu declarațiile lui Grigore Karasin la acest capitol, trupele ruse sunt preocupate de efectuarea pazei a depozitelor militare. Careva ale misiuni nu efectuează. Situația în regiune n-o afectează. În activitatea aceasta nu este nimic ilegal, moment cunoscut de oricine care se interesează de problema dată. Potrivit Zaharova, abordarea problemei de către autoritățile de la Chișinău poartă, ca de obicei, o conotație politică. Zaharova a evitat să opereze cu argumente mult mai eficiente la problema dată, cum ar fi securitatea regională, apărată de trupele ruse, menținerea păcii, crearea condițiilor pentru dezvoltare etc. Probabil s-a schimbat conjunctura, și Moscova utilizează alte seturi de explicare a problemelor cunoscute. Constatând că procesul de reglementare a ajuns în declin complet, Maria Zaharova evită acuzații directe, cum ar fi procedat de altă dată, la adresa Chișinăului, preferând să declare că vinovații sunt cunoscuți. Ea doar regretă că nu se deblochează situația, nu se mișcă apropierea malurilor, dar, probabil, o asemenea tactică ar avea explicații din perspectiva alegerilor în Moldova din 2019.
Reprezentantul Moscovei a menționat că și subiectul evacuării trupelor ruse din Moldova a fost puternic actualizat, la fel cu ocazia electorală. Conducerea RM a utilizat în scopul dat și mecanismele ONU, obținând examinarea prolemei de către acest organ internațional, deciziile căruia poartă doar un caracter de recomandare. Însă, constată Zaharova, și această intenție nu s-a realizat, odată ce majoritatea statelor-membre nu au susținut aprecierea negativă a misiunii de pacificarea a FR la Nistru.
Un subiect aparte din discursul reprezentantului Moscovei îl constituie problema posturilor vamale moldo-ucrainene mixte. Zaharova a confirmat că subiectul este în vizorul guvernului de la Moscova, și în situația se repetă evenimentele gen celor din 2006 (în interpretarea Tiraspolului – blocarea accesului mărfurilor în regiune), FR va acorda ajutorul necesar. Moscova se ghidează de teza potrivit căreia politica nu poate ataca la nesfârșit oamenii, care au suferit enorm, care au parcurs timpuri grele. Astăzi FR este nu doar intermediar și garant în procesul de negocieri, ea realizează în teritoriu multe proiecte umanitare și de instruire. Ultimul moment este important, el susține teza prezenței FR în afara intereselor politice. Cam astfel comentează discursul M.Zaharova unii experți din regiune. Începem cu opinia expusă de V.Ignatiev, care indiscutabil este vocea Moscovei.
Conferința a provocat o întrebare a experților: ar putea Moscova orienta Transnistria pe o cale similară celei propuse Abhaziei, Osetiei de Sud, Crimeei? Ignatiev a constatat că frustrările manifestate de Zaharova în cadrul conferenței, ar fi un semnal al Moscovei. Admitem că și Ignatiev nu cunoaște esența și apelează la speculații. Șeful diplomaților din Tiraspol afirmă că este cunoscută poziția oficială a Moscovei referitor la problema transnistreană. Ea este sonorizată permanent. Sunt careva teze referitor la integritatea statului. Evident că, fără acceptarea Rusiei, asemenea declarații nu ar fi apărut. Ele sunt baza pentru următoarele declarații: Noi vedem cum evoluează poziția Moscovei în raport cu Osetia de Sud, Abhazia, Crimeia. Potrivit lui Ignatiev, Zaharova plasează această evoluție în funcție de ”echitatea istorică și doleanțele populației”. Potrivit lui Ignatiev, se apropie timpul când toți vor recunoaște, că nu mai pot fi ignorate aspirațiile de 30 de ani ale populației. Ignorarea este inadmisibilă din punct de vedere al politicii FR, promovate în ultimul timp, și din aspectul dreptului internațional. Odată ce Rusia pledează pentru primatul dreptului internațional, înseamnă că ea trebuie să recunoască dreptul popoarelor la autodeterminare. Ce e această afirmare? Dorințele Tiraspolului, sau avertizarea Moscovei la adresa Chișinăului?
Referitor la prezența militară a FR în Transnistria. Afară de cele menționate la subiect mai sus, Ignatiev a concretizat că Zaharova a răspuns evaziv, indiferent de faptul că avea în mâini un set impunător de documente. Ignatiev consideră conceptual faptul că s-a indicat, că problema are o singură explicație – cea a Moscovei. Altele, fie și dictate de conjunctura internă politică, nu se acceptă.
Merită atenție și opinia altor ”experți” transnistreni la acest subiect. Alexandru Stețiuc, ”viceministru de externe” și Igor Șornicov, director la institutul de studii social-politice și dezvoltarea regională.
Șornicov a declară că FR cunoaște ce va fi în caz de recunoaștere politică a Trasnistriei. Statul transnistrean este situat într un anturaj profund dușmănos. În caz de aplicare a modelului abhazian sau de la Krimeia, vom avea de suferit noi, populația. Situația se va încorda esențial. Probabil, asta a avut în vedere Zaharova, menționând că Rusia nu va accepta înrăutățirea situației. Astfel, Rusia își asumă responsabilitatea pentru a preveni și a înlătura consecințele unei noi blocade a regiunii.
Alexandru Stețiuc mizează la faptul că problema posturilor vamale mixte ar fi în vizorul instituțiilor internaționale, implicate în soluționarea diferendului nistrean. El admite că problema ar putea fi abordată în cadrul tratativelor în formatul ”5+2”.
Nu a lipsit din discursul experților tema relațiilor moldo-ruse. S-a accentuat că, în condițiile rivalității ramurilor puterii, Moscova deseori are de la Chișinău opinii diametral opuse referitor la una și aceeași problemă. E dureros să primești nemulțumire în schimb la colaborare și suport. Este evident că atitudinea către Rusia e condiționată de situația incertă internă din Moldova. Întrebarea e când situația va reveni la normal. Afirmând că Transnistria se află într-o zonă de risc sporit ca urmarea a inconsecvenței politicii RM, A. Stețiuc a menționat că asta afectează și procesul de negocieri, îndepărtând efectele așteptate.
Poate cuiva ea părut frustrată Zaharova, însă devine clar, că anume Tiraspolul a căzut în frustrare. Eforturile colosale depuse de Tiraspol pentru a provoca Moscova la anumite acțiuni în direcția clarificării relațiilor cu Transnistria, nu au obținut rezultatul. Zaharova nu a promis nici recunoașterea, nici susținerea economică. În situația dată, Tiraspolul este nevoit a da explicații populației, referitor la amânarea majorărilor salariilor și pensiilor. Vladislav Tidva, guvernatorul băncii centrale transnistrene, a menționat pentru televiziunea locală, că creșterea economică în baza investițiilor nu este un lucru rapid. Nu putem aștepta schimbări urgente, ce condiționează necesitatea de a mări salariile foarte treptat, pentru a nu pierde posibilitatea de a plăti actualele salarii reale. Cum nu ar explica guvernatorul băncii situația, povara delapidărilor comise de predecesorii actualei guvernări, principalul e evident: Rusia nu realizează măsuri care real ar fi contribuit la creșterea economică a regiunii. Tiraspolul, însă, nu pierde speranța, nu renunță la acest vector politic. Ba mai mult, este utilizată orice posibilitate, pentru a fortifica relațiile cu Rusia, pentru a infiltra atitudinea pozitivă în societate. La Tiraspol se planifică modernizarea centrului urbei, stilizat în formă de parc, numit ”Parcul Ecaterinei”. Este vorba de regina rusească Ecaterina a doua, pe timpul domniei căreia stânga Nistrului a devenit parte componentă a Rusiei. Proiectul reconstrucțiilor era deja aprobat, cînd conducerea a hotărât a implica pe larg populația, tineretul în perfectarea acestuia. Oleg Dovgopol, primarul de Tiraspol, a efectuat mai multe întruniri cu studenții de universitatea locală și de la colegii și licee. Oricine a obținut dreptul de a evolua cu idee, care, fiind acceptată, ar putea fi realizată în schema viitorul parc al Ecaterinei.
Elevii de la colegiul politehnic de la Bender au propus un concept absolut separat de cel deja aprobat și Dovgopol a promis examinarea minuțioasă ai acestuia.
Destul de flexibil este Tiraspolul și pe axa ucraineană. La 23 octombrie curent, Ignatiev l-a primit pe Victor Krâjanocschi, reprezentantul Ucrainei în procesul de tratative în formatul ”5+2”. Părțile nu s-au limitat doar la problemele reglementării conflictului. V.Ignatiev a accentuat la faptul că este foarte importantă colaborarea bilaterală ucraino-transnistreană în aspectul economic. El a confirmat, că pe parcursul ultimilor 9 luni, comerțul bilateral a crescut considerabil. La rândul său, Victor Krijanovschi a menționat că realizările practice, consacrate problemelor populației, creează încrederea reciprocă a statelor și popoarelor, fără care nu este posibilă reglementarea. Diplomatul ucrainean a demonstrat disponibilitatea de a discuta orice problemă, inițiativă, care ar fi în folosul tratativelor și a relațiilor bilaterale ale Ucrainei și Transnistriei.
Nu excludem că, sesizând anumite schimbări în relațiile Moscova-Chișinău, Kievul a făcut și el un pas spre Tiraspol, pentru a fixa prezența și interesul.