Evenimentele postelectorale din Moldova au îndepărtat în planul doi tot ce e legat de ”reglementarea” transnistreană, dar, concomitent, au demonstrat că problema dată este de o importanță majoră și influențează categoric evoluțiile în republică. Un film video postat de TV-8 la Chișinău, demonstrează o întrunire de ultimul timp a președintelui Igor Dodon și liderului PDM Vlad Plahotniuc. Dodon explică, că acordul referitor la reglementarea problemei transnistrene va conține două comportamente – unul oficial, deschis și altul neoficial, secret. Din compartimentul secret Dodon a indicat coordonarea candidaturii la funcția șefului companiei ”Gazprom” și federalizarea Republicii Moldova. (Este important de menționat, că în textul pus pe post, noțiunea de ”reglementare transnistreană” nu figurează – se vorbește anume de federalizare). I. Dodon explică, că pentru a dezamorsa eventualul efect al ”federalizării” în societatea moldovenească, Dmitrii Kozak (reprezentantul special al Președintelui FR V. Putin pentru relațiile comercial-economice cu RM), a propus a înlocui termenul cu noțiunea ”statut special cu împuterniciri extinse”. Nu este exclus că partea secretă a eventualului acord în cauză ar conține și alte articole, alte condiții importante, însă Dodon s-a referit la cele indicate. Este prima teză asupra căreia ne propunem să discutăm.
Cea secundă este faptul că, potrivit lui Dodon, tot ce ține de federalizarea Republicii Moldova vine de la D. Kozak, adică de la Moscova. Acesta categoric respinge, și afirmă că teza cu privire la federalizarea RM i-a fost propusă de către Vlad Plahotniuc. Începem cu acest subiect, având la bază interviul lui D. Kozak pentru ziarul moscovit ”Kommersant”, nr.100 din 11 iunie 2019. L-a interviat pe Kozak corespondentul ”K”, Vladimir Soloviev.
Cum a declarat Kozak, făcând cunoștință cu conținutul plicului transmis de Plahotniuc, am găsit acolo cu mirare, propunerile Partidului Democrat.
V. Soloviev face o radiogramă a situației în RM și pe scurt o vom reda, pentru a înțelege logica autorului și, pe cât e posibil, a eroilor acestui material. Soloviev întreabă de ce Moscova susține guvernul proeuropean al M. Sandu, pe președintele prorus I. Dodon și se pronunță contra liderului PD Vlad Plahotniuc? Formarea coaliției parlamentare și investirea guvernului nu este decizia Moscovei, este problema internă a Republicii Moldova. Moldova postelectorală se confruntă cu o criză acută politică. Partidele care au format parlamentul, promovează opinii diametral opuse, fie în politica internă sau cea externă. Evident că aceste componente ale legislativului expediază în exterior semnale cu conținut contradictoriu, care au și condiționat decizia Moscovei de a-și expune viziunea referitor la modalitatea de depășire a crizei. Evident că soluția e alegerile repetate, efectuate în temeiul unei legislații care ar asigura evitarea fraudelor și ar asigura încrederea populației în organele de putere nou formate. Pentru atingerea acestor scopuri s-a considerat oportună actuala coaliție parlamentară și de guvernare. Cât ține de alte probleme, acestea ar fi rezonabil să fie amânate, odată ce în această situație ele nu ar fi avut efectul propus, realizare practică. Anume această formulă a fost susținută și aplicată în practică de PSRM și blocul politic ”ACUM”, însă nu la sugestia Federației Ruse. De astfel de capacități noi nu dispunem, este pe deplin alegerea partidelor respective, a declarat vice-premierul din Rusia.
Soloviev afirmă că factorul rusesc are un rol deosebit în actuala criză din Moldova și accentuează că V. Plahotniuc acuză guvernarea Sandu și pe președintele Dodon de complot cu Moscova pentru a ”federaliza” țara. Totodată, Plahotniuc s-a întâlnit cu D-stră. Ce ați discutat, de unde se trage tema federalizării?
Kozak declară că subiectul reglementării transnistrene, ba mai mult al federalizării, nu a fost subiect de discuții cu nici un partid parlamentar din Moldova. E evident că, în actuala situație, asemenea discuții sunt contraproductive. La 3 iunie – spune Kozak – la finele întrunirii cu reprezentanții Partidului Democrat, domnul Plahotniuc în prezența camarazilor, mi-a transmis în plic propunerile referitoare la condițiile creării coaliției de guvernare cu Partidul Socialiștilor. Făcând cunoștință cu conținutul documentului, cu mare mirare am găsit acolo propunerea de a schimba radical vectorul politicii externe a RM, a se orienta în exclusivitate spre FR și a reglementa conflictul transnistrean prin federalizarea Moldovei. Asta, potrivit lui Kozak, demonstrează că ideea aparține lui Plahotniuc.
Deci, avem două poziții diametral contradictorii. Momentul dat l-a sesizat și Soloviev și a solicitat explicațiile lui D. Kozak. Soloviev face trimitere la filmele video, potrivit cărora anume Kozak ar fi insistat asupra federalizării. Nu cunosc gradul de veridicitate a acestor materiale, spune Kozak, dacă ele și conțin un pic de adevăr, ar fi necesar ca Plahotniuc și Dodon să facă publice propriile poziții, ca populația se le cunoască. Experiența de altă dată referitor la colaborarea cu Partidul Democrat ne permite a afirma că coaliția cu această formațiune este imposibilă. Evoluțiile au confirmat adevărul.
Ați menționat că pozițiile SUA, UE și a Rusiei referitor la criza din RM, coincid. Afirmația a apărut după anunțarea declarației UE cu privire la recunoașterea actualei guvernări în RM. Cine cu cine a coordonat poziția? Kozak explică, că FR nu a coordonat cu nimeni punctul său de vedere. Coincidența aprecierilor din partea FR, UE și a SUA demonstrează doar faptul că Republica Moldova are stringentă nevoie de însănătoșirea climatului politic.
În Rusia Vlad Plahotniuc este vizat în câteva dosare penale. De ce nu este anunțată căutarea lui internațională? În decembrie 2017, spune Kozak, FR a sesizat ”Interpolul” referitor la declararea lui Plahotniuc în căutare, dar ni s-a refuzat cu pretextul că acesta este lider ai unui partid politic.
Probabil, este prematur a recurge la calificative de ordinul: ce a obținut misiunea 2019 a lui D. Kozak – o nouă înfrângere, sau un triumf?. Vom vedea probabil, destul de degrabă. Astăzi, jurnalistul din Ucraina Vitalie Portnicov a sugerat o idee pentru guvernul Sandu. El a avertizat referitor la eventuale consecințe grave ale coaliției cu socialiștii, făcând trimitere la o evoluție similară din Ucraina (coaliția cu V. Yanukovici) care s-a soldat cu zeci de mii de victime. Și, în spatele acestui măcel era, evident, Rusia. Nu vrem să credem că Moldova ar putea urma această dramă a Ucrainei, mai cu seamă ținând cont de faptul că Transnistria, o parte a Moldovei, deja este ocupată de trupele armate ale FR. Deci, Moscova nu are nevoie de a recurge la arme, pentru a-și sigura prezența în Moldova. La fel cum vedem că Rusiei îi reușește fără arme a influența politica guvernării. Cel puțin două componentă ale acesteia – președintele I. Dodon și ex-liderul partidului de guvernământ V. Plahotniuc sunt acuzați de intenții a federaliza Republica. Federalizarea poate fi discutată, cu toate că insistența cu care ambele tabere (din Rusia și din Moldova) se dezic de promotorii ideii, demonstrează gradul de nepopularitate a acesteia în societate. Dar, ne paște un pericol mult mai grav – care, fiind aplicat, ar putea radical schimba prioritățile în Moldova. De separatism, de federalizare, ar fi uitat toți. Este vorba de aprovizionarea cu gaze naturale a republicii.
Materialul, semnat de Natalia Melnic și publicat de portalul ”News Maker”, evidențiază de ce numirea șefului companiei ”Moldovagaz” este secretizată și valorează la fel ca și federalizarea în raportul Moscova-Chișinău.
În ultimele două zile, președintele Moldovei Igor Dodon a făcut câteva declarații categorice: despre livrările de gaze rusești în Transnistria la prețuri de piață începând cu anul 2020, despre datoria la gaze pe care Moldova nu o va plăti Rusiei, despre negocierile privind noul contract dintre întreprinderea de stat «Moldovagaz» și concernul rus «Gazprom». Președintele nu a precizat cum se vor schimba condițiile pentru Tiraspol și ce se va întâmpla cu datoria totală de șapte miliarde acumulate pentru gaze. Despre aceasta nu vorbesc nici cei de la guvern și nici cei de la «Moldovagaz». Experții cu care a comunicat ”NM” consideră că situația intră în impas și, cu cât mai mult este tărăgănată soluționarea ei, cu atât mai mult îi va costa pe cetățenii Moldovei.
Președintele Moldovei Igor Dodon a declarat, în cadrul unei emisiuni din 4 iunie, de la NTV-Moldova, că Chișinăul nu va plăti datoria pentru gazele livrate de Rusia Transnistriei. ”Nu vom plăti niciodată pentru acest gaz. Consumatorii de pe malul drept al Nistrului plătesc regulat pentru gaz, iar această datorie este a malului stâng. Problema gazelor este o bombă care poate exploda periculos pentru noi”, a subliniat șeful statului.
La fel, Dodon a declarat că începând cu anul viitor, Transnistria va plăti pentru gaze la prețuri de piață.
În principiu, declarațiile respective sunt suficiente pentru a înțelege careva lucruri importante. Poziția lui Igor Dodon este puternic influențată de situația cu restanța pentru gaze, care depășește 6.2 miliarde dolari SUA. Moscova, indiferent de afirmațiile președintelui RM, probabil formulează problema în următorul mod: datoria trebuie achitată. Nu puteți onora datoriile unei părți a Republicii (Transnistria) – refuzați la această parte a teritoriului în folosul celui cui datorați.
A recurge la o asemenea concluzie ne impune analiza situației din Transnistria după vizita lui Kozak. Și evaluarea priorităților în relațiile Tiraspolului cu Chișinăul, despre care am scris mai sus. Tiraspolul e calm, cu toate că este pus în fața circumstanțelor legate de necesitatea a explica populației trecerea la noi tarife, care ar constitui sume incomparabil mai mari, plătite pentru gazele naturale consumate direct (la aragaz, cazane) și indirect (toate serviciile comunale). Tiraspolul e relaxat, odată ce, probabil, este familiarizat de faptul că partea leului în tarifele noi vor fi achitate ca și de la 1992 încoace – de către Chișinău. Este un singur argument care explică, din care motiv funcția șefului întreprinderii ”Moldovagaz” constituie cel mai mare secret de stat în relațiile ruso-moldovenești.
Republica Moldova degrabă se va trezi și va muți în fața datoriei de 6.2 miliarde dolari SUA, iar Tiraspolul se ocupă cu ceea ce s-a ocupat și până acum. Face pronosticuri economice, modifică componența posturilor ilegale în zona de Securitate și petrece aplicații militare. De câteva zile forțele armate transnistrene efectuează exerciții de trageri la țintă în cadrul exercițiilor pentru un pluton de infanterie. La exerciții au fost implicate piese de artilerie antiaeriene, lansatoare de mine și tancuri. Este ceva nou în formula de pregătire de luptă: implicarea tancurilor și artileriei grele la nivel de pluton. Dar avem ce este. Precis că cei de la Tiraspol astfel au răspuns zvonurilor care circulă în regiune, referitoare la majorarea din toamnă a tarifelor la gaze și servicii comunale.
Cu aceste forme de relații reciproce cu administrația, cei din Transnistria sunt mai mult deprinși și mai bine le înțeleg. Pe cei din dreapta Nistrului nimeni nu îi întreabă (din care motiv nu putem afirma ce ar alege ei): datoria de 6 miliarde în perspectivă nedefinitivată, sau federalizarea, în sensul de separare definitivă a regiunii?