Ion Leahu: Deschidem cel de-al treilea coș?

Moldovenii au o expresie – nu aduce anul, cât aduce ceasul. La 18 decembrie curent, un portal de știri din Federația Rusă a publicat cu trimiterea la doamna Cristina Lesnic, Vice-Prim-Ministru în guvernul RM, un material care merită cea mai mare atenție. Deci, potrivit portalului, la 18 decembrie curent, doamna Cristina Lesnic ar fi făcut respectivele declarații – care, din motive necunoscute, nu se găsesc în alte resurse de știri. Potrivit oficialului, în 2019 Moldova va aplica o nouă formulă de reglementarea a diferendului nistrean. În cadrul negocierilor Chișinăul va recurge la examinarea integrală a celor trei ”coșuri”, inclusiv a problemelor politice, care în mare parte vizează eventualul statut a regiunii transnistrene în componența Moldovei. Acest document a fost adoptat la ministeriala OSCE 2018, ca noi să ne mișcăm uniform cu aceste trei pachete și să obținem efecte consecutiv în trei direcții. Cum afirmă portalul EADaily, care a publicat materialul,  doamna Lesnic a declarat că  ”Poziția dată a fost susținută la ultima ședință a Miniștrilor de externe a statelor-membre OSCE la Milano”.

Anterior, se examinau problemele ce țin de problematica social-economică și mult mai puțin cea inclusă în coșul trei, care ține de problemele de securitate și apărare. Așa se proceda, odată ce ar fi existat formula negocierilor, potrivit căreia coșul al treilea putea fi propus spre examinare doar în baza rezultatelor pozitive, acumulate la soluționarea primelor două pachete.

Chișinăul nu consideră că problemele cu caracter umanitar ar fi soluționate integral. Referitor la școlile care aplică în procesul de instruire grafia latină, acordurile atinse nu reprezintă integral problemele cu care se confruntă aceste școli. Este mult de lucru la problema liberei circulații, referitor la edificiile școlare. Subiectele date nici pe departe nu sunt epuizate în cadrul negocierilor.

Referitor la aspectul activității fermierilor RM, accesul acestora la terenurile arabile, aflate în spațiul controlat de regimul transnistrean, mai există multe de soluționat. Cum s-a demonstrat, nu e totul clar și cu apostilarea diplomelor eliberate de universitatea de la Tiraspol, cu înmatricularea unităților de transport transnistrean, pentru accesul la traficul internațional. Dar, este important faptul că, așa cum a menționat doamna Lesnic, 90% din solicitanții acestor servicii ar fi cetățeni ai Republicii Moldova. Aspectul dat este unul foarte important. Potrivit datelor invocate de Vice-prim-ministrul Lesnic, începând cu 10 septembrie 2018, au fost înmatriculate 1382 de unități de transport, eliberate 428 de acte de folosire a terenurilor arabile, iar 333 de adresări au fost respinse. 1300 de cetățeni au obținut permise de conducere, eliberate de organele constituționale ale RM.

Cristina Lesnic concluzionează că astfel locuitorii din stânga Nistrului devin consumatori ai normelor de drept a Republicii Moldova. Anume din aceste considerente, consideră autoritățile moldovenești, devine actual abordarea în complex a dialogului referitor la definitivarea statului politic a regiunii transnistrene, în contextul asigurării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Chișinăul a manifestat insistență la acest capitol, și a fost, până la urmă, susținut de unii participanți la adunarea ministerială a OSCE din 6-7 noiembrie curent. În declarație așa este fixat – examinarea a tuturor trei coșuri uniform. Cristina Lesnic ar fi precizat că, pentru desfășurarea tratativelor pe viitor, Tiraspolului va fi propus un document special, aprobat la ședința ministerialei OSCE, la care ar fi participat și observatorii în formatul ”5+2”. Actuala formulă de negocieri va fi propusă Tiraspolului fără coordonarea preventivă. Cum a relatat EADaily, președintele transnistrean V. Krasnoselischii și negociatorul din partea Tiraspolului V. Ignatiev, au declarat că dialogul cu partea moldovenească poate avea loc doar pe problemele care vizează îmbunătățirea nivelului de trai a populației din ambele maluri ale Nistrului, fără careva conotații politice. Potrivit liderilor de la Tiraspol, Transnistria insistă asupra propriei suveranități, cu perspectiva aderării benevole la FR, în conformitate cu rezultatele referendumului din 2006. (https:eadaily.com/ru/news/2018, 12.18.).

În presa de la Chișinău aspectul negocierilor a fost oglindit mai evaziv. Evident, ar fi fost bine să cunoaștem integral opinia oficială a Chișinăului la subiectele respective, dar, în lipsa acestor date, vom încerca să vedem care sunt circumstanțele în care Chișinăul vine cu aceste modificări radicale.

Începem cu aspectul economic. Tiraspolul recurge la diferite modalități, pentru a demonstra atractivitatea sa pentru investitori. Recent administrația secesionistă a angajat compania de consulting ”Berlin Economics” să analizeze situația în regiune, care a prezentat următoarele date: o creștere impunătoare a produsului intern brut în prima jumătate a anului 2018 – 19%. Timp de 9 luni investițiile în regiune au crescut cu 46%. În calitate de factori care contribuie la deșteptarea economică, expertul Yorg Radeke de la compania indicată, ar fi menționat  legislația actuală, stabilitatea financiar-monetară și bugetară. Este așteptat un raport amplu al companiei, în care va fi argumentată atractivitatea investițională a regiunii. La Tiraspol sunt convinși de conținutul pozitiv al raportului, pornind de la unele cifre: în 10 luni transferurile din exterior au crescut cu 20%, atingând cifra de 78 milioane dolari SUA. Volumul extern al comerțului se estimează la 1 miliard 752 milioane dolari SUA, având creșterea de 30% comparativ cu anul precedent.

Direcțiile principale ale relațiilor comerciale externe rămân Uniunea Europeană, Comunitatea euroasiatică, Moldova și Ucraina. Marfa de bază a exporturilor rămâne metalul și produsele derivate din metal, energia electrică, confecțiile. 80% din export este adresat României, Germaniei, Italiei și Poloniei. În Rusia pleacă mărfuri alimentare (vin, divin), produse ale industriei chimice (spirt) și utilaje pentru sistemele de propulsare a petrolului.

Astfel, ceva principial nou în datele care oglindesc economia regiunii nu este indicat. Mai mult, sunt multe date care demonstrează stagnare în acest domeniu important.

Evident, ne referim la indicii bugetari pentru 2019. Indiferent de multe complimente, lansate la adresa acestui document în presa locală, realitatea  e destul de cruntă. Se planifică a obține în 2019 la venituri 1 miliard 56 milioane ruble, iar la consum – 2 miliarde 819 milioane, ceea ce ar însemna că deficitul e de 164%. Cu un asemenea buget e cam fantastic să aștepți investiții din exterior, sau ridicarea nivelului de trai a populației. Evident, pornind de la aceste cifre, nu mai are rost a examina prioritățile și aspectele de bază ale bugetului, prezentate de ”ministrul finanțelor” Tatiana Kirova. Potrivit autorilor bugetului, capitolul cheltuieli a crescut ca urmare a majorării salariilor, pensiilor și anumitor suplimente. Însă, la 16 decembrie curent, guvernul transnistrean, potrivit declarațiilor șefului acestui Alecsandr Martânov, a adoptat o decizie prin care sunt esențial majorate tarifele la serviciile comunale și energia electrică. Funcționarul afirmă că această majorare nu va afecta veniturile angajaților în sfera bugetară, însă realitatea e de altă natură. Martânov a demonstrat că ”miracolul transnistrean”, care asigura plăți de nimic pentru servicii, sa terminat. Potrivit lui – ”mult timp tarifele în mod artificial se micșorau, ce a condiționat reducerea la zero a mijloacelor necesare întreținerii sistemelor de asigurare cu apă, energie electrică, canalizare. De facto, statul nu percepea plata reală, favorizând populația, consumatorii, dar aducând concomitent sistemele respective la starea de catastrofă tehnologică. Sunt convins că Martânov face asemenea dezvăluiri nu din dragul adevărului, dar fiind pus la zid de situația în economia regională.

Deci, următoarea constatare ar fi, că din punct de vedere economic regiunea nu a progresat, ci din contra. Chișinăul ar putea examina atent situația și identifica mai multe pârghii de influența asupra regiunii, pentru a realiza propriile intenții și interese.

Nu putem trece cu atenția și momentul da bază a subiectului examinat: cum ar privi Tiraspolul intenția Chișinăului de a debloca coșul al treilea – problemele statutului politic a regiunii? Cât de corect au prezentat aspectul cei de la EADaily?

Apelăm la interviul lui Vitalie Ignatiev, ”ministrul de externe transnistrean”, acordat la 19 decembrie curent portalului de știri ”NovostiPridnestrovia”.

 

N.P. Deja mulți ani agenda procesului de negocieri include în exclusivitate  probleme cu caracter social-umanitar și economic, cele politice nu sunt incluse. Astăzi, părțile sunt gata de a recurge la examinarea acestor aspecte? Nu s-a schimbat poziția Transnistriei?

Ignatiev: Răspunsul  nu o singură dată a fost formulat de ”Președintele” Krasnoselischii. Noi nu vedem că Chișinăul să fie gata de a examina aceste  probleme. Noi ne orientăm la decizia poporului, expusă în cadrul referendumului din 2006. Reeșind din poziția vizată, noi formăm cu Republica Moldova relații de bună vecinătate, egalitate în aspectul relațiilor interstatale în conformitate cu drepturile internaționale. Conflictul existent ne străduim să-l reglăm prin metode și căi politice, prioritatea fiind obținerea recunoașterii politice a ”RMN” din partea comunității internaționale. Și poziția dată nu poate fi schimbată. Ar fi Chișinăul pregătit pentru a evolua pa această agendă? Ei nici problemele umanitare nu sunt dispuși a le soluționa, ce de mai vorbit de cele politice. Noi am convenit cu partenerii de dezvoltare asupra priorităților la negocieri, care sunt problemele social-umanitare. Ele sunt multe, vizează interesele multor și necesită soluționarea.

N.P. Care probleme vor fi în agenda negocierilor în 2019?

Vom continua examinarea problemei copiilor, care au rămas fără familii; vom continua examinarea problemelor, deja incluse pe agendă, cum ar fi aspectele telecomunicațiilor; a dosarelor penale, intentate din motive politice, etc. Un subiect aparte îl constituie problema implementării acordurilor deja aprobate, a mecanismului de garanție. Este o direcție foarte importantă și ne vom concentra la soluționarea acesteia. Nu sunt trecute cu atenția și alte probleme importante, cum ar fi funcționarea căii ferate transnistrene, în special în porțiunea de nord; relațiile interbancare și, evident, funcționarea posturilor de grăniceri comune moldo-ucrainene. Pentru noi este inadmisibilă funcționarea acestor posturi, noi le considerăm ca o măsură de reprimare politică și ne vom strădui s-o înlăturăm.

Considerăm că dispunem de o poziție absolut clară – aspectele politice nu sunt agreate de Tiraspol, și nu prea vedem cum Chișinăul ar putea reuși să le obțină pe agendă.

La final nu putem trece cu vederea aspectul care ne vizează pe toți: situația cu securitatea în regiune.

 

Apelăm la Krasnoselischii, care recent s-a întors de la Moscova.

Explicând prin intermediul portalului de știri ”NovostiPridnestrovia” caracterul relațiilor cu FR, Krasnoselischii a menționat că acestea evoluează pe diferite demisiuni, principalele fiind – militară și politico-militară. Cea militară s-ar fi redus la efectuarea operațiunii de pacificare.

Noi, spune Krasnoselischii, suntem adepții actualei operațiuni de pacificare, și nu admitem alte variante, oricare ar fi acestea. Orice schimbare sau modificare a actualului format al operațiunii de pacificare este calea directă spre război. Rusia a demonstrat că doar ea e capabilă a asigura pacea în acest teritoriu.

 

Dacă îl credem pe Krasnoselischii, apoi și perspectiva evacuării trupelor ruse e destul de mică. Dar cu trupele armate ruse în teritoriu, e cam problematic să propui Tiraspolului statut de autonomie.

Însă, calea o parcurge doar acela care a pornit la drum. Vom vedea.