A avut loc un eveniment, important şi aşteptat: ședinţa comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 29 noiembrie curent. În linii mari, putem constata două lucruri importante. O careva decizie clară cu privire la ridicarea embargoului (rezultat, cel mai mult scontat) nu a fost adoptată. Părţile au convenit doar a pregăti întâlnirea şefilor statelor – Vladimir Putin şi Igor Dodon, care vor consfinţi înţelegerile prealabile şi foarte firave. Probabil, între cei doi se va discuta şi subiectul de bază al raportorilor bilaterale: relaţiile Moldova-UE şi Moldova-Rusia. În comentariile de expresie rusă deja s-a declarat, că Moscova ar fi acceptat ca Chişinăul să practice relaţiile existente cu UE, fără a dăuna cele ce urmează a fi restabilite cu FR şi CSI. Minunat! însă în comunicatul pentru presă în limba română informaţia dată lipseşte.
Comparaţia textelor comunicatelor de la această întrunire ne prezintă fapte pentru a o califica ca una destul de semnificativă, în special capitolul care reflectă invitarea în componenţa delegaţiei a reprezentanţilor administraţiei din stânga Nistrului. Ar fi un argument la realizarea intenţiilor lui Dodon de a federalize republica?
Cum nu ar fi, considerăm că cititorii de la LACT ar fi curioşi să compare aceste relatări. Deci, începem cu comunicatul “Dschide.md” din 29 noiembrie curent.
Protocolul privind cooperarea economică a fost semnat azi la Moscova. Dar acesta nu conține anularea embargoului la produsele vinicole, vegetale și animale provenite din Republica Moldova. Problema a fost abordată în discuţiie purtate la Moscova, decizia urmează să fie luată în cadrul întâlnirii Igor Dodon – Vladimir Putin.
Vicepremierii Republicii Moldova și Federației Ruse, Octavian Calmîc și Dmitri Rogozin, au semnat pe 29 noiembrie la Moscova Protocolul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare economică, care are ca parte componentă Planul de acțiuni pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice dintre două state pentru anii 2016 – 2017.
Dmitri Rogozin a declarat că Igor Dodon este așteptat la Moscova în cadrul unei vizite oficiale la sfârșitul acestui an. Rogozin a subliniat că vizita va constitui un motiv important pentru continuarea dialogului. Acesta a comunicat că o parte din subiecte, preconizate a fi discutate în cadrul întrunirii Rogozin-Calmîc, au fost amânate intenționat, pentru a fi discutate cu președintele Republicii Moldova. În cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin vor fi abordate chestiunea embargoului rusesc și cea a amnistierii migranților moldoveni, care au încălcat regimul de ședere în Federația Rusă.
Documentele includ acţiuni prioritare de cooperare bilaterală în domeniul comerţului, mediului de afaceri, în sectorul energetic, transporturi, agricultură, industrie, migrație și sfera umanitară, precum și colaborarea regională etc.
Ministerul Economiei al Republicii Moldova a subliniat că, în domeniul comerţului, partea moldovenească a pledat pentru eliminarea taxelor vamale impuse de Federaţia Rusă la 19 categorii de mărfuri și a măsurilor netarifare aplicate la exportul de produse agroalimentare, inclusiv pentru băuturile alcoolice. Tema respectivă, care a fost abordată, în luna noiembrie curent, și de către prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, în adresarea sa către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, se examinează, iar o decizie finală urmează a fi adoptată la întrevederea șefilor de state.
Vorbind despre cooperarea în domeniul agroalimentar, a fost abordată problema eliminării restricțiilor pentru exportul producției vinicole, al produselor de origine vegetală și animală din Republica Moldova către Federația Rusă, precum și problema consolidării eforturilor pentru inaugurarea Centrului de expoziţii ”Moldova” pe teritoriul Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale din Moscova, până la 1 aprilie 2018.
În cadrul discuțiilor de la Moscova s-a reuşit depăşirea problemei în domeniul transporturilor, partea rusă angajându-se să ofere 75.000 de autorizații pentru transportatorii noştri în Federaţia Rusă şi 750 de autorizații pentru a tranzita teritoriul Federaţiei Ruse către ţări terţe, lucru care va facilita foarte mult comerţul între ambele state, dar şi exporturile noastre în ţări precum Kazahstan, Kârgâstan etc.
Potrivit ministrului Economiei, Octavian Calmîc, „sigur că, suplimentar, părţile trebuie să semneze un acord, care a fost agreat şi a fost convenit. Acest lucru trebuie să se întâmple în trimestrul unu al anului 2017 şi, imediat după aceasta, Federaţia Rusă va pune la dispoziţie toate aceste cantităţi de acte permisive pentru transportatorii din Republica Moldova”. Este de menționat că în anul curent Republica Moldova a beneficiat doar de câteva mii de autorizații pentru transportarea mărfurilor spre Federația Rusă și doar 50 de autorizații de tranzit spre țări terțe.
Pentru impulsionarea cooperării în domeniul mediului de afaceri, în cadrul Comisiei a fost semnat Memorandumul de colaborare între Camera de Comerț și Industriei a Moldovei și Consiliul de Afaceri pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse. Poziția Republicii Moldova este de a trece de la liste de companii autorizate pentru importul în Federația Rusă la cerințe nediscriminatorii, care vor fi respectate de agentii economici naționali, iar supravegherea realizării acestora să fie efectuată de către structurile relevante ale Republicii Moldova.
În cadrul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare comercial-economică, care a avut loc după o pauză de 4 ani, părțile au examinat și aprobat un șir de măsuri ce urmează a fi realizate în contextul impulsionării relațiilor bilaterale comercial-economice și de alt gen dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Salutând reluarea lucrărilor Comisiei, viceprim-ministrul Octavian Calmîc a menționat că țara noastră este interesată să dezvolte relațiile bilaterale cu Federația Rusă pe toate dimensiunile. El a menționat că, în scopul stabilirii unor relații directe dintre mediul de afaceri din ambele state, în delegația Republicii Moldova au fost incluși reprezentanți din diferite regiuni ale țării, inclusiv UTA Găgăuzia și raioanele de est.
Împortanța reluării lucrărilor Comisiei a fost subliniată și de vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, care a spus că aceasta este o platformă foarte bună atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, cât și pentru soluționarea problemelor ce au apărut între două state pe parcursul ultimilor patru ani. ”Ședința de astăzi a demonstrat că noi putem ajunge la un consens, când este vorba de soluționarea problemelor apărute în diferite domenii, având în vedere interesele noastre naționale”, a menționat oficialul rus.
Cu asta comunicatul se sfîrşeşte. Să vedem, la care moment a atenţionat Vladimir Soloviev, jurnalistul de la “Kommersant”, considerat specialist în problema reglementării transnistrene.
Materialul, apărut la 30.11.2016, este întitulat “O vişină pe târg”, un parafraz a frazei „o cireașă pe tortă”, care ar însemna că avem în faţă ceva plăcut şi finisat (vişina încheie asamblarea tortei). Şi îndată, în subtitlu, se afirmă: „Rusia a acceptat participarea simultantă a Moldovei în regimul de liber schimb atât cu UE, cât şi cu CSI”.
Vedem explicaţiile. Rusia şi Moldova au convenit asupra restabilirii relaţiilor comerciale. Ieri (la 29 noiembrie) a fost coordonat un plan de acţiuni, care stabileşte că Moscova nu se mai opune participării concomitente a RM la relaţiile de liber schimb cu Uniunea Europeană şi CSI. Separat în acest plan sunt prescrise condiţiile, doar realizarea cărora ar duce la ridicarea embargoului rusesc asupra exportului de vinuri moldoveneşti în FR. La Chişinău semnarea acestui plan este concepută drept un succes enorm. Octavian Calmâc, preşedintele comisiei interguvernamentale din partea RM, a declarat, că „Tratativele au demarat pozitiv şi în mod constructiv”.
Restabilirea relaţiilor economice va decurge conform unui plan special, perfectat de partea rusă şi semnat de participanţii la întrunirea din 29 noiembrie. Adoptarea planului a confirmat-o D. Rogozin, care a menţionat în pagina sa de „Twitter”, că „planul restabilirii relaţiilor comerciale cu Moldova este semnat, însă problema de bază, care vizează taxele vamale, nu este soluţionată. Se va discuta ceva mai târziu”. În continuare Rogozin a adăugat: „Chişinăul speră că Bruxellesul îi va soluţiona toate problemele cu care el se confruntă. Dar noi considerăm, că nu le va soluţiona şi că nici nu intenţionează să le rezolve”. Afirmaţiile lui Rogozin au ca scop reducerea din entusiasmul prea exagerat a domnului Octavian Calmâc. Replica din „Twitter” a lui Rogozin a fost prima cană cu apă rece, turnată pe capul Chişinăului, dar nu şi ultima.
O mare parte din planul comun o constituie capitolul consacrat „Reducerii barierelor comerciale în relaţiile comercial-economice ruso-moldoveneşti în condiţiile participării concomitente a Moldovei în regimul de liber schimb cu UE şi CSI”. Anume acordul de liber schimb cu UE a condiţionat subminarea relaţiilor cu FR, a fost motivul embargoului distrugător. La moment aceste relaţii nu mai deranjează Moscova. Ce s-a întâmplat? Potrivit documentului semnat la Moscova, părţile urmează să contacteze regulat şi în aceste contacte oficiale să participe şi reprezentanţii Comratului şi ai Tiraspolului (aceştea deja au participat în cadrul şedinţelor comisiei interguvernamentale). Deci, partea moldovenească a oficializat reprezentanţa Tiraspolului în calitate de subiect suveran a relaţiilor cu Moscova. Pe acest fundal, obligaţiunile Chişinăului de a coordona cu Moscova domeniul de standarde, metrologie, certificare etc., numai celui care nu doreşte, nu par o reducere substanţială din suveranitate.
La fel, potrivit celor reflectate în plan, Chişinăul a acceptat a nu admite „înrăutăţirea” accesului producţiei agricole şi alimentară de provenenţă rusească pe propria piaţă, în condiţiile „armonizării legislaţiei moldoveneşti cu cea a UE”. Cum se va descurca Chişinăul, asigurînd porţile deschise mărfurilor din FR şi respectînd condiţiile „propuse” de UE?
În plan este menţionat că Ministerul Agriculturii de la Chişinău şi „Rospotrebnadzor” sunt responsabili pentru „extinderea asortamentului” producţiei de vinuri şi alcool moldovenească pe pieţele din FR”. Nu de ridicarea embargoului, cum traduce Octavian Calmâc, cînd afirmă că această ridicare ar putea avea loc în primul trimestru ai anului ce vine. Aprobarea vreunei băuturi din Găgăuzia şi Transnistria tot poate fi calificată drept „extindere”.
În conformitate cu planul, Moldova s-a angajat a exclude aplicarea unor taxe ecologice discriminatorii şi practica re-exportului în FR a mărfurilor provenite de ţările terţe. Un reprezentant al FR, participant la negocieri, în condiţiile anonimatului, a declarat pentru „Kommersant” că Moldova ar putea practica reexportarea produselor din statele terţe spre Rusia. (Moldova propriile mărfuri ar fi bucuroasă să le exporteze). Însă, cel mai important e alta. Moldova, semnînd acest plan, s-a angajat a se implica în activitatea instituţiilor respective din CSI, a asigura „participarea RM la deciziile ce se vor adopta în cadrul CSI”, a respecta aceste decizii şi a ţine cont de condiţiile care se vor forma în procesul de realizarea a relaţiilor comercial-economice a părţilor”. În siituaţia, în care aceste obligaţiuni vor intra în contradicţii cu angajamentele Moldovei faţă de UE, părţile vor organiza consultaţii bilaterale urgente”. Mot-a-mot din „foaia de parcurs”, propusă de către Rogozin în cadrul ultimei sale vizite în Moldova, guvernării de la Chişinău. Un aspect, la care guvernarea a decis să nu se prea lanseze în comentarii şi explicaţii.
În document se fac mai multe constatări, ce vizează situaţia în energetică – mai bine spus, în problema datoriilor faţă de Rusia pentru gazele utilizate. Din start, nici o soluţie pentru rezolvare nu se propune; doar se menţionează că părţile vor crea condiţii pentru casarea datoriilor, coordonate între „Gazprom” şi „Moldovagaz”. „Tiraspotransgaz” nu figurează în schemă, cu toate că pornim de la faptul că malul drept al Moldovei datorează 477 milioane dolari SUA, pe când datoria celui stîng se estimează la mai mult de 4,5 miliarde dolari SUA (cifra nu trezeşte încredere. Ceva timp în urmă se oficializa, inclusiv la Tiraspol, cifra de 5 miliarde dolari SUA).
În luările de cuvânt, D. Rogozin a punctat că o parte din problemele existente ar putea fi soluţionate în procesul eventualelor relaţii cu I.Dodon, proaspăt ales preşedinte a RM, care se poziţionează drept adept ai integrării euro-asiatice. Potrivit lui Rogozin, o bună parte din problemele bilaterale, în mod intenţionat au fost scoase din agenda întrunirii actuale cu delegaţia condusă de Octavian Calmâc şi transferate pentru întâlnirea Putin-Dodon. Astfel, Moscova formează condiţii ca noul preşedinte să se evidenţieze în aspectul dinamizării relaţiilor cu FR în interes reciproc”.
„Avansurile” oferite de către Mocova lui I. Dodon merită a fi detalizate. Opţiunea lui privitor la soluţionarea diferendului nistrean prin federalizarea RM, a fost materializată prin invitaţia la negocieri în delagaţia RM a reprezentanţilor Transnistriei – vice-prim-miniştrii Alevtina Slincenco şi Vitalie Ignatiev. „Indiferent de faptul – scrie Vladimir Soloviev,- că de această dată funcţionarii de la Tiraspol se bucurau doar de un statut mult prea modest de observatori, însuşi faptul că au fost invitaţi anume în componenţa delegaţiei RM, ar fi destul de simptomatic. Asta ar putea însemna că Moscova nu dispersează regiunea de dreapta Nistrului ca subiect, iar amănuntele vor fi discutate detailat în cadrul întrunirii Putin-Dodon.
Altă întrebare, rezervată pentru întîlnirea Dodon-Putin, potrivit lui Valeriu Triboi, viceministru al economiei a RM, ar putea fi ce-a energetică. Cu toate că, la capitolul „posibilitatea soluţionării problemelor energetice”, funcţionarul moldovean a demonstrat un scepticism. Potrivit lui, la moment „Moldovagaz” acumulează datorii în sumă de 6 miliarde dolari SUA (mai sus am atenţionat la inexactitatea cifrei prezentate de „Kommersant”), din care doar 470 revin malului drept. Propunerile Chişinăului de a separa datoria în două părţi, la moment nu găsesc susţinere la Moscova. Cu această ocazie, apare întrebarea – cum de s-a strecurat în acest document insistarea Moscovei ca Chişinăul să continue procurarea energiei electrice de la Termocentrala de la Cuciurgan, odată ce se cunoaşte că proprietarii centralei nu achită Rusiei plata pentru gazele naturale utilizate, iar datoria se acumulează pe conturile care vor fi declarate Moldovei? Da, Triboi a declarat, că la anul Moldova va anunţa un tender pentru procurarea energiei electrice, însă „Energocapital”, profitând de condiţiile sus indicate, liber ar putea propune cele mai avantajoase preţuiri la energie. Odată ce linia de tensiune înaltă Isaccea –Vulcăneşti nu este construită, cea mai atractivă ofertă – a României – nu va fi solicitată.
P.S. Subsemnatul a mai menţionat că Rusia nu are nevoie de Transnistria în calitate de stat suveran. Transnistriei Rusia i-a rezervat funcţia de ancoră, care limitează atât evoluțiile democratice în stat, atât şi înaintarea spre UE. Conţinutul acestei întruniri ne demonstrează odată în plus, cum vede Moscova soarta Moldovei şi modul de dezlegare a diferendului nistrean.