La 11 august curent, la Chișinău a avut loc un eveniment, impactul cărui urmează a fi examinat. Potrivit lui Mihail Metțel, semnatarul informației agenției TASS referitor la negocieri, ”Kozac a rămas satisfăcut de tratativele cu Sandu”.
Încercăm să clarificăm, care anume înțelegeri au venit pe placul șefului-adjunct al administrației președintelui Putin. Potrivit lui Kozac, ”s-a examinat integral toată lista problemelor. Discuția a fost una absolut constructivă, ținută într-o tonalitate prietenoasă, s-a decis a lansa dialogul și colaborarea la nivel interdepartamental pe marginea subiectelor care provoacă îngrijorarea cetățenilor și conducerii RM, conducerii FR”. ”Rusia -spune Kozac- este disponibilă să acorde ajutor Moldovei, însă pe bază de interes reciproc avantajos, fără a leza propriile ei interese naționale”. S-ar putea de înțeles, că demnitarul rus admite că Moldova ar putea ceda careva proprii interese naționale? Vom vedea. Kozac afirmă că ”s-a ajuns la acordul în domeniul comerțului bilateral, a se ridica restricțiile impuse exportatorilor din Rusia de către Moldova. Și, respectiv, referitor la pașii FR pentru favorizarea RM – accesul producției agricole din RM pe piețele Federației Ruse”. Kozac a declarat că Președintele Moldovei a apelat către Rusia cu solicitarea unui ajutor în reglementarea diferendului nistrean și evacuarea stocului de muniții, depozitat pe teritoriul republicii nerecunoscute. El a menționat, că ”Și noi suntem cointeresați de a utiliza aceste muniții, termenul cărora de păstrarea a expirat și ele nu pot fi evacuate. Ne-am înțeles a acționa în comun pe problema dată. Dar (a accentuat Kozac) reglementarea transnistreană este o problemă internă a Republicii Moldova”. Rusia este disponibilă -spune Kozac- a contribui la aceea că Moldova și Transnistria să atingă anumite înțelegeri, dar nimic mai mult. Așa cum a fost și anterior. Noi nu suntem pregătiți de a evolua cu careva proprii condiții de reglementare. Dar asta nici nu ne privește, este problema Moldovei internă. În 2014 Moldova a semnat cu UE Acordul cu privire la zona de liber comerț. Rusia, cu pretextul apariției ai unui val de reexporturi din UE, a aplicat taxe vamale asupra mărfurilor importate din RM și a înăsprit controlul calității acestora. (Noi cunoaștem ce se ascunde sub acest control al calității.) Din 2019 se aplică taxa zero la unele mărfuri și la anumite firme-exportatoare.
Soluționarea problemei gazelor. Potrivit lui Kozac, problema a fost examinată la general, fără a atinge detalii. Cât privește formarea prețurilor la gaze, e necesar un dialog permanent, e necesară atingerea unor acorduri reciproc avantajoase. Nimeni nu este obligat să facă cadouri, dar nici nu este cazul pentru a leza interesele altuia. Vom continua tratativele. La moment se discută aspectele noului acord cu privire la livrarea gazelor între ”Gazprom” și ”Moldovagaz”. Potrivit lui Vadim Ceban, semnarea unui nou acord cu ”Gazprom” prevede și majorarea tarifelor, lucru condiționat de majorarea solicitării a gazelor pe piețele europene. La moment Moldova achită gazele importate cu $148.87 pentru una mie metri cubi. Este important că ”Moldovagaz” e o Societate pe Acțiuni moldo-rusească, formată de ”Gazprom”, guvernul Moldovei și ministerul industriei al Transnistriei. De aici și inevitabila responsabilitate a guvernului RM pentru deservirea datoriei pentru gazele utilizate de către regiunea transnistreană. Probabil, anume asta a avut în vedere Kozac când a menționat că e nevoie de tratative, de dialog permanent, odată ce este clar că Moscova nu e deloc dispusă a trece miliardele de dolari – datorii care le-a acumulat regiunea transnistreană, la pierderi irecuperabile.
Referitor la blocada Transnistriei. Reporterul de la TASS așa și a scris: blocada, fără a utiliza ghilimele. Și Kozac a declarat franc că Sandu l-a convins că blocada, care potrivit conducerii regiunii transnistrene, urma să fie organizată de la 1 septembrie, nu va fi aplicată. Chipurile, se face totul pentru a evita blocada, dat fiind faptul că în regiune locuiesc cetățeni ai Republicii Moldova. Anterior Tiraspolul a făcut declarații, potrivit cărora Moldova și Ucraina pregătesc anumite restricții pentru circulația transportului auto înmatriculat în Transnistria. Putem presupune că Kievul a promis restricționarea circulației transportului transnistrean la solicitarea Chișinăului. Acum RM va trebui să explice vecinei schimbarea poziției la acest capitol.
Utilizarea munițiilor. Kozac a discutat cu Sandu problema utilizării munițiilor, care sunt păzite în Transnistria nerecunocută, de către Grupul Operativ de Trupe Ruse. Formula, aplicată de Kozac la problema dată, este una cu mari surprize tăinuite. Ce înseamnă expresia ”ne-au solicitat a acorda suport la reglementarea problemei transnistrene și la utilizarea munițiilor?”. Moscova, cum a și menționat Kozac, a ales cea mai confortabilă poziție: ea va discuta referitor la evacuarea munițiilor și va încuraja Tiraspolul și Chișinăul să caute soluții de reglementare. Cele mai importante momente au rămas în afara acestor promisiuni. Evacuarea munițiilor, care pot fi utilizate – nu s-a promis. Și nu s-a amintit nimic referitor la GOTR. Potrivit TASS, GOTR ar avea un contingent de aproximativ o mie de militari, care asigură activitatea contingentului de menținere a păcii din partea FR, și efectuează paza depozitului de la Cobasna. În situația când se acceptă utilizarea pe loc a munițiilor, va fi nevoie de mulți ani. Și tot acest timp GOTR va asigura paza munițiilor, astfel aflarea acestuia în Moldova va continua la infinit și, absolut legal.
Evident, autorul de la TASS nu a evitat a aminti că, în august 2019, cu inițiativa de a relua casarea munițiilor la Cobasna, a evoluat Seghei Șoigu – ministrul apărării al FR. Inițiativa a fost sonorizată de către Igor Dodon la ONU și APCE, sub aspectul importanței acestei inițiative pentru soluționarea diferendului nistrean. La cel moment SUA și OSCE au manifestat interes către problemă și au promis asistența experților, pentru a evalua starea munițiilor.
Cu asta se termină informația oficială referitor la întâlnirea mult așteptată a Președintelui Moldovei cu trimisul Moscovei. Cel mai important moment, care nu poate nu fi evidențiat: ar fi sau nu doamna Președinte Sandu dispusă să asculte condițiile Moscovei, sau și să le implanteze în politica Chișinăului? Cum a menționat Svetlana Gamova de la ”Nezavisimaia gazeta” la 11 august curent, ”Președintele Sandu este dispusă a auzi condițiile colaborării cu Federația Rusă”. Gamova a accentuat că Maia Sandu și-a onorat promisiunea dată alegătorilor, și a inițiat întâlnirea cu Vladimir Putin. Subiectul dat se încadrează între prioritățile guvernării respective, de a promova reforme în condițiile unui climat confortabil internațional. Președintele a promis a purcede la soluționarea diferendului nistrean îndată cum este format guvernul. La invitația Președintelui Sandu, la Chișinău a sosit Dumitru Kozac, cu care Sandu a discutat perspectiva reglementării transnistrene. Potrivit analistului moldovenesc A. Țăranu, această perspectivă Sandu speră în timpul apropiat s-o discute cu Președintele V. Putin.
Pentru a fi cât de cât obiectivi în aprecieri, e nevoie de a cunoaște ambele poziții. Regretabil, însă Președintele Moldovei a oferit presei mult mai puține aprecieri, comparativ cu trimisul Kremlinului. În comunicatul pentru presă se spune că au fost purtate discuții pe marginea problemelor exporturilor în FR a producției agricole moldovenești, a furnizării gazelor și a Transnistriei. S-a confirmat disponibilitatea Moldovei de a relua procesul de reglementare a diferendului pe cale pașnică, utilizând formatele existente, cu condiția respectării suveranității RM și a integrității teritoriale a acesteia în limita hotarelor internațional recunoscute. Potrivit comunicatului, Doamna Sandu a specificat: ”a fost apreciată deschiderea pentru dialog a părții ruse, ce ar putea contribui la consolidarea dialogului a statelor reprezentate”.
La moment afară de analiză rămâne principalul – atitudinea Chișinăului față de poziția Moscovei, potrivit căreia reglementarea transnistreană rămâne sfera tratativelor între Chișinău și Tiraspol? La acest capitol sunt unele opinii destul de interesante, expuse la 29 iulie curent la Bender, în cadrul unei conferințe ”științifice”- Transnistria-Moldova-Rusia- actuale probleme a securității regionale și a pacificării”. Participanții din start au menționat, că guvernarea de ”dreapta” instaurată în Moldova ar putea complica situația la Nistru, dar există și temei de a presupune că Maia Sandu va manifesta o poziție pragmatică, și va exclude radicalizarea situației. Potrivit lui Serghei Marchedonov, colaborator științific la Institutul Relații Internaționale din Moscova, ”Moldova a obținut o șansă. Noua conducere a Republicii are de rezolvat o dilemă importantă – ori construiesc propria linie a intereselor naționale, ori rămân un supliment al intereselor Occidentului. Marchedonov fără a dori, a accentuat un aspect foarte important, unul de bază la întrunirea Sandu-Kozac. Potrivit savantului rus, ”Evenimentele din 2003 (epopeea cu memorandumul Kozac) a demonstrat că subminarea semnării acelui Memorandum a provocat geopolitizarea conflictului moldo-transnistrean, el nu a mai rămas ceva interior a Moldovei, cum se întâmpla între anii 1992 și 1997. Evenimentele din 2003 au demonstrat că Occidentul nu era pregătit a califica spațiul post-sovietic ca o zonă privilegiată a intereselor FR. Asta a complicat conflictul transnistrean. La moment această reglementare nu poate fi apreciată altfel, decât în contextul relațiilor FR cu Occidentul”. Iată așa. Kozac spune că problema se rezolvă între Chișinău și Tiraspol, iar Marchedonov – între Moscova și Occident. Cam incomparabile dimensiuni. Și, ca să fim absolut expliciți în scepticismul nostru referitor la perspectivele reglementării diferendului, apelăm la declarațiile Nataliei Haritonova, expert în securitate, făcute la aceeași conferință. Potrivit Haritonova, ”este necesar ca Moscova să declare Transnistria o zonă a propriilor interese naționale deosebite”. Dacă vor fi amenințări la adresa pacificatorilor ruși, Rusia va reacționa. Nu se exclude că va reacționa în același mod cum a procedat în Osetia de Sud (anul 2008, războiul cu Georgia.). Și asta trebuie fixat în actele de bază a FR – în conceptul politicii externe și în strategia securității naționale. Dreptul la aplicarea armei. Să sperăm că la Chișinău se va examina poziția dnei Haritonova.