În șirul problemelor de interes major, provocate de succesele electorale ale Doamnei Maia Sandu și partidului PAS, cea transnistreană ocupă un loc deosebit. Explicațiile sunt evidente – valoarea situației cu reglementarea conflictului înghețat e greu de supraapreciat, dar numărul de soluții care ar putea fi aplicate cu succes, sunt abia trecute de zero. Nu ocazional presa locală și regională a reacționat anume la acest aspect al problemei, trecând pe linia secundă aspectele economice, sociale etc. ale politicii de guvernare a PAS.
Svetlana Gamova de la ”Nezavisimaia gazeta” și-a intitulat materialul din 9 iulie curent ”Sandu a anulat războiul cu Transnistria”. Autorul, cu referință la mai mulți specialiști, ne demonstrează nu atât abilitățile politice ale Președintelui Sandu, cât complicitatea situației în care se află actuala conducere a Republicii Moldova, asupra căreia planează interese și ale Moscovei, și ale Occidentului. Cum se va descurca președintele Sandu, anume la acestă întrebare încearcă să identifice răspunsul Svetlana Gamova.
Potrivit autorului, la moment Sandu primește felicitări cu ocazia unei victorii importante a PAS la alegeri. Președintei Moldovei se propun susținere atât la Washington cât și la Bruxelles, iar cu guvernul PAS este disponibil a colabora liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselischii. Mai mare umilință este greu de formulat, însă Gamova absolut calm trece peste această incorectitudine, ba vine și cu careva explicații. Krasnoselischii ar fi salutat declarația lui Sandu de a acorda prioritate ”regiunii fără conflict”. De la sine Gamova mai adaugă, că în același timp, Moldova va evolua ghidată de Uniunea Europeană și SUA.
Anatolie Dirun, conducătorul științific de la școala studiilor politice de la Tiraspol, consideră că la moment doamnei Sandu îi reușește dezvoltând prioritar relațiile cu UE și SUA, a respecta și comportamentul strategic de abținere în raport cu Moscova. Declarațiile referitoare la ”retragerea trupelor FR și transformarea operațiunii de menținere a păcii în una civilă” nu sunt principiale, odată ce se fac de către toți politicienii RM ajunși la putere. Potrivit lui Dirun, Sandu nu va renunța la statutul de stat neutru și nu-și va permite careva acțiuni dure la adresa Moscovei sau a Tiraspolului. Dirun consideră că ”La Chișinău au citit articolul lui Putin referitor la popoarele rus și ucrainean, și au depistat în el careva linii roșii, pe care Rusia nu le va permite nimănui să le depășească. În spatele unei din aceste linii se află Transnistria, lucru conștientizat de Doamna Sandu”. Așa că, concluzionează Dirun, în Transnistria război nu va fi. Indiscutabil, toate deciziile sale, Sandu le va corela cu Washingtonul și Bruxellesul – însă în anumite momente ea are mână liberă de a promova și propriul punct de vedere. Spre exemplu – RM n-a aderat la sancțiunile la adresa Bielarusiei. Cu acest stat Moldova menține relații normale, ceea ce explică și un nivel major de relații comerciale. A evitat Chișinăul și aderarea la ”Platforma pentru Crimeea”, în pofida invitațiilor insistente din partea UE. Asta, în opinia lui Dirun, ar permite presupunerea că Chișinăul ar crea Transnistriei condiții de existență puțin confortabile, dar și nu dure. Teza a repetat-o Krasnoselischii, declarând că Transnistria va colabora cu orice guvernare aleasă de ”poporul moldovenesc”.
Posibilitatea de a evita în regiune un nou conflict, de care ar dispune Doamna Sandu, a menționat-o pentru ”Nezavisimaiea gazeta” și Victor Stepaniuc, președintele Partidului Popular-socialist. El consideră că Sandu încearcă a echilibra politica Republicii Moldova. Ea normalizează relațiile cu România și Ucraina, ceea ce nu i-a reușit lui Dodon, și a nu le complica cu Rusia, fără care este imposibil a soluționa diferendul nistrean. Mai există și problematica social-economică a relațiilor cu Rusa, lucru care la fel necesită atenție. La rândul său, și Stepaniuc a menționat că timpul va arăta cum vor evolua evenimentele, însă Doamna președinte Sandu are ceva șanse de a evita conflictul în regiune.
Prognosticurile politice în zone cum ar fi cea din sud-estul Europei sunt lucru nesigur. Când Stepaniuc și Dirun își dădeau cu părerea, Doamna Maia Sandu la Batumi participa la lucrările conferinței internaționale cu genericul ”Trei state – o opțiune”. Scopul acțiunii – a spori colaborarea reciprocă a celor trei parteneri asociați ai Uniunii Europene. Nu se cunoaște cât de reușite vor fi realizările acestui for, însă e clar care va fi reacția Moscovei, care din start dezaprobă orice vine din Kiev sau Tbilisi.
Posibil, Doamna Sandu a mers la Batumi fiind înaripată de confirmarea deciziilor UE de a debloca ajutoarele financiare pentru Republica Moldova. Investițiile vor fi prestate după formula ”mai mult pentru mai multe”, ținându-se cont de progresul în promovarea reformelor structurale, prioritar în domeniul justiției, luptei cu corupția. Susținerea în realizarea reformelor a promis-o Doamnei Sandu și Victoria Nuland, adjunctul Secretarului de Stat din SUA pentru problemele politice. Domnia sa a confirmat disponibilitatea SUA pentru susținerea reformelor într-o convorbire telefonică, în care a felicitat-o cu victoria în alegerile democratice.
Până aici totul este clar și explicabil. Moldova nu de ieri este strânsă în menghina geopolitică și forțată să identifice modalitatea de a supraviețui. De data aceasta S. Gamova vine cu o abordare absolut nouă. Ea declară, în materialul din 21 iulie curent, că ”SUA i-au permis Moldovei să consolideze relațiile cu Rusia, iar Moscova în schimb, ar putea ajuta Chișinăul să-și restituie Transnistria. Promițător? De unde se trag rădăcinile acestor presupuneri impresionante?
Gamova face trimitere la afirmațiile lui Derek Hogan, ex-ambasasdor al SUA în RM. Potrivit diplomatului, Moldova trebuie să conviețuiască pașnic, ca vecinii, cu Rusia. Declarația dată a fost destul de activ comentată în afara Moldovei. Mihail Pogrebinschii, politolog din Ucraina, consideră că declanșarea conflictului în Transnistria contravine intereselor SUA. Alții consideră că declarația lui Hogan este derivată de la întâlnirea Putin-Biden și ea trebuie tratată ca adresare respectivă nu numai Moldovei, dar și altor state. Experții din Moldova consideră că și decizia Doamnei Sandu de a lansa pregătirile către o eventuală întâlnire cu liderul de la Moscova Vladimir Putin, la fel este condiționată de afirmațiile lui Hogan. Sandu a concretizat că cu procedurile vizitei se va preocupa noul guvern, a cărui investire cărui ar putea avea loc în august curent. Victor Șelin, politolog din Chișinău, admite că ”Moscova ar fi dispusă a contribui la reintegrarea Transnistriei cu Moldova, respectând anumite condiții. FR nu ar avea intenții a aplica forța pentru conservarea prezenței sale militare în regiune, pe când permițând integrarea, ea ar obține și anumite pârghii de influență asupra politicii moldovenești.” Victor Șelin, la întrebarea S. Gamova, repetă teza referitoare la posibilitatea formării unui Parlament la Chișinău, în care Transnistria ar avea voturi suficiente pentru a promova interesele Moscovei. De menționat că, concomitent cu această latură a situației, Victor Șelin a amintit despre conferința de la Batumi, unde Sandu a semnat declarația al cărei conținut nu ne este cunoscut. Urmează a înțelege, în ce măsură această declarație va influența la Moscova atitudinea către Moldova. La moment este clar un aspect – indiferent de multitudinea problemelor care formează relațiile SUA cu FR, Moldovei i s-a permis normalizarea relațiilor cu FR. De aici presupunerea că, în condițiile în care Washingtonul nu are nevoie de conflict la hotar cu UE, diferendul transnistrean se va soluționa în mod pașnic.
De această părere e și Anatol Țăranu, șeful Centrului de studii strategice. D-lui afirmă pentru ”Nezavisimaiea gazeta”, că ”Chișinăului i-a fost expediat un semnal absolut clar, că Washingtonul nu dorește complicarea relațiilor cu Moscova, condiționate de problemele Moldovei”. În caz că marele puteri, cum sunt FR și SUA, vor identifica punctele de contact reciproc, problema transnistreană ar putea fi soluționată destul de rapid. Potrivit lui Țăranu, o problemă ar putea deveni modul în care s-ar fi acceptat reintegrarea teritorială a RM. Moscova puțin probabil să accepte scăparea pârghiilor de influență, între care promovarea unui Parlament la Chișinău, subordonat FR. Nu este clar dacă așa ceva va accepta Chișinăul și, respectiv, Washingtonul. De aici opinia noastră – ce sens are a afirma că soluționarea problemei trece în gestiunea FR și a SUA, dacă nu se schimbă principalul – Moscova nu renunță la intențiile de a conserva influența în Moldova, pe când SUA nu e dispusă de a accepta această influență? Constatarea dată ne întoarce la faptul că situația doar formal a evoluat. De-facto, careva schimbări serioase s-au produs doar în abordările politicienilor. Cu toate că are sens a mai aștepta reacția Moscovei la afirmațiile Doamnei Sandu și a declarației ex-ambasadorului SUA în Moldova Derek Hogan. La moment cunoaștem doar că Hogan este înlocuit la funcția de ambasador în RM de către Kent Doyle Logsdon.
Pe de altă parte, la Tiraspol sunt în toi aplicațiile militare a Grupului de Trupe Ruse, dislocate în regiune. La 21 iulie curent la aplicații au fost convocați geniștii și lunetiștii Grupului, undeva 40 de militari. Geniștii și-au perfecționat deprinderile de a pregăti trecerea câmpurilor minate și a plasa explozibile teleghidate, destinate nimicirii efectivului uman al inamicului și a tehnicii blindate de luptă. Anume acest aspect – utilizarea dispozitivelor de teleghidare a explozibilului au constituit subiectul actualului antrenament. Cât ține de lunetiști, aceștia au atacat mai mult de 200 de ținte, aflate la distanța de mai mult de o mie de metri. În premieră pentru GOTR lunetiștii s-au antrenat în trageri asupra dronelor. Concluzie. Analizând datele respective, constatăm că sarcinile GOTR nu au nimic comun cu sarcinile trupelor de menținere a păcii. Acestea se pregătesc conform unui alt program, care prevede o altă evoluție a situației la teatrul militar de activitate și altă componență a forțelor inamicului. Trupele armate ale RM nu dispun și nu vor dispune în viitorul apropiat de drone militare, cum nu vor mina terenuri în apropierea punctelor de dislocare a GOTR.
Ar fi util ca oficialii, implicați în negocieri vis-a-vis de reglementarea transnistreană, să ceară explicații la subiect de la colegii din Moscova și Tiraspol. În cazul dat – de unde în dotarea GOTR au apărut țintele care imită dronele militare, în condițiile că hotarele cu Ucraina sunt blocate?