Ajunul sărbătorii lui Vasile cel Mare pe rit vechi a fost marcat de un eveniment care neapărat necesită studiere, odată ce ar putea fi startul unor evenimente pline de surprize pentru Republica Moldova şi nu neapărat plăcute.
Este vorba de revenirea Comisiei Unificate de Control (CUC, organul de conducere a operaţiunii de menţinere a păcii în regiunea transnistreană a RM) în albia normală, protocolară. Din această albie şedinţile comisiei au deviat la 20 ianuarie 2015, cînd delegaţia RM a lansat un ultimatum: or Comisia acceptă includerea în agendă şi soluţionarea problemei liberei circulaţii a cetăţenilor în Zona de securitate, ori şedinţele ordinare nu vor fi deliberative (partea moldovenească nu va participa şi nu va semna protocolul). Reprezentatul FR a fost cel care, în aceşti ani, a prezidat şedinţele – de fiecare dată sperând că situaţia se va shimba. Vadim Vasiliu, jurnalist de la „Moldnova.eu”, a asistat la această şedinţă a CUC – fapt care ne permite a trata reportajul acestuia drept o sursă veridică referitor la cele ce ne interesează, şi pe care îl plasăm fără modificări şi corecturi. Apoi neapărat vom interveni pentru a comenta şi informaţia, şi textul protocolului (în traducerea noastră I.L.).
Documentul care prevede libera circulație în Zona de Securitate a fost semnat pe 13 ianuarie în cadrul ședinței Comisiei Unificate de Control care a avut loc la Bender. Documentul a fost semnat de copreședinții delegațiilor Republicii Moldova, Federației Ruse și al regiunii transnistrene.
Actul a fost semnat după ce această temă a fost dezbătută în cadrul CUC timp de doi ani și jumătate, începând cu din anul 2014, delegația moldoveană fiind acea care ridicat chestiunea în cadrul reuniunilor CUC. Părțile transnistreană și rusă blocau de fiecare dată rezolvarea acestei probleme, iar activitatea CUC rămânea în impas din cauza liberei circulații.
Înțelegerea asupra acestei chestiuni a fost luată pe fundal politic, în urma întrevederii dintre liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski și președintele Igor Dodon. Deși are o bază politică, înțelegerea va facilita lucrul părții moldovenești în Zona de Securitate. Aici trebuie să menționăm că delegația moldovenească în cadrul CUC se subordonează direct Guvernului de la Chișinău, delegația Federației Ruse se subordonează Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, iar delegația transnistreană se află sub conducerea așa-numitului președinte de la Tiraspol. Este limpede că deblocarea chestiunii liberei circulații a fost o directivă a noului lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, după ce acesta s-a întâlnit cu Igor Dodon. Nu se cunoaște, însă, care va fi soarta de mai departe a acestui subiect din moment ce decizia a fost una dictată de conjunctura politică.
Ce înseamnă libera circulație în Zona de Securitate? În primul rând, lămurește copreședintele delegației moldovenești la CUC, generalul Ion Solonenco, nu este vorba despre lichidarea posturilor de control la intrarea în regiunea transnistreană. Cetățenii în continuare vor trebui să se înregistreze la intrarea în regiunea transnistreană.
Pe viitor însă, problema posturilor poate fi ridicată în cadrul CUC pentru a asigura micșorarea numărului acestora, pentru trecerea mai ușoară a cetățenilor.
„Chintesența hotărârii din 13 ianuarie constă în faptul că observatorii militari vor putea să se deplaseze în Zona de Securitate în cazul în care a are loc un incident. Observatorii se vor deplasa la invitația unui comandant militar. Timp de doi ani și jumătate ne băteam pentru acest lucru. Atunci când puneam întrebarea ca observatorii militari să se deplaseze în Zona de Securitate, partea transnistreană sau cea rusă bloca de fiecare dată această chestiune. Astfel, noi nu puteam reacționa la evenimentele care se întâmplă în Zona de Securitate”, a declarat generalul Ion Solonenco, copreședintele delegației moldovenești în cadrul CUC.
Decizia CUC din 13 ianuarie oferă părții moldovenești posibilitatea de a reacționa la orice eveniment în Zona de Securitate și de a lua decizii. Potrivit documentului, copreședintele delegației moldovenești are și el dreptul de a convoca observatorii militari în Zona de Securitate.
Dincolo de decizia politică ce a stat în spatele documentului semnat la 13 ianuarie, pentru partea moldovenească este important că problema s-a hotărât. „Pentru noi este important că s-a decis acest lucru. Toți copreședinții am avut în ziua de 12 ianuarie în tratative foarte intense, iar copreședintele din partea Federației Ruse îl impunea pe cel al Transnistriei să meargă la acest pas. Concesii, de fapt au fost din toate părțile”, a declarat Solonenco.
Urmează textul procesului verbal a şedinţei CUC din 13 ianuarie 2017, în traducerea tehnică a subsemnatului.
Protocolul nr. 828 a şedinţei Comisiei Unificate de Control din 13 ianuarie 2017.
CUC a decis:
- CUC exprimă îngrijorarea asupra situaţiei condiţionată de limitarea libertăţii de circulaţie în Zona de Securitate, ce contravine p.5 a Acordului din 21 iulie 1992 şi altor acte, adoptate de CUC. CUC apelează către organele abilitate a părţilor şi recomandă a evita pe viitor acţiuni, care ar afecta libera circulaţie a populaţiei; a asigura cooperarea structurilor de drept în cadrul serviciului.
- A asigura Grupului Operativ de Anchetă Mixt a poliţiei şi miliţiei condiţii de activitate în conformitate cu p.3 a Acordului.
- Părţile – rusă, moldovenească, transnistreană, precum şi OSCE şi Ucraina, consideră necesar timp de trei luni a elabora un mecanism care ar permite efectuarea monitorizării situaţiei, în aspectul eventualei agravări ai acestei.
- Cu scopul de consolidare a încrederii reciproce şi perfecţionării activităţii observatorilor militari, în conformitate cu lista situaţiilor, deplasarea observatorilor se efectuează necondiţionat:
4.1 pentru verificarea informaţiilor cu privire la apariţia în zona de responsabilitate a trupelor de menţinere a păcii a unităţilor, obiectivelor militare, posturilor vamale sau fiscal;
4.2 pentru verificarea circulaţiei unităţilor, formaţiunilor şi altor structure militare, care nu fac parte din Forţele de Menţinere a Păcii (FMP), a tehnicii militare şi armamentului, comise în detrimentul deciziilor CUC;
4.3 în caz de conflicte între colaboratorii structurilor de drept a părţilor;
4.4 la adrersarea organelor de menţinere a ordinii publice pentru a asigura stabilitatea în Zona de securitate;
4.5 în caz de depistare a efectuării construcţiilor a obiectelor de fortificare;
4.6 pentru a escorta prin zona de securitate mărfurile cu character umanitar, de caritate;
4.7 în caz de reţinere de către structurile de forţă a părţilor a membrilor CUC, Comandamentului Militar Unificat, experţilor şi reprezentanţilor Misiunii OSCE şi a Ucrainei, a militarilor Forţelor de Menţinere a Păcii, fără acordul CMU;
4.8 în caz de apariţie a situaţiilor excepţionale la posturile FMP;
4.9 pentru verificarea informaţiei cu privire la depistarea şi sustragerea de către organele de drept a părţilor în teritoriile respective a armelor, muniţiilor la reprezentanţii populaţiei sau structuri militare, ce nu fac parte din FMP;
4.10 pentru a verifica informaţiile referitor la infracţiuni, comise cu aplicarea armelor;
4.11 referitor la petrecerea acţiunilor în masă care ar putea destabiliza situaţia;
4.12 în caz de obstacolizarea la circulaţie prin Zona de Securitate a membrilor CUC, CMU, reprezentanţilor Ucrainei, OSCE, militarilor FMP;
4.13 pentru a verifica datele referitor la corectitudinea purtării şi aplicării armelor din dotare;
4.14. pentru a efectua controlul ordinar a modului de exercitare a serviciului la posturile fixe a FMP;
4.15 în caz cînd nu sunt executate deciziile CUC;
4.16 pentru a verifica datele referitor la petrecerea acţiunilor în masă fără inştiinţarea CUC;
4.17 în caz de fotografierea posturilor şi altor obiecte a FMP fără acordul structurilor abilitate a FMP;
- în caz de zbor neutorizat a aparatelor de zbor asupra Zonei de Securitate;
- Punctul 10 din ordinea de zi a şedinţei CUC din 29.01. 2015 se consideră realizat.
Evident, că şi Biroul pentru Politicile de Reintegrare a RM a reacţionat cu un comunicat pentru presă, care la fel îl includem în material pentru examinare.
Pe 13 ianuarie 2017 s-a desfăşurat prima şedinţă a Comisiei Unificate de Control (CUC) din anul curent.
În cadrul acesteia, locotenent-colonelul Veceaslav Polovinkin a fost aprobat în poziţia de observator militar din partea Federaţiei Ruse. Concomitent, au fost aprobate 3 rapoarte cu privire la situaţia din Zona de Securitate.
Urmare a celor convenite la reuniunea copreşedinţilor Federaţiei Ruse, Republicii Moldova şi regiunii transnistrene din 12 ianuarie 2017, CUC a trecut la examinarea subiectului privind asigurarea liberei circulaţii în Zona de Securitate, cu luarea în considerare a propunerilor anterior examinate în acest sens şi a sugestiilor expuse de către reprezentanţii Ucrainei şi Misiunii OSCE în Republica Moldova.
În rezultat, s-a reuşit adoptarea unei decizii constructive, prin care s-a convenit asupra iniţierii procesului de elaborare a unui mecanism de monitorizare a situaţiei din Zona de Securitate şi asupra necesităţii eficientizării activităţii observatorilor militari, astfel încât, la solicitarea unuia dintre şefii militari superiori ai forţelor de menţinere a păcii să fie asigurată ieşirea obligatorie a acestora la faţa locului, în cazul survenirii împrejurărilor enumerate în Protocolul №700 din 20.05.2010.
Adoptarea deciziei respective constituie un prim pas pozitiv în măsură să contribuie la deblocarea lucrărilor CUC, care din considerente independente de componenta moldovenească au intrat într-un impas de durată pe motivul lipsei unui progres în abordarea problemei ce ţine de asigurarea liberei circulaţii în perimetrul de responsabilitate a pacificatorilor.
Delegaţia Republicii Moldova exprimă speranţa că activitatea Comisiei va reveni în albia normalităţii întru exercitarea regulamentară a competenţelor atribuite, realizarea eficientă a sarcinilor stabilite, menţinerea păcii şi stabilităţii în Zona de Securitate.
Comisia Unificată de Control
Opinia sa a expus-o pentru mas-media şi Oleg Beleacov, şeful delegaţiei Tiraspolului în Comisia Unificată de Control. El a menţionat, că evenimentul din 13 ianuarie este important, odată ce a fost soluţionată problema cu libera circulaţie şi, concomitent, au apărut noi oportunităţi pentru a extinde încrederea reciprocă între părţi, ţinînd cont de o anumită receală în relaţii în cadrul CUC şi a Comandamentului Militar Unit. Conducătorii delagaţiilor au atenţionat la faptul că deblocarea activităţii CUC a devenit posibilă la implicarea primelor persoane de la Chişinău şi Tiraspol. Într-adevăr, în declaraţiile lui I. Dodon şi V. Krasnoselischii, făcute după întîlnirea din 4 ianuarie, sunt prezente afirmaţii referitor la dispoziţiile sale copreşedinţilor CUC de a se convoaca şi a indentifica mecanisme pentru a debloca activitatea CUC.
Potrivit lui Evghenii Vereşaga, co-preşedintele CUC din partea Federaţiei Ruse, „s-a reuşit o decizie de compromis de o valoare generală, ce va contribui la activitatea eficientă a comisiei pentru a soluţiona problemele care sau acumulat în perioada, cînd comisia nu a activat.”
Acum trecem de la afirmaţii la concret, la valoarea acestora.
Da, CUC a „închis” problema liberei circulaţii prin obţinerea deciziei, că la iniţiativa unui din comandanţii militari superiori (în total sunt patru – din partea FR, a Moldovei, Transnistriei şi Ucrainei) la locul incidentului în mod neapărat se vor deplasa observatorii militari. Anterior, pentru deplasarea grupului de observatori era necesară decizia comună a întregului for a comandanţilor. Da, situaţia ar părea că se schimbă radical, însă dacă o privim mai cu cunoaştere, vedem că nu e deloc aşa.
Pornim de la principalul. Cine împiedică libera circulaţie a cetăţenilor în Zona de Securitate? Posturile fixe ale structurilor de forţă a regimului transnistrean, instalate ilegal, contrar deciziilor CUC. Se cunoaşte cumva acest lucru? Evident, încă la 20 martie 1998, în cadrul întrunirii a conducătorilor FR, Ucrainei, Moldovei şi regiunii transnistrene, în prezenţa reprezentantului OSCE, s-au fixat în Acordul respectiv indicaţiile de a lichida aceste posturi şi termenul de executare. Acordul nu este abandonat, dar şi posturile doar se fortifică şi se înmulţesc. În decizia din 13 ianuarie 2017 nu se spune nimic concret referitor la aceste posturi, cu excepţia noţiunii generalului Solonenco, că la moment nimeni nu afectează la prezenţa acestor posturi în perimetrul de responsabilitate a FMP, şi care vor continua a-şi exercita funcţiile.
Bun, dar s-a decis că la solicitarea unui din comandanţi superiori (evident, a celui din partea RM), grupul de observatori militari se deplasează la faţa locului, la incident. Da, şi aici nu e totul absolut evident. Între punctele 4 şi 4.17 a protocolului 828 sunt înşirate situaţiile, elucidarea cărora admite deplasarea grupului de observatori militari. Asta deloc nu înseamnă, că alţi şefi militari nu au dreptul de a verifica – corespunde situaţia listei, sau nu? Şi în caz, că situaţia nu corespunde, sau nu figurează în listă – grupul de observatori descalecă.
În cazul, că deplasarea totuşi are loc, prezentarea lor la locul incidentului este doar un element – fixarea faptului şi circumstanţelor incidentului. Evenimentul urmează a fi introdus în raport, ce poate fi realizat doar în cazul în care toţi cei patru observatori au văzut unanim toate circumstanţele situaţiei. Observatorii sunt doar oameni, ar putea să se abată, să nu fixeze cel mai important. Dar, şi aici nimic nu se termină. Ca raportul observatorilor referitor la eveniment să ajungă pe masa şedinţei CUC, el trebuie să obţină acceptarea celor patru comandanţi militari superiori, prin consens. Consensul poate să nu fie atins. Apoi, membrii CUC ar putea să nu accepte introducerea problemei în agenda şedinţei, ce ar însemna că şi decizia CUC la capitolul dat, nu va exista.
Dar, nici cu asta situaţia nu se epuizează. Din arsenalul de mijloace de intervenţie de care dispune CUC, în situaţii care nu vizează direct trupele de menţinere a păcii, de ordine se aplică una: sesizarea organelor administrative ale părţilor implicate în conflict. Vor reacţiona acestea, sau nu, este decizia lor; CUC poate doar aştepta, odată ce o oarecare altă decizie, la fel poate fi adoptată doar prin consens.
Aşa că nu prea este prilej pentru bucurie. Da, este punctul 3 din protocolul 828, care conţine următoarele dispoziţii: „Părţile – rusă, moldovenească, transnistreană, precum şi OSCE şi Ucraina, consideră necesar timp de trei luni a elabora un mecanism care ar permite efectuarea monitorizării situaţiei, în aspectul eventualei agravări ai acesteia”. Este vorba de amplasarea şi activitatea acelor posturi de care vorbeam. Vom vedea, cum va decurge realizarea (în 1998 semnatarii Acordului de la Odesa au indicat CUC în trei luni să perfecteze o analiză comună a gradului de realizare a Acordului din 21 iulie 1992. În 2003 au fost prezentate opinii rezleţe ale părţilor. Un document general, care ar reda părerea comună aşa şi nu a fost perfectat, dar repetăm, este o profanare a deciziei din 20 martie 1998, semnată de doi preşedinţi legali (a Ucrainei şi a RM), un Prim-ministru legal – a FR, şi un lider a regiunii transnistrene. Ar trebui cineva să le explice modul în care sunt realizate acordurile internaţionale.
Rezumat. Activitatea CUC a fost deblocată, lui I.Dodon i-a reuşit a influenţa o structură a Guvernului (Biroul pentru politici de reintegrare) să adopte decizii absolut necorecte şi ineficiente, dar pe placul Kremlinului.
Anume asta şi provoacă cele mai mari îngrijorări. În special cînd, concomitent apar opinii care descriu atitudini absolute inverse ale Moscovei faţă de situaţii similare celor din Moldova. La 13 ianuarie curent, Dmitrii Steşin, corespondent special al Kremlinului, a scris în blogul său o adresare către ziarul “Komsomolskaia Pravda”. „Cu Ucraina se vor clarifica în cadrul unui scenariu, similar celui aplicat în Georgia în 2008, ce constituie conceptul politic “judo” al Kremlinului”. Apoi Kievul va fi ascultat, dar în afara acordurilor de la Minsk. Se va vărsa mult sînge de al nostru, dar, se va vărsa şi mai mult de al lor”. Blogerul astfel a reacţionat la declaraţia spicherului Radei Supreme de la Kiev Andrei Parubii, care a spus: nu putem să-l subapeciem pe Vladimir Putin, odată ce acţiunile lui poartă un caracter global, iar agresiunea lui are multe planuri. Kremlinul în continuare va aloca mijloace pentru consolidarea armatei sale şi pentru a destabiliza Ucraina.” Moldova e veci a Ucrainei şi promovează mai multe politici similare.
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.