Victoria Doamnei Sandu la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie curent, este privită din mai multe puncte de vedere, inclusiv și cel de reglementare transnistreană. Este evident, că tot ce s-a spus la acest capitol până acum, sunt doar opinii, mai bine sau mai puțin bine argumentate. Analizele reale cu careva prognosticuri vor apare după primii pași ai noului Președinte și, ce e mai important – după replicile Parlamentului RM la acești pași. Indiferent de faptul, că Președintele ales nu este investit în funcție și nu dispune de nici o formă de influență asupra politicii Republicii Moldova, presa, atât binevoitoare, cât și mai puțin, deja vine cu accentele sale, deseori destul de controversate, ca să nu le spunem lipsite de rațiune.
Svetlana Gamova, șef de secție la ziarul CSI ”Nezavisimaea gazeta”, la 25 noiembrie curent evoluează cu articolul intitulat ”SUA consolidează influența asupra Transnistriei”, având în calitate de subtitlu declarația că ”Kievul o va ajuta pe Sandu să scoată pacificatorii ruși din regiune”. Pornind cu asemenea afirmații beligerante, Gamova revine la realitate și ne comunică, că Ambasadorul SUA în Moldova Derek Hogan a discutat pe marginea situației în Transnistria cu Viceprim-ministrul RM Olga Cebotari. Președintele Sandu, ne comunică Gamova, a declarat în cadrul briefingului de miercuri, că a trezit din coma în care se afla de mai mult timp, politica externă a Republicii Moldova și a recurs la restabilirea relațiilor cu România și Ucraina. Referitor la activizarea relațiilor cu Ucraina, Gamova înaintează propriile explicații: ”Kievul, care a aderat la sancțiunile europene asupra liderilor regiunii transnistrene, va încerca să transforme opiniile Tiraspolului referitor la continuarea operațiunii de pacificare. Factor care ar putea s-o ajute pe Sandu să obțină plecarea trupelor ruse, inclusiv a pacificatorilor, din Transnistria”. Deci, primul efect al alegerilor prezidențiale în Moldova – apare perspectiva evacuării trupelor ruse din Transnistria. Cel puțin asta ne-o promite presa rusă.
Gamova ne comunică, că duminică, 29 noiembrie curent, în Transnistria au loc alegri în legislativul local. Schimbarea vectorului politic al RM de la Est spre Vest (de parcă evenimentul deja s-a produs) nu va influența efectele scrutinului. Însă, cum consideră Victor Șelin, liderul partidului social-democrat din Moldova, la care face trimitere Gamova: ”asta (schimbarea vectorului) ar putea reduce din influența Rusiei în Transnistria”. În calitate de argument Șelin a făcut trimitere la același brifing al Doamnei Sandu, în cadrul căruia Domnia sa a afirmat schimbarea vectorului politic, apropierea de România și Ucraina, dar nu a pomenit de Rusia. Sandu, spune Șelin, speră că în cadrul alegerilor anticipate parlamentare, va obține majoritatea mandatelor și va putea promova politica în care pentru Moscova nu se va găsi loc. Pentru a atinge acest scop Moldova a atins realizări suficiente. Ea s-a conectat la rețelele de aprovizionare cu gaze românești, ce o fac independentă de Rusia. Dacă va fi nevoie, acest gaz românesc ar putea fi adus și în Transnistria. ”Acestea, declară Șelin, sunt careva argumente ale politicii Sandu de soluționare a problemei transnistrene”. La rândul său Șelin aprofundează teza referitor la asistența Kievului la reglementarea transnistreană. El precizează că, în lista celor sancționați, se găsesc nu doar politicieni din regiune, dar și reprezentanți ai business-ului, între care căpeteniile cartelului ”Șerif” – cel mai influent în ”rmn”. Partidul ”Obnovlenie”, ai cărui exponenți constituie majoritatea stabilă a legislativului local, este completamente ”sponsorizat” de ”Șerif”. Și căpeteniile cartelului, și deputații din Sovietul Suprem dețin proprietate considerabilă în Ucraina, sau efectuează prin teritoriul acesteia afaceri de contrabandă de proporții. Șelin consideră că aderarea Ucrainei la sancțiuni față de persoanele din Transnistria, ar putea însemna că aceste valori (proprietatea celor din regiune) ar putea fi sechestrate. De aici presupunerea care o face Gamova – cu aportul Kievului, Chișinăul ar putea utiliza problema proprietăților pentru a convinge cei de le Tiraspol a fi mai cooperanți în problema prezenței militare a FR în regiune, adică referitor la o eventuală evacuare a militarilor FR din regiune.
Cei doi – Șelin și Gamova într-atât sunt gata se creadă în versiunea dată, că au și modelat situația: este posibil ca în timpul apropiat, la Tiraspol, se va declara că în Transnistria de 30 de ani e pace și nu mai este nevoie de pacificatori. De toți – ruși, moldoveni, transnistreni. Și, spune Șelin, presupunerea asta e mai realistă de cât se admite. ”Se cunoaște că SUA deja au discutat la subiect cu liderii ”Șerifului”. Cât ține de Doamna Sandu, ea va aprofunda acest proces”.
Un lucru e cert: Transnistria efectuează o mare parte din afacerile sale criminale prin teritoriul Ucrainei. În caz că Kievul se angajează a le curma, Tiraspolul va fi nevoit să reacționeze – însă nu neapărat așa cum spune Șelin. În Rusia deja au apărut opinii potrivit cărora în asemenea situații (atac asupra intereselor FR și a persoanelor care asigură aceste interese în Transnistria), Moscova ar trebui să acționeze ca în Karabahul de Munte.
Asta nu prea corespunde punctului de vedere a lui Șelin, care operează cu acțiuni de altă categorie. Politicianul menționează că Occidentul finanțează mii de organizații non-guvernamentale, care formează opinia publică necesară, inclusiv în Transnistria. FR nu dispune de o asemenea pârghie de influență.
Gamova, cu lux de amănunte, redă întâlnirea viceprim-ministrului Olga Cebotari cu ambasadorul Derek Hogan. În cadrul întrunirii s-ar fi discutat problemele-cheie în procesul de reintegrare. S-au accentuat problemele cu care se confruntă locuitorii ambelor maluri ale Nistrului. Viceprim-ministrul l-a informat pe Derek Hogan referitor la pregătirea declarației Consiliului Miniștrilor de externe a statelor OSCE cu privire la procesul de negocieri în vederea reglementării transnistrene. Cebotari l-ar fi informat pe ambasador că Chișinăul este dispus a activiza tratativele pe toate platourile existente: la nivel de reprezentanți, în grupuri de lucru etc. În aceeași zi a avut întâlnire ministrul relațiilor externe al RM Aurel Ciocoi. Gamova face următoarea concluzie: anterior, toate problemele ce țin de reglementarea transnistreană se discutau cu ambasadorul FR. Dar timpurile se schimbă, iar cu ele și tradițiile. Indiferent că SUA au misiunea doar de observatori în procesul de negocieri, anume cu ei sunt discutate în primul rând cele mai importante probleme. Noul președinte al RM nu are nici pe departe influență asupra activității funcționarilor din guvernul RM.
Asta în realitate, nu și în expunerea jurnaliștilor din Federația Rusă. Unele afirmații ale ziaristei din FR par cu totul ireale. Igor Dodon a calificat drept greșeală foarte serioasă afirmația doamnei Sandu, făcută pentru redacția ”Dreptatea Europeană”, potrivit căreia ”pentru soluționarea diferendului transnistrean, din regiune trebuie să plece trupele militare rusești”. Însă, consideră Gamova, „pe fundalul opiniei Maiei Sandu, părerea lui Dodon apare ca una complet ștearsă”. În final Gamova mai accentuează, că doamna Sandu intenționează a contribui la formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova, ceea ce presupune consolidarea relațiilor cu statele Uniunii Europene, SUA și Ucraina. Experiența Ucrainei va fi utilizată pentru soluționarea diferendului nistrean. De Moscova nu se pomenește.
În schimb, evenimentele care le urmărim online, trezesc concluzii destul de interesante. Proiectul de lege propus recent de fracțiunea socialistă, prin care se propun modificări la statutul limbii ruse în Moldova, i-au permis lui Serghei Ceban (analist la Regional Trend Analitics), să vină la 25 noiembrie curent cu afirmația că ”în partidul socialiștilor ar putea avea loc scindare?”. Conștientizând instabilitatea curentă în parlamentul moldovenesc, partidul socialiștilor a recurs la pregătiri pentru anticipate. Un aspect considerabil al acestor pregătiri, de data acesta efectuat la Moscova, îl constituie analiza perspectivelor partidelor prorusești de a accede în viitorul parlament. Kremlinul va opera modificări în linia de activitate a FR în relația cu Moldova, dar nu se cunoaște cu ce resurse va fi disponibilă Rusia a se implica în acest proces. În caz că Rusia este dispusă a analiza la cel mai serios mod situația, apoi cazul cu Renato Usatâi ar trebui să-i demonstreze că în Moldova nu neapărat este mai acceptat cel care mai des frecventează Moscova. Concluzia ar putea genera reproșuri la adresa lui Dodon și la poziția sa de exponent principal al FR, care îl deține în ultimii ani. În cadrul eventualei sale vizite la Mosocova, Dodon va încerca se demonstreze necesitatea de a miza din nou numai pe el și pe formațiunea care o conduce, ca unica forță capabilă a asigura respectarea și asigurarea intereselor Moscovei în Moldova. Concomitent, consolidarea pozițiilor lui Dodon ca exponent unic al FR, ar putea contribui și la evitarea manifestărilor de separatism, care ar putea apare în PSRM. Declarațiile lui Dodon referitoare la intențiile de a se concentra asupra problemelor interne ale partidului, permit presupunerea că formațiunea nu e asigurată de apariția diferitelor intenții centrifuge. La fel, autorul supune analizei apariția amendamentelor la legea privind statutul limbii ruse. E făcută la repezeală și ar putea avea ca destinație întâlnirea lui Dodon cu Kozak la Moscova.
Dar, analiștii nu exclud că odată cu aceste amendamente este pornită procedura reglementării transnistrene, în fundamentul căreia se propune componenta lingvistică. Sub aspectul luptei politice în Moldova, votarea în parlament a acestor amendamente ar deveni o testare a clasei politice la subiectul disponibilității de a accepta în mod serios soluționarea transnistreană prin acordarea unui statut special regiunii. Din altă parte, nu putem exclude că prima lege care va fi pusă pe masa Președintelui Maia Sandu pentru promulgare, ar putea fi anume legea cu privire la statutul limbii ruse. Particularitățile situației sunt de așa natură, că orice decizie a Președintelui, e în favoarea socialiștilor. Respectiv, ei ar putea solicita actualei componențe a Legislativului, acordarea susținerii procesului de reglementare a diferendului nistrean, în baza schemei propuse de această formațiune. Varianta propusă de Dodon ar putea fi și replica Moscovei la variantele care ar putea fi formulate în comun de Kiev și Chișinău.
Potrivit lui Oazu Nantoi, retragerea politicului de la Chișinău și Kiev din afacerile financiare de miliarde, ar putea lansa procesul de soluționare a diferendului nistrean. Sunt factori care nu pot nu fi înțeleși de Moscova și de Dodon, și nici nu pot fi acceptați. În special în prezent, când Ucraina, care a trecut prin calvarul sângeros dezlănțuit în 2014, conștientizează importanța Transnistriei, în calitate de un factor de destabilizare cu un potențial enorm, și ar fi disponibilă de a neutraliza acest pericol.
Deci, soluționarea diferendului nistrean trebuie să înceapă cu colaborarea în direcția demontării schemelor de contrabandă, care și alimentează acest conflict. Vitalie Portnikov; moderatorul interviului la care ne referim, întreabă care ar fi rolul Bucureștilor în acest proces de reglementare nistreană? Potrivit lui Dodon, România ar fi un agresor, care se implică în treburile interne ale Moldovei. Cum s-ar putea demonstra că intențiile sunt unele bine balansate, constructive? Oazu Nantoi spune că suntem la curent cu eventuala vizită în Moldova a Domnului Președinte Klaus Iohannis. Știm că România elaborează un pachet de ajutoare pentru Moldova. România este membru al UE și a blocului Nord-atlantic, ce exclude pretenții teritoriale din partea acestui stat. Accente pe xenofobie se fac la Chișinău de persoane de tipul lui Dodon. Cât ține de Președintele Sandu, domnia sa va construi cu Bucureștii relații constructive, deschise și cinstite. În acest spectru se vor cristaliza și formule adecvate pentru soluționarea transnistreană, inclusiv cu aportul României.