Grigori Karasin, secretar de stat, vice-ministru de externe a FR, se pronunţă referitor la „lezarea” drepturilor conaţionalilor în străinătate, minciunile referitor la “сoloana a cincea”, şi căile de reglementare a situaţiei în Ucraina.
Interviul, oferit ziarului rus „Izvestia”, anticipează forul „Împreună cu Rusia”, planificat pentru 1-2 noiembrie curent la Moscova.
La ce rezultate se aşteaptă Moscova de la lucrările forului concetăţenilor?
Este un eveniment important în viaţa conaţionalilor noştri, care locuiesc în afara hotarelor statului. Conform tradiţiei, asemenea evenimente au loc în perioadele între Congresele mondiale ale concetăţenilor ruşi. Întrunirile crează condiţii reprezentanţilor diasporelor de a efectua schimb de opinii asupra celor mai importante probleme cu care se confruntă. Din cele 17 foruri, petrecute în ultimii 15 ani, 5 au fost consacrate tineretului.
Agenda este formulată de participanţi. Pentru prima dată se va discuta problema colaborării bussinesului practicat de conaţionalii noştri, cu structurile din FR. Se are în vedere contribuirea la activizarea exportului din Rusia, stabilirea contactelor reciproc avantajoase, crearea întreprinderilor mixte, în special în domeniul inovator.
În străinătate locuiesc mai mult de 30 de milioane de concetăţeni, care practică limba rusă. Ei solicită informaţii veridice, accesul direct către mijloacele informaţionale ne angajate. Problema dată, la fel îşi va găsi loc în agendă.
Deciziile care vor fi adoptate, neapărat vor servi în calitate de călăuză în procesul de formare a planurilor de lucru ale diferielor ministere şi departamente. Realizarea integrală a măsurilor ce ţin de colaborarea cu concetăţenii este atribută comisiei guvernamentale pentru relaţiile cu diaspora, condusă de Ministrul de externe S. Lavrov.
Câte solicitări de participare la conferinţă au parvenit, din care state vom avea delegaţii ale concetăţenilor?
Sunt invitaţi mai mult de 150 de delegaţi din partea a 90 dintre cele mai numeroase comunităţi din toate continentele. Delegaţii nu vin în mod voluntar, ci sunt aleşi în cadrul forumurilor locale. (Ministrul a explicat că vin doar persoanele care nu pun la îndoală activitatea guvernării de la Moscova. I.L.)
Întrunirea actuală se va desfăşura în condiţiile acutizării situaţiei în jurul „lumii ruseşti”. Condiţiile aflării etnicilor ruşi în străinătatea se înrăutăţesc esenţial. Spre expemplu am putea menţiona decizia autorităţilor din Ucraina, care din 1 decembrie curent vor lichida tablourile informaţionale în limba rusă din gări, aeroporturi, etc. Cum aţi putea comenta o asemenea „activitate”?.
În ultimul timp a devenit tot mai evident că autorităţile mai multor state şi elementele extremiste din acestea, au înăsprit tensiunile asupra concetăţenilor din FR, avînd ca scop lezarea substanţială a drepturilor acestor. În marea majoritate a statelor, comunităţile ruşilor sunt nevoite a riposta discriminării, ofensărilor, blamărilor. Au devenit frecvente cazurile de apel către justiţie, pentru a apăra drepturile în conformitate cu legislaţia locală. Evident că Moscova atent examinează starea lucrurilor în domeniul asigurării drepturilor concetăţenilor noştri, şi, în funcţie de necesitate, abordează probleme fie la nivel bilateral, fie în cadrul forumurilor internaţionale. Putem constata că situaţia sub aspectul dat rămâne tensionată. Eviden, că majoritatea statelor asigură relaţiile pozitive cu FR, însă propaganda antirusească, iniţiată peste ocean, nu rămâne fără efecte asupra vieţii cotidiene a ruşilor aflaţi în afara hotarelor FR.
Un exemplu elocvent este Ucraina. Acolo oficial sunt înterzise orice exprimări publice a simpatiilor faţă de Rusia, cultura rusească, limba rusă. Lichidarea inscripţiilor, panourilor informaţionale în limba rusă, obstacolizarea activităţii presei de expresie rusă, sunt grave încălcări ale propriilor obligaţiuni a Ucrainei, asumate de acest stat în cadrul ONU, Consiliul Europei, OSCE. Evident, aceste încălcări condiţionează profunda noastră îngrijorare.
În Lituania locuiesc aproximativ 500 mii de rusolingvi. Reprezentanţii puterii de la Riga acuză Moscova de intenţia de a folosi această minoritate naţională pentru a restabili controlul asupra statului în cauză. Am putea admite, că temerile date ar fi întemeiate?
Asemenea suspiciuni sunt caracteristice nu numai liderilor Lituaniei, ci şi altor state. Afirm categoric că asemenea acuzaţii sunt nefondate, nu se bazează pe careva argumente. Moscova ceva de acest gen nu a planificat şi nu intenţionează să recurgă la asemenea procedee.
Autorităţile lituanene, indiferent de multiplele recomandări ale CE şi OSCE, continuă practica discriminării populaţiei rusolingve, conservînd categoria de locuitori lipsiţi de statutul de cetăţeni şi, respectiv, de setul de bază a drepturilor cetăţeneşti, sociale şi politice.
Noi considerăm că concetăţenii rosolingvi, care locuiesc în Letonia, trebuie să se integreze în societatea locală, dar avînd posibilitatea de a-şi păstra identitatea naţională şi culturală, a utiliza liber limba natală, a instrui în această limbă copiii, a practica o activitate selectată conform dorinţei, fără presiuni şi impedimente artificiale. O atenţie deosebită acordăm creării condiţiilor pentru menţinerea relaţiilor nestingherite ale concetăţenilor cu Federaţia Rusă, evitînd careva ameninţări sau etichetări.
Consideraţi, că oriare rus care a ales pentru trai alt stat în afara Rusiei necesită protecţia acestei?
Noi vorbim referitor la foştii locuitori ai Rusiei, diferiţi în apartenenţa sa etnică, ligvistică, confesională. Asigurarea drepturilor lor este doar o latură, deloc unica. Scopul de bază este asigurarea posibilităţilor conaţionalilor la menţinerea relaţiilor cu patria. La fel, au nevoie de protecţie cei care în anii 90 au devenit locuitori ai altor state contrar propriilor dorinţe. Noi nu impunem asistenţa noastră, dar suntem gata de a interveni în caz de necesitate. Cu participarea „Fundaţiei de susţinere a drepturilor conaţionalilor”, sunt formate în exteriorul Federaţiei Ruse 26 de centre de asistenţă juridică, către care apelează locuitorii statelor respective. Recent a fost fondată Asociaţia avocaţilor rusolingvi, care a convocat jurişti experimentaţi. Deja sute de concetăţeni au beneficiat de ajutorul acestei Asociaţii.
În Ţările Baltice, Rusia este învinuită de crearea „coloanei a cincea”, mascată cu paravanul „lumii ruseşti”. Astfel, dacă Mosova nu renunţă la asistenţa concetăţenilor în aceste state, tensiunile în rapoarte cu ele, vor continua?
Practic, am răspuns la această întrebare. Nu corespunde intereselor Rusiei creare motivelor suplimentare de tensionare în relaţiile FR cu alte state. Minciuna despre „coloana a cincea” este nu cea mai reuşită invenţie a politicienilor şi serviciilor speciale din aceste state. Regretabil, însă aceste fantezii sunt susţinute din exterior, odată ce contribuie la extinderea demonizării informaţionale a Rusiei.
În Ţările Baltice se reduc posibilităţile instruirii în limba rusă. Aţi vorbit cu privire la conceptul „Limba rusă peste hotare” şi „Şcoală rusească peste hotare”. Au fost adoptate documentele necesare şi ce prevăd ele?
Limba rusă în continuare este pe larg solicitată. Diferite instanţii din FR zilnic primesc adresări cu solicitarea de a contribui la organizarea studierii acesteia. Conceptele vizate deja se realizează. Ne propunem a contribui la accesul copiilor din familiile conaţionalilor la posibilităţile de a studia limba. În Ţările Baltice posibilităţile de studiere a limbii ruse devin tot mai reduse. Dar şi în aceste condiţii depunem eforturi pentru a convinge mai multe state a nu contrapune limba rusă limbii de stat şi n-o marginaliza. Demonstrăm că cunoaşterea limbii ruse doar deschide noi orizonturi.
Reuşiţi a realiza asemenea concepte în Ucraina?
La moment este complicat, dar continuăm lucrul.
Nu vă pare, că sintagma „lumea rusească” există doar în spaţiul Federaţiei Ruse?
Cînd vorbim de „lumea rusească” nu presupunem ceva agresiv, ofensiv. Intenţionăm doar să accentuăm la intervenţia efectuată de Rusia în tezaurul cultural european şi mondial. Nu avem frica că ruşii îşi vor pierde „codul genetic”, în special ca urmare a influenţei unei politici antiruseşti, promovată de anumite state. Comunităţile ruse peste hotare vor promova linia respectivă.
Mai există speranţă că acordurile de la Minsk să fie realizate?
Da, există. Participanţii la summitul de la Berlin au confirmat susţinerea fără alternativă acestui format. Ba şi s-a accentuat necesitatea realizării deciziilor în ansamblu şi consecutiv.
La 19 оctombrie la Praga aţi avut o întâlnire cu reprezentantul special al prim-ministrului Georgiei pentru relaţii cu FR Zurab Abaşidze, care a afirmat pentru „Izvestia”, că se merge spre restabilirea relaţiilor diplomatice între FR şi Georgia. Cînd ar putea avea loc evenimentul?
Dacă colegul meu Zurab Abaşidze într-adevăr a făcut o asemenea declaraţie, faptul poate fi doar salutat. Se cunoaşte că nu Rusia, în 2008, a întrerupt aceste relaţii şi nu noi am fi respins restabilirea lor. Astfel, termenul depinde exclusiv de Tbilisi. Concomitent, noi cu Dl. Zurab Abaşidze normalizăm colaborarea, acolo unde e posibil, în lipsa relaţiilor diplomatice. Vom continua acest lucru. Rezultatele deja obţinute sunt în interesele cetăţenilor ambelor state.
În ajunul alegerilor prezidenţiale în Republica Moldova unii politicieni au recurs la o retorică neprietenească antirusească, în special referitor la prezenţa trupelor armate ruse în Transnistria. Care ar fi comentariul D-stră la acest capitol?
Vreau să accentuez, că în pofida „torentelor politice” de la Chişinău, luptelor politice acerbe de acolo, Federaţia Rusă consecvent promovează direcţia de restabilire a relaţiilor pozitive bilaterale cu Republica Moldova. În 2016 au avut loc întîlniri ale Conducătorilor supremi ai FR cu Prim-ministrul RM; ministrul de externe a Moldovei a avut o vizită la Moscova; pentru sfîrşitul lunii noiembrie este planificată şedinţa comisiei interguvernamentale Rusia-Moldova. Moscova destul de raţional şi responabil tratează asamblarea relaţiilor cu Chişinăul.
Pe acest fundal suntem extrem de miraţi de atacurile asupra militarilor FR, dislocaţi în Transnistria. Contingentul militar rusesc realizează în Regiune dubla misiune. Protecţia depozitelor de armament în localitatea Colbasna, rămase acolo de pe timpurile URSS, şi participarea în „forţele pacificatoare mixte”. (Aşa e în text. Corect ar fi – participarea la efectuarea operaţiunii de pacificare în cadrul trupelor militare comune –I.L.). (Mai departe Karasin absolut liber tratatează conţinutul Acordurilor, în baza cărora este efectuată aseastă operaţiune de menţinere a păcii. I.L.).
„Mandatul operaţiunii de pacificare – spune Karasin- în mod expres condiţionează longevitatea aflării trupelor ruse în Transnistria de atingere a anumitor înţelegeri politice, care ar asigura soluţionarea diferendului nistrean”. (Karasin, ca şi tot politicul rusesc, intenţionat plasează Grupul operativ de trupe ruse – anterior Armata 14 – în componenţa contingentului de pacificatori. Este absolut necorect, este o aberaţie, odată ce nu există nici un act al guvernului RM, internaţional, a Comisiei Unificate de Control, care ar atribui acestor trupe calitatea respectivă. Referitor la GOTR: Acordul din 21 iulie 1992 prevede atingerea termenului de evacuare în cadrul tratativelor moldo-ruse, care, fiind pornite prin anii 90, au fost stopate de către reprezentanţii FR şi la moment nu au loc. Cît ţine de termenul de evacuare a contingentului de pacificatori, aceasta nu este indicat în alt mod, decît sub aspectul înţelegerii participanţilor la operaţiunea de pacificare, sau abandonarea operaţiunii de către o parte din componentele operaţiunii. Însă, şi acest moment, ne-atingerea unei soluţii în vederea rezolvării conflictului transnistrean, Karasin îl tratează în modul care e convenabil FR. El spune, „că de vină e Chişinăul, care practică o tactică destructivă în procesul de tratative”. Potrivit lui Karasin, „timp de 24 de ani contingentul militar rusesc este garant a păcii şi stabilităţii cît în Transnistria, atît şi în Moldova în general. Anume aşa poate fi apreciată situaţia în ansamblu”.
Este deficitar de comentat afirmaţiile iresponsabile ale unui secretar de stat. Declaraţia a trecut practic pe neobservate în Moldova. Posibil, Chişinăul a epuizat argumentele, dar ar trebui să nu fie astfel. Orice scăpare de atenţie a unor asemenea declaraţii oficiale, descurajează populaţia RM, cea transnistreană şi fortifică impresia că Moscova este corectă – iar Chişinăul acceptă o asemenea abordare a situaţiei.