Nu o singură dată am menţionat, inclusiv în acest portal, că o anumită duritate îa raport cu regimul de la Tiraspol nu este deloc contraindicată. Evident, în limitele legii şi a bunului simţ. Şi, neapărat, avânt la bază o analiză profesională, care ar demonstra integral consecinţele „actului de educaţie”. Regretabil însă, de data acesta nu putem afirma cu certitudine că s-a examinat minuţios totul la ce ar putea recuege Moscova şi Tiraspolul. Primele reacţii demonstrează că schimbarea principalului furnizor de energie electrică pentru Moldova a fost absolut neaşteptată în Transnistria şi Rusia. Efectul evenimentul din 30 martie curent nu şi-a pierdut din importanţă nici în prezent; cel puţin primele acţiuni lasă o asemenea interpretare. La 4 aprilie curent, legislativul transnistrean, avînd ca oaspeţi deputaţi în Duma de Stat a FR, au adoptat o rezoluţie prin care solicită Federaţiei Ruse recunoaşterea actelor oficiale (a paşapoartelor) eliberate de autorităţile ilegale transnistrene. Comentînd evenimentul, Alexandru Şerba, preşedintele Sovietului Suprem a menţionat că „majorarea presiunilor asupra Transnistriei ar însemna un război nedeclarat, din care motiv republica solicită protecţia părintească a Rusiei. Noi suntem gata a riposta oricăror provocări, însă nu vom putea rezista fără asistenţa şi susţinerea statului-garant, parte componentă a cărui dorim să devenim”. Textul deciziei va fi expediat preşedintelui FR V. Putin. Practic, la moment acţiunea dată este cea mai dură reacţie. Rămâne să vedem, care va fi poziţia lui V. Putin.
La Tiraspol se încearcă formularea şi unei reacţii mai concrete, mai apropiate de preocupările cotidiane a populaţiei, însă fără efect. Nicolae Gliga, „ministrul industriei” a declarat la 6 aprilie curent pentru „Novosti Pridnestrovia”, că rezultatele tenderului cu privire la identificarea furnizorului de energie electrică Moldovei, ar putea afecta situaţia în domeniul electroenergetic nu numai în Transnistria, dar şi în Moldova şi Ucraina. Cel mai grav scenariu în această situaţie, potrivit lui Gliga, ar putea fi sistarea activităţii Termocentralei de la Cuciurgan – factor care, cum afirmă „ministrul” Gliga, ar afecta stabilitatea sistemelor energetice din sudul Ucrainei şi Moldova. Argumentele invocate de „ministru” în susținerea tezei: „Termocentrala iniţial era destinată a asigura cu energie electrică sudului Ucrainei, „RMN” (da, aşa a afirmat „ministrul”), şi o mare parte din contribuabili în România şi Bulgaria. Fără export staţia nu poate activa eficient. La moment, a menţionat Gliga, cu condiţia că lucrează din plin, Uzina metalurgică (contribuabil important al energiei), Termocentralala ar putea funcţiona, avînd în proces doar un singur energobloc (fiind furnizorul Moldovei, Termocentrala punea în funcţiune trei blocuri), dar acest regim nu este deloc rezonabil – pierderile ar fi enorm de mari, aproximativ cu 15-20% comparativ cu regimul în trei blocuri. „Ministrul” a constatat, că perioada, cînd Staţia nu era conectată la reţelele de export au fost şi în trecut, doar că de scurtă durată (ministrul nu e absolut corect, ani întregi staţia nu avea cumpărători, de multe ori asupra ei plana defaultul), şi consideră Gliga, în scurt timp situaţia va reveni la normal. Ai vrea să cunosc la ce, în afară de opinia neargumentată că Ucraina dispune de cantităţi limitate de energie, se referă N. Gliga?
Anume acest moment, incapacitatea administraţiei de la Tiraspol a demonstra convingător că a conştientizat situaţia, vede clar eventualele consecinţe pentru regiune şi este în procesul de elaborare a procedeelor care ar contribui la omiterea acestora, provoacă cele mai mari îngrijorări în mediile populaţiei în stînga Nistrului.
Capitolul dat este destul de reuşit elucidat de portalul transnistrean „Alfa 24”, coloratura şi poziţia cărui este evident proregim, dar cu atît mai preţioase sunt aprecierile făcute fără „patriotism” orb. Materialul „Tenderul pentru prestarea energiei electrice a fost pierdut. Ce mai departe?”, semnat de Tatiana Zorina, îl redăm cu anumite reduceri, evitînd repetarea faptelor deja cunoscute. Am selectat materialul şi din motiv că autorul a încercat a concentra atenţia la factorul, evitat de alţii: Ce mai departe? Ce e de făcut, cum de depăşit secarea pîrîuşului de valută? Nu altcineva, spune Zorina, ci conducerea „republicii”, a afirmat că de acest contract depinde cursul valutar în regiune – ba şi stabilitatea economică.
Ce s-a întâmplat?
În ajunul tenderului sursele mass-media ucrainene activ prognozau pierderea Tiraspolului şi expulzarea din regiune a Rusiei. Unul din autori, Vitalie Culic, politolog destul de cunoscut în Ucraina, scria că exporturile energiei atomice ucrainene vor submina monopolul rusesc şi vor elimina schemele netransparente, dubioase, de comercializare a energiei din ambele maluri ale Nistrului. Culic, cu lux de amănunte, a demonstrat cum funcţiona schema transnistreană care permitea transformarea gazelor ruseşti în valută, şi asigura existenţa regimului transnistrean. La un moment, potrivit lui Culic, schema dată nu mai convine Chişinăului – factor care a determinat decizia de a renunţa la serviciile Cuciurganului. În Transnistria schema la fel era puţin salutată, însă E. Şevciuc ameliora protestele, explicînd că tocmai de astfel de metode e nevoie, cînd colaborez cu funcţionarii şi oligarhii din Chişinău. Presa rusească la fel informa că Moscova insistă asupra lichidării acestor scheme, convenabile oligarhului moldovenesc, ba că referitor la excluderea acestei scheme ar fi fost obţinută înţelegerea între Dodon şi Krasnoselischii. Vineri (31 martie) încă nu se cunoşteau rezultatele tenderului, ceea ce mai lăsa speranţa că contractul va fi semnat. Însă, sîmbătă dimineață, deputatul transnistrean A. Safonov (nu cineva din executiv!) a comunicat că Ucraina a propus un preţ mai rezonabil, comparativ cu Tiraspolul. Evident, în calitate de vinovaţi de cele întâmplate, Safonov a nominalizat Departamentul de Stat al SUA şi recenta conducere a Transnistriei. La întrebarea simplă: cum de explicat, că excluderea din schema de realizarea a contractului a structurilor intermediare a condiţionat majorarea şi nu micşorarea preţului propus, deputatul nu a avut răspuns.
Chişinăul a explicat că a dat curs propunerii mai rezonabile, care ar permite economie de 300 milioane dolari anual. Cuciurganul a solictat 54.4 dolari pentru 1Mvo, pe cînd Ucraina (firma DTEC Trading) doar 50.2 dolari. Moscova a menţionat că schimbarea furnizorului a fost condiţionată de conflictele politice în Transnistria şi Moldova, şi că evoluţia dată crează mari probleme la capitolul venituri atît pentru Termocentrală, cît şi pentru regiunea Transnistreană. Moscova a explicat cele întîmplate prin „greşelile administrative” şi „capacităţile insuficiente de negociatori ale reprezentanţilor regiunii”. Tiraspolul a „ţinut pauza” cîteva zile şi doar luni seara (3 aprilie) „ministrul” dezvoltării economice Serghei Obolonic a spart tăcerea, declarînd că la tender au participat reprezentanţii companiei ruse INTER RAO, şi nici de cum reprezentanţii Tiraspolului. Potrivit lui S. Obolonic, operatorii din Moldova (din considerente politice) au renunţat de a contracta în continuare partenerul din FR, iar tenderul a fost realizat cu grave fraude şi abateri de la regulament. Obolonic a înşirat mai multe acuzaţii la adresa Chişinăului, a amintit despre intenţiile de a consolida efectivul postului vamal „Cuciurgan”, însă nu a explicat principalul: ce va fi mai departe, cum se va descurca regiunea?
Transnistrenii, scrie T. Zorina, sunt deprinşi cu „surprize” din partea nu celor mai binevoitori vecini, însă contul special, la care se acumulau mijloace obţinute din comercializarea gazelor, era unul care le asigura existenţa. Anume din acest cont pe parcursul a multor ani se compensează deficitul bugetar şi se asigură plăţile sociale. Plus, anume Termocentrala prestează marea parte de valută în circuitul regiunii. Astfel, tot ce se realiza în aceste domenii, extrem de importante, poate fi considerat derivată a relaţiilor cu aceşti „vecini”.
Trecînd peste marea îngrijorare condiţionată de instabilitatea valutară, populaţia a acceptat propunerea lui Alexandru Martînov, „prim-ministru” transnistrean, făcută în martie, de a coordona procesele de dirijare a cursului valutar cu semnarea contractului de livrare a energiei electrice, odată ce acest contract asigură nu mai puţin de 40% din livrările valutare. Se aştepta majorarea cursului (între 16 şi 18 ruble pentru un dolar SUA) – ceea ce ar fi afectat contribuabilii mici, însă era solicitat de exportatori. Guvernul identifica soluţii pentru a satisface toate straturile sociale. Nu le-a reuşit.
Portalul „Alfa” examinează şi principalele notificări în aprecierile situaţiei, expuse în reţelele de socializare. Unii, acuză, cum era de aşteptat, administraţia de la Tiraspol, alţii – Ucraina, care are experienţa comerţului cu Moldova. A treia categorie declară categoric, că problema este ascunsă în politică economică, promovată de guvernarea de la Tiraspol. Valuta va fi numai atunci, consideră ei, cînd „statul” nu o va solicita şi nu se va implica în procesele de reglementare a pieţei valutare.
Este mult mai simplu, spun adepţii acestui punct de vedere, a critica politica vecinilor şi a le prezice „colapsul neîntîrziat”, decît a identifica „bîrna în propriul ochi”. Trebuie de menţionat că de acest gen comentarii sunt nu prea multe. Majoritatea sunt influenţate de afirmaţiile lui Serghei Obolinic, „ministrul dezvoltării economice”, care a declarat pentru mass-media locale că „guvernarea a fost gata de o asemenea evoluţie şi a elaborat un complex de măsuri, indicate a stabiliza situaţia în economie”. Comentariul dat a şi provocat în reţelele de socializare reacţii de tip: „Ucraina nu este capabilă a asigura cerinţele Moldovei de una singură. Vom fi solicitaţi şi noi”; „Rusia ne va ajuta”; „Am avut de confruntat şi mai ceva…”. Ţinem să precizăm că S. Obolonic nu a numit nimic, nici un pas concret, realizarea cărui ar putea substitui contractul cu Chişinăul în vederea obţinerii valutei. Însă deja se declară că Moldova întîrzie cu plata pentru energia consumată şi pentru tranzitul acesteia din Ucraina. Să fie aici explicarea? Foarte posibil. Nu sunt bani, în schimb se consolidează ura şi pretenţiile.
La 4 aprilie s-a dat cu părerea şi Vadim Krasnoselischii, „preşedintele” transnistrean. Potrivit acestuia, „presiunile efectuate la adresa Transnistriei, ar fi îndreptate contra „lumii ruse”. Fără raţiune, Krasnoselschii, declară că aceste presiuni ar putea destabiliza situaţia în toată Europa Centrală. El a mai menţionat, că Transnisrtia este dispusă a dialoga la masa de tratatve, însă nu v-a mai admite cedări unilaterale. (Ce, în opinia liderul de la Tiraspol sunt „cedări unilaterale”, nu a fost specificat”). În schimb, Krasnoselischii a fost cu mult mai explicid cînd a afirmat poziţia regiunii din punct de vedere a intenţiilor: „toţi cunosc poziţia Transnistriei – spune el – este independenţa cu perspectiva aderării la Rusia. Este dispoziţia poporului, a preşedintelui şi a deputaţilor în Sovietul Suprem. Ideea dată consolidează societatea, este clară şi transparentă. Din aceste considerente propun Moldovei să se determine clar cu axa politică externă. Admitem, că această axă va fi una inacceptabilă pentru Transnistria, însă va exista claritatea. Vom cunoaşte despre ce vorbim. Cît nu este de complicat, dar dialogul trebuie continuat, afirmă „preşedintele de la Tiraspol”. El a concluzionat în modul următor: „Referitor la situaţia care se formează în jurul regiunii, se comunică regulat Moscovei. Suntem în aşteptarea ajutorului Federaţiei Ruse în cazul provocărilor politice din exterior”.
Şi Moscova reacţionează, nu-i lasă singuri „în faţa provocărilor politice din exterior”. Cum ne comunică serviciul de presă a Districtului Militar de Vest a Ministerului Apărării a FR, la 6 aprilie 2017, mai mult de 400 de ostaşi din componenţa GOTR, însoţiţi de 50 de unităţi de tehnică militară, vor participa timp de trei zile (între 6 şi 9 aprilie curent) la aplicaţiile tactice la nivel de campanie. GOTR, cum ştim cu toţii, ilegal se află în teritoriul Transnistriei. Oficialii de la Moscova ne spun că aceste trupe efectuează paza depozitelor de la Colbasna şi asigurarea logistică a contingentului de menţinere a păcii. Asta e versiunea oficială. Potrivit comunicatului a Districtului de Vest la care ne referim, aplicaţiile vor dura trei zile. Participanţii, separaţi în trei subdiviziuni, vor opera pe rînd acţiuni de ofensivă şi de defensivă. Potrivit statutului, trupele de menţinere a păcii şi trupele de pază au alte misiuni, în care nu este loc nici pentru ofensivă la nivel de campanie, nici defensivă. Potrivit lui Alexei Babiuc, ofiţer în cadrul GOTR, conducător de trageri la ţintă, tragerile se efectuează din armamentul din dotarea a maşinilor blindate de luptă; din arme din dotare a puşcaşilor şi din lansatoare de grenade. În conformitate cu o decizie concretă a Comisiei Unificate de Control, din zona de responsabilitate a trupelor mixte de menţinere a păcii (practic, tot teritoriul controlat de regimul separatist, inclusiv poligoanele unde se efectuează aplicaţiile) urmau să fie evacuate toate maşinile de luptă blindate, inclusiv cele ce fac parte din dotarea contingentului FR. Krasnoselischii poate ameninţă Europa Centrală cu eventualele destabilizări, mizînd, probabil, nu numai la acest GOTR – care permanent îşi perfecționează capacităţile de luptă, cum a menţionat ofiţerul rus Alexei Babiuc, dar şi la practica de ultimul timp a FR a nu-şi onora promisiunile.
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
