Ruşii au un proverb: „Ar fi caraghios, de nu ar fi atât de trist”. Integral, proverbul redă situaţia din Republica Moldova. Fie la capitolul „tratativele de reintegrare”, fie relaţiile cu Tiraspolul. Regiunea transnistreană cu greu acceptă „loviturile”, care i se aplică din partea Chişinăului şi, parţial, a Kievului; reacţionează nervos şi zgomotos, ce formează impresia, că ori azi, ori mîine neapărat vor urma consecinţele promise. Cele mai actuale subiecte au devenit plasarea efectivului moldovenesc la postul vamal şi de grăniceri ucrainean „Cuciurgan” şi noul contract de procurare a energiei electrice. Dacă e de crezut presa de la Tiraspol, ambele probleme sunt extrem de importante şi, în ambele cazuri, Moldova procedează absolut inadmisibil, neprietenos, fără a ţine cont de provocarea unor procese care ar putea „declanşa un nou conflict armat”. La acest capitol, Tiraspolul, cum era şi de aşteptat, a fost masiv susţinut de Moscova. Implicarea lui Rogozin şi a găsit continuare în apelul lui Alexandru Lukaşevici, reprezentantul permanent al FR pe lingă OSCE. Domnia sa se miră că instalarea controlului mixt moldo-ucrainean are loc fără a consulta Transnistria. La 31 martie ambasadorul rusesc la OSCE a făcut mai multe declaraţii, care provoacă zâmbete. A, v-aţi amintit de dreptul internaţional şi de practica internaţionala generală? În declaraţiile pentru „Noutăţile Transnistriei” Alexandru Lukaşevici menţionează că Transnistria ar putea purta pierderi care ar depăşi 6% din PIB-ul regiunii. Oare, acesta este rezultatul scontat în procesul de negocieri? Probabil, spune el, ar trebui de apelat către practica internaţională şi de luat în consideraţie opinia tuturor participanţilor la proces. Ar fi o manifestare elocventă a încrederii reciproce.
De ce nici un diplomat rus nu a intervenit cu propunerea de a implementa normele practicii internaţionale referitor la activitatea subversivă şi ilegală a zeci de posturi transnistrene, instalate de a lungul Nistrului? Există Acordul de la Odesa, în care în mod expres se cere lichidarea acestor posturi, odată ce ele lezează drepturile omului.
Cît nu e de caraghios, dar în situaţia cu postul, Tiraspolul a primit susţinerea nu numai a reprezentanţilor FR, dar şi a preşedintelui RM I. Dodon, care s-a arătat adept al viziunilor „colegilor” de la Tiraspol. În luările de cuvînt ce au finisat întîlnirea din 30 martie, ambii vorbeau la plural, exprimînd nu doar propria opinie, dar şi cea comună. Vadim Krasnoselischii: intenţionăm să obţinem atenţia participanţilor în formatul „5+2” la problemele care, neapărat, vor apare ca consecinţă a completării postului vamal ucrainean „Cuciurgan” cu efectivul RM. Vom expedia domnului Sebastian Kurz o scrisoare, cu propunerea de a convoca în cel mai scurt timp formatul „5+2”, pentru a examina intenţiile Moldovei de a plasa acest efectiv la postul indicat. El, Krasnoselschii, a menţionat că planurile Moldovei la acest capitol poartă un caracter unilateral, şi nu vor influenţa pozitiv relaţiile între Moldova şi Transnistria. Accentuăm, declaraţiile se făceau în prezenţa „preşedintelui RM I. Dodon. Mai departe e şi mai… Krasnoselischii expune care vor fi pierderile regiunii, în condiţiile că intenţiile RM vor fi realizate. „Va avea de pierdut bugetul; vom pierde multe locuri de muncă; în perspectiva dispariţiei va fi plasat bussinesul mic şi mijlociu. Şi la general, eu personal nu văd nici necesitatea de a implica efectivul RM, odată ce acolo (la post) activează misiunea EUBAM. La ce ne mai trebuiesc şi vameşii moldoveni? Cu cel fel de contrabandă intenţionează să lupte Moldova prin intermediul acestui post? Dacă totul e curat, dacă nu se practică contrabanda, apoi de ce atîta nervozitate, atîta duşmănie agresivă? Şi, nu sunt deloc fondate speculaţiile la adresa Misiunii EUBAM. E una consultativă, ea acordă asistenţa la implimentarea tehnologiilor contemporane de protecţia a hotarelor de stat, inclusiv contra contrabandei. Însă, inspectorii EUBAM nu efectuează controlul nemijlocit. Probabil, I. Dodon încă nu s-a familiarizat cu sarcinile EUBAM, odată ce a lăsat aberaţiile lui Krasnoselischii fără replică. Domnia sa din contra, a declarat că este inadmisibil a leza interesele întreprinzătorilor transnistreni, motiv din care el a promis a examina minuţios informaţiile prezentate de partea transnistreană.
Krasnoselischii l-a informat pe vis a vis-ul său că, urmare a întrunirii din 4 ianuarie la Bender, a fost „deblocată” activitatea Comisiei Unificate de Control, şi solicita atenţia preşedintelui moldovenesc asupra acestei probleme, pentru a evita o nouă blocare a acesteia. Se formează impresia că Preşedintele Dodon se documentează asupra evenimentelor ce au loc în Republica Moldova, în exclusivitate datorită informaţiilor prezentate de Tiraspol. Mai mult ca atît, domnia sa nu respinge indicaţiile, cum şi ce se facă, şi lasă fără atenţie declaraţiile ofensatoare, cum ar fi afirmaţia lui Krasnoselischii că şi el va garanta acordarea atenţiei procesului de menţinere a păcii, în calitate de parte componentă importantă a reglementării.
Krasnoselischii a menţionat că părţile au discutat referitor la problemele de telecomunicaţii şi legătura telefonică, a circuitului pe calea ferată şi altele, ce nu figurează pe agenda relaţiilor bilaterale. Este cazul de menţionat, că problemele date nu ar fi existat dacă Tiraspolul, din interese ale unor persoane, nu ar fi deteriorat intenţionat activitatea complexului căilor ferate, în care Transnistria deţinea o funcție notabilă de subdiviziune importantă. A fost provocată separarea şi, ca urmare, extragerea porţiunii respective din registrul căilor ferate europene. Anume din acest motiv şi nu din careva rea voinţă a Chişinăului, „calea ferată transnistreană” se confruntă cu dificultăţi în activitate. Absolut la fel e şi problema telecomunicaţiilor. Tiraspolul a considerat că este suficient să întrerupi relaţiile cu operatorii din Chişinău, ca sistemul să funcţioneze în interesele Tiraspolului. Se vede că nu-i aşa, însă administraţia regiunii nu poate recunoaşte abuzurile comise şi continuă învinuirile la adresa Chişinăului. Puţin probabil că tactica dată să se încunune cu succes, de Dodon nu depinde prestarea frecvenţelor în telecomunicaţie şi numerelor în telefonie. Ceva nou, discutat la 30 martie în premieră, a fost posibilitatea realizării unor proiecte de infrastructură cu participarea partenerilor din exterior – evident că de Rusia nu este vorba. S-a propus examinarea posibilităţilor de a repara şosele internaţionale „M-14” şi „M-21”. Conducerea Transnsitriei, se spune în comunicatul pentru presă, citat de AŞ „Novosti Pridnestrovia” a susţinut această propunere. De ar fi fost domnul Dodon mai versat în problemă, domnia sa precis ca ar fi precizat, în ce măsură este dispusl Tiraspolul a susţine reparaţia drumurilor? Deja de mai mult de 10 ani nu se efectuează circulaţia pe podul de la Gura Bîcului, reparat din sursele partenerilor externi.
Cînd păşesc cu stînga cei de la Tiraspol, fixăm şi atenţionăm. Cum de procedat în situaţii, cînd dezechilibrul vine din partea Chişinăului. La întrunirea respectivă, domnul Dodon a încurajat partenerii, afirmînd că la nivel de Preşedinte, Guvern şi Parlament este fixată o platformă comună, care va permite elaborarea deciziilor concrete şi comune ale Chişinăului. O promisiune pe cît de importantă, pe atît neaşteptată. De ar fi fost altfel, la 1 aprilie 2017, portalul de ştiri rusesc „Regnum” nu ar plasa informaţia intitulată „O lovitură aplicată Rusiei şi Ucrainei. Moldova va procura energia electrică la Ucraina”. Bine au mai coordonat poziţiile Preşedintele cu Guvernul şi Parlamentul RM. Cum constată „Regnum”, Moldova a renunţat la procurarea energiei electrice din Transnistria (producător – Termocentrala de la Cuciurgan), în favoarea companiei ucrainene DTEK Trading, care aparţine oligarhului ucrainean Rinat Ahmetov. Acordul semnat presupune prestarea energiei electrice din 1 aprilie 2017 pînă n 31 martie 2018. Solicitarea Termocentralei de la Cuciurgan a fost respinsă, odată ce ucrainenii au propus un preţ mai convenabil – 50,2 dolari SUA pentru mBto. Transnistrenii au cerul 58,5 dolari, apoi au redus oferta la 54,4. Diferenţa asigură Moldovei o economie de 300 milioane dolari pe perioada de referinţă. Reprezentanţii UE şi a Secretariatului comunităţii energeticilor, participanţi la concurs, au confirmat caracterul transparent ai acestuia. Şi încă una, ce i-a scăpat AS „Regnum”. Chişinăul de trei ori a schimbat data concursului, favorizînd Centrala de la Cuciurgan, care nu putea formula oferta, neavînd tarifele de perspectivă la gazele ruseşti. Probabil Putin, ca de obicei, întârzia. Chişinăul a respectat toate condiţiile, aşa că afirmaţia din denumire nu este corectă. Probabil este foarte greu să te confirmi cu faptul că principala sursă a valutei forte nu va mai funcţiona. Ne mai vorbind de faptul că, în interiorul regiunii, energia generată la Cuciurgan parctic nu are contribuabili. Regiunea şi-a asumat în mod arbitrar proprietatea asupra hidrocentralei de la Dubăsari, care acoperă o mare parte din solicitări (capacitatea centralei depăşeşte 75 mii Kvo). Astfel, va urma stoparea mai multor blocuri de generare a energiei electrice, ce va cauza concedieri ale personalului. Va fi spulberată speranţa administraţiei termocentralei a acumula careva surse pentru modernizarea întreprinderii şi crearea condiţiilor pentru evoluarea pe pieţele europene.
Gravitatea acestei decizii a Chişinăului e atît de mare, încît astăzi, 2 aprilie curent, cînd se scrie materialul, nu există nici o reacţie oficială a autorităţilor de la Tiraspol. Ei depun eforturi pentru a evita necesitatea de a interveni cu explicaţii. Anterior, Vadim Krasnoselischii a anunţat o modificare a direcţiei de activitate – majorarea exporturilor în Rusia de trei ori. Dacă astăzi aproximativ 80% din exporturi pleacă în RM, Romînia şi UE, apoi Tiraspolul îşi propune ca cel puţin 60% din exporturi să fie reorientate spre Rusia, ca cele 9% actuale să constituie 30%, timp de un an-doi. Potrivit lui Krasnoselischii, deja se stabilesc relaţii cu regiunile Rusiei, cum ar fi Moscova, Briansk, Smolensk, Orel şi altele. Tiraspolul ar fi elaborat un sistem de priorităţi întreprinderilor exportatoare, care ar putea favoriza exportul (între acestea sunt: reducerea presingului administrativ; a poverii impoziţionale; reducerea sinecostului producţiei). Ultimul moment la direct vizează perspectiva reducerii tarifului la energie electrică, ce a devenit imposibil din poziţia neîncheierii acordului cu Chişinăul. Personal Krasnoselischii confirmă concluzia. El spune că regiunea depinde de export. Exportul asigură venirea valutei, care, la rîndul său, ar asigura bunăstarea populaţiei. Dispunem de întreprinderi ale industriei usoare, în care activează 10 mii de muncitori. Dacă asigurăm să exporte producţia, vom reveni pe pieţele FR. Şi toate aceste speranţe ar putea să rămână doar speranţe. Vom vedea cu ce fel de explicaţii Krasnoselischii va înlocui propriile planuri de revenire pe pieţile ruseşti – idee nu atît economică, cît absolut politică. La 24 martie Vadim Krasnoselischii categoric a respins zvonurile, potrivit cărora administraţia tiraspoleană ar fi dispusă a recurge la emiterea banilor pentru a compensa pierderile bugetare. „Preşedintele” transnistrean a menţionat că, în condiţiile în care în prezent se află regiunea, un astfel de mecanism de compensare este inadmisibil. Va genera consecinţe extrem de negative în economie. Avem experienţa respectivă a anului 2016, cînd s-au tipărit ilegal 500 milioane ruble – fenomen care a afectat economia regiunii.
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
