Situația în procesul de reglementare transnistreană indică anumite elemente neașteptate, cel puțin din partea Chișinăului. Inițial, nu se fixa nici un factor care ar fi permis a admite schimbări. Oficialii de la Chișinău repetau cu orice ocazie poziția expusă de Doamna Președinte – retragerea trupelor armate ale FR, evacuarea depozitelor și înlocuirea actualei operațiuni de menținerea păcii, dominată de FR, cu o misiune de observatori civili, sub egida OSCE. Moscova și Tiraspolul tradițional declarau, că încă nici pe departe nu a venit timpul schimbărilor, solicitate de Chișinău.
La 7 ianuarie curent poziția Moscovei, integral, a expus-o Vitalie Treapițin, ambasador cu misiuni speciale al MAE a FR, împuternicit plenipotențiar al FR în procesul de negocieri în problema reglementării transnistrene. În declarația, expusă într-un comunicat al Agenției de Știri ”Novosti Pridnestrovia”, diplomatul punctează pozițiile de bază care vor fi promovate și susținute de Moscova. Primordială, potrivit lui Treapițin, este asigurarea unui dialog stabil între ”părți” – Moldova și Transnistria. Moscova insistent promovează această formulă. Transformarea operațiunii de menținerea a păcii ar putea fi adusă pe agenda negocierilor doar după atingerea reglementării definitive politice, dar până la asta mai este mult. De aici afirmația, potrivit căreia ”declarațiile doamnei Sandu, referitoare la retragerea trupelor militare ale FR, provoacă doar nedumerire”. Menționând că Doamna Președinte Maia Sandu a solicitat retragerea trupelor concomitent cu disponibilitatea de a avea relații constructive cu FR, ambasadorul rus a declarat că ”Rusia, în calitatea sa de garant și mediator în procesul de reglementare, este disponibilă de a contribui la activizarea procesului atât în format multilateral (5+2), cât și în cadrul unui dialog bilateral”. Concomitent, autorii postării, nu au evitat a atenționa la afirmațiile domnului Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, care a menționat că ”Rusia afectează integritatea teritorială a Republicii Moldova, plasând acolo trupele sale armate”. Constatările le-a finisat V. Putin în cadrul conferinței de presă din decembrie, care a menționat că ”retragerea pacificatorilor poate avea loc doar după reglementarea definitivă a conflictului moldo-transnistrean”.
Ediția transnistreană a reamintit și un alt aspect al negocierilor, vociferat de liderului local, Vadim Krasnoselischii. El afirmă că ”în lipsa unor relații juridico-statale între Chișinău și Tiraspol, nu există și un sistem de acorduri bilaterale, care ar exclude posibilitatea reluării conflictului armat”. El amintește că, în 1992, ar fi activat mai multe misiuni de observatori, dar acestora nu le-a reușit stoparea altercațiilor, și doar implicarea FR a pus capăt acestora. Anterior am accentuat la acest factor (formalizarea relațiilor între Chișinău și Tiraspol, cerută de Krasnoselischii), dar, probabil, subiectul necesită o atenție mai mare. Vom reveni la el ceva mai târziu. La moment este important că poziția Moscovei rămâne cea de altă dată.
Pe neașteptate anumite schimbări urmărim în declarațiile Chișinăului. La 26 ianuarie curent, la Chișinău a avut loc întrevederea Viceprim-ministrei pentru Reintegrare Olga Cebotari cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting, care, potrivit gazdelor (site-ul oficial al guvernului RM și al Biroului politici de reintegrare), a servit un ”bun prilej pentru desfășurarea unui dialog productiv, prezentarea și coordonarea reciprocă a măsurilor planificate și a priorităților pentru anul 2021”.
Negociatorul-șef de la Chișinău a enunțat prioritățile-cheie în anul curent, după cum urmează:
- Menținerea unei dinamici active în platformele existente de negocieri.
- Acordarea asistenței necesare pentru a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a restabili libera circulație în/ dinspre regiunea transnistreană.
- Implementarea înțelegerilor din așa-numitul pachet Berlin+ și soluționarea celor mai urgente probleme în interesul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
- Realizarea acțiunilor de luptă eficientă cu COVID-19 pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv cu implicarea asistenței oferite de donatorii naționali și internaționali.
- Crearea premiselor propice pentru convocarea unei noi runde oficiale a formatului „5+2”.
A fost evidențiată deplina disponibilitate de a fi adusă o contribuție esențială întru punerea în aplicare a priorităților declarate de Președinția în exercițiu în OSCE din partea Suediei, în particular în partea ce ține de susținerea eforturilor de apropiere a procesului de reglementare și de adaptare a măsurilor de încredere la contextul actual, dar și la realizarea apelurilor reflectate în Declarația Consiliului Ministerial al OSCE cu privire la procesul de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea transnistreană din 04 decembrie 2020.
S-a reamintit faptul că în primele săptămâni ale anului 2021 s-a reușit deja organizarea unei întrevederi de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană (20 ianuarie), precum și a 3 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale (transport auto și infrastructura drumurilor, probleme vamale și pentru ocrotirea sănătății), iar în timpul apropiat urmează să-și relanseze activitatea și alte platforme ale experților de profil.
În cele ce urmează, Reprezentantul Special a fost informat despre situaţia actuală în procesul de negocieri, nivelul de implementare al deciziilor protocolare din așa-numitul pachet Berlin plus și pozițiile Chișinăului în acest sens, cu mențiunea expresă că tema respectării drepturilor omului și cea a liberei circulații sunt priorități-cheie, ultima necesită a fi decondiționată, cu eliminarea tuturor barierelor introduse în regiune până la și după situația pandemică.
Vicepremierul a expus abordările Chișinăului și pe marginea altor subiecte ce nu figurează în așa-numitul pachet Berlin plus, cu mențiunea obligativității conformării la rigorile cadrului legal național și internațional, a specificat că se concentrează atenția și pe definitivarea unor proiecte de decizii protocolare ce pot fi formalizate pe parcursul anului, precum și a adus la cunoștință despre demararea începând cu 25 ianuarie curent a campaniei de informare a locuitorilor din regiune despre cerințele de participare în traficul rutier internațional.
Din partea Guvernului Republicii Moldova au fost date asigurări în privința menținerii unui dialog dinamic și constructiv, cu atingerea rezultatelor tangibile și favorabile intereselor populației, cu mișcarea paralelă pe toate coșurile de pe agenda procesului de negocieri (social-economic, umanitar, reglementarea atotcuprinzătoare a dosarului transnistrean), precum și s-a accentuat că se mizează pe suportul Președinției în exercițiu în vederea soluționării cu eforturi comune a problemelor ce afectează locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Ultimul aliniat trezește întrebări. Chișinăul nu-și propune măsuri pentru a aduce pe agenda negocierilor aspectul reglementării atotcuprinzătoare a dosarului transnistrean (oponenții numesc acest lucru fantezii și vorbe goale), dar dă asigurări, că subiectul va fi dezbătut de rând cu problemele social-economice și umanitare. Aici e timpul să revenim la declarațiile lui Vadim Krasnoselischii, care a menționat necesitatea încheierii unui ”acord interstatal juridic”, care ar exclude reluarea fazei armate a conflictului. Dacă ei condiționează lansarea discuțiilor pe marginea reglementării finale a diferendului cu încheierea unui asemenea acord – noi îl acceptăm? Doamna Cebotari, spre deosebire de alți negociatori, a avut o întrevedere tete-a-tete cu Vadim Krasnoselischii, care a fost pozitiv apreciată de presa locală. Să presupunem, că ar fi putut fi atinse careva înțelegeri? Întrebarea este condiționată atât de promisiunile deja reflectate (de a porni negocierile și pe latura reglementării politice), cât și de opiniile experților, care practic, nu admit careva schimbări.
Serghei Ceban, expert la ”Regional trend analitics”, consideră (Reglementarea transnistreană din 2021- ar exista perspective? 27.01.2021), că în anul curent nu au de unde apare careva schimbări radicale în procesul de negocieri. Mai mult, Ceban admite că contradicțiile existente, ar putea deteriora statu-quo actual. El consideră, că Thomas Meyer-Harting, afară de pregătirea vizitei în Moldova a doamnei Ane Linde, Președintele OSCE (ministru de externe al Suediei), va testa și gradul de tensiune în relațiile Chișinău-Tiraspol, pentru a formula sarcinile procesului de negocieri pentru anul curent.
În opinia lui Ceban, anul curent a fost unul extrem de dificil. În loc de a conjuga resursele disponibile, părțile au spart toate oalele posibile, factor, care a condiționat rezultatul – părțile au pierdut mai mult decât au obținut. Ca urmare, procesul de reglementare a înscris cele mai mici efecte: puține întruniri la nivel local, nici o rundă de negocieri în formatul ”5+2”. Extinderea volumului de probleme în relațiile bilaterale, complicate de incertitudinea situației în dreapta Nistrului și alegerile prezidențiale în stânga, fac destul de imprevizibile pronosticurile.
Unii experți consideră că anumite semnale pozitive ar putea veni din SUA, unde e așteptată reconfigurarea atitudinilor către statele postsovietice, în prim rând către Ucraina și Moldova, unde nu s-au reglementat conflictele armate și sunt dislocate trupe armate ale FR. Ceban presupune că relațiile între Moscova și Washington ar putea să evolueze negativ, ceea ce ar condiționa și instabilitate în regiunea respectivă.
Concluzia, fiind destul de alarmantă, nu pare una fondată și suficient argumentată. Mai realistă pare presupunerea că Uniunea Europeană ar putea promova o politică mai activă în reglementarea conflictelor ”înghețate”, reacționând la solicitarea României. Un factor suplimentar pentru această activizare este președinția consecutivă în OSCE a Suediei și a Poloniei, ce ar putea să permită realizarea unor politici mai consecvente în ceea ce ține de neutralizarea influenței Rusiei în Ucraina și în Moldova.
Este o strategie cu perspectivă. Ar fi bine să devină realitate, expusă în planuri concrete. Chișinăului i-ar reveni misiunea de a demonstra disponibilitatea de a accepta și a susține asemenea planuri și a nu cădea pradă planurilor Moscovei și Tiraspolului, semnând diferite acorduri cu Tiraspolul.