Victor Alexeev, autor la portalul de știri ”Kommersant Info”, la 29.04.2021 publică un material cu acest titlu. Din start menționăm, că sub aspect factologic, materialul nu este o descoperire – subiectul a mai fost abordat de diferiți autori. În opinia noastră, este importantă amenințarea la adresa Moldovei, promovată de autorul articolului. Vom încerca să înțelegem, dacă această amenințare este reală și de la cine revine?
Textul autorului îl redăm fără schimbări esențiale. Ne permitem careva precizări, care vor fi luate între paranteze.
Deci, la 16 octombrie 2014, scrie autorul, în localitatea Vrbetița (Cehia), la depozitul de armament cu nr.16, ce aparține businessmanului bulgar E. Gebrev, a avut loc o deflagrație puternică. Au detonat 58 tone de muniții, distruse mai multe edificii, iar doi angajați a companiei – V.Gavranec și L.Petrișic – și-au pierdut viața. La 3 decembrie al aceluiași an la depozitul nr.12, situat la o distanță de doar un kilometru de primul, la fel s-a produs o deflagrație. De data aceasta au zburat în aer 100 tone de muniții. Autoritățile cehe au efectuat ancheta pe ambele cazuri, însă datele obținute au fost secretizate.
Au trecut 7 ani, și, în primăvara anului 2021, când conducerea FR, pornind de la agravarea situației în Donbass, a preîntâmpinat că este disponibilă a susține republicile autoproclamate din Donetsk și Lugansk în lupta lor contra Kievului, rezultatele anchetei în Cehia au fost pe neașteptate desecretizate și prezentate publicului. Potrivit datelor respective, publicate în presa din Cehia, exploziile au fost organizate de un grup de agenți ai Direcției Generale a Marelui Stat Major al Ministerului Apărării al FR, între care au fost evidențiați Alexandru Petrov (numele adevărat Alexandru Mișchin) și Ruslan Boșirov (numele adevărat – Anatolie Cepiga), în care scop ei au pătruns în acest stat. Gebrev îi interesa pe ruși din motiv că, în anii 2014-2015, când în Donbass erau în toi altercațiile armate, furniza arme și armament Ucrainei, iar mai târziu -americanilor care luptau în Siria.
Declarațiile guvernului de la Praga, care au fost confirmate de ”The Insider”, ”Bellingcat” și ”Der Spiegel”, au provocat indignarea Kremlinului. Presa moscovită afirmă că dezvăluirile respective nu sunt altceva decât un atac informațional, care ar urmări scopul de a ”sustrage atenția opiniei publice mondiale de la tentativa asasinării lui Alexandru Lukașenco, președintele Belarusului”, care ar fi precedat un eventual complot de stat. Cum nu ar fi, însă Cehia nu s-a oprit doar la nivel de publicare a informației respective. La 17 aprilie curent Praga declara persona-non grata 18 angajați ai ambasadei FR în Cehia, la care Rusia a răspuns cu expulzarea din FR a 20 de diplomați cehi. Dat fiind faptul că guvernul FR a refuzat solicitarea Cehiei de a ridica restricțiile pentru diplomații declarați persona-non grata și a le permite revenirea la locul de lucru, la 22 aprilie curent MAE din Cehia a declarat persona-non grata 81 de angajați ai ambasadei FR în Praga. Rusia a mai expulzat încă 20 de diplomați cehi și a cerut în mod categoric, ca ambasada cehă să rezilieze contractele de angajare cu 91 de cetățeni ai FR. Despre expulzarea diplomaților au anunțat SUA (Rusia a reacționat reciproc), Polonia, România, Bulgaria, Slovacia și alte state. În total, timp de o săptămână au fost expulzați 140 de diplomați, fenomen ce nu s-a întâmplat nici în ajunul celui de al Doilea Război Mondial. Însă, agravarea de la Donbas, preconizată de mai mulți analiști în Occident și prooccidentali în statele Estice, care nu posedă suficient materia situației în Rusia și în jurul acesteia, nu a avut loc. Redizlocarea de proporții a trupelor armate ale FR spre hotarul cu Ucraina, avertizările directe la adresa conducerii de la Kiev din partea Moscovei referitor la eventualele consecințe în caz că Ucraina întreprinde atacuri asupra ”republicilor” din Donbas au fost oprite, iar trupele militare – retrase în punctele de staționare permanentă. Pericolul aprofundării sancțiunilor, deconectarea sistemului SWIFT și alte represiuni, care ar putea fi aplicate businessului mare din Rusia, ce ar fi putut avea urmări ireparabile, în caz că Rusia ar fi recurs la intervenție în Ucraina, au influențat și Rusia s-a oprit din această periculoasă linie.
Ar părea că situația este epuizată, însă cele întâmplate la Vrbetița conduc la concluzii mai profunde, care ne aduc direct la situația din Moldova. Cum se cunoaște, la depozitul aflat lângă satul Cobasna raionul Râbnița, sunt depozitate mai mult de 20 mii tone de arme, armament și muniții – patroane, mine, bombe, proiectile, în volum de aproximativ 2500 vagoane feroviare. Aproape 60% din aceste articole militare au termenul de păstrare depășit și nu pot fi nici utilizate la destinație, nici transportate. Potrivit calculelor efectuate în anii 2014-2015 (autorul nu indică careva date referitor la acest calcul), detonarea acestor muniții ar avea forța și efectul exploziei a bombei nucleare de 10 Ktone, aruncate la 6 august 1945 asupra Hiroshimei. Asta ar avea drept consecință afectarea nu doar a Moldovei, României și Ucrainei, dar și state ca Federația Rusă, și, posibil – Bulgaria, Grecia, Cehia, Slovacia, Ungaria și altele. (E cazul să facem o precizare. Depozitul de la Cobasna prezintă 17 blocuri din beton armat, cel puțin la 1/3 scufundate în sol. Destinația inițială a construcțiilor – păstrarea bombelor nucleare și chimice cu care se preconiza dotarea aviației districtului militar din Odesa. Deci calitatea construcțiilor este deosebită. Am putea presupune, că efectul unei eventuale deflagrații, descris de V. Alexeev, ar putea avea loc doar în condiții în care integral conținutul depozitelor explodează în același moment, ceea ce e cam greu de realizat, dacă nu ai acces liber la depozit. Însă, precizările respective nici pe departe nu micșorează pericolul acestui depozit, problema există și merită cea mai serioasă atenție).
Actuala conducere a SUA în frunte cu Joe Biden nu o singură dată a declarat că nu intenționează să admită concesii FR în probleme de principiu, dar de fie care dată când va considera oportun, va aplica contra acestui stat noi sancțiuni. Evident că Statele Unite ale Americii au în vedere că realizează contra FR un război economic și diplomatic, și nici într-un caz cel ”fierbinte”, ”clasic”. Pe măsură ce Blocul Nord-Atlantic își consolidează pozițiile la Vest de hotarele FR, această formulă poate suferi anumite transformări, în direcția transformării relațiilor în conflict ”clasic”. La moment, soluționarea definitivă a problemei transnistrene nu e cea mai actuală în agenda președintelui Biden, însă SUA foarte atent monitorizează integral procesele ce au ca subiect ”reglementarea transnistreană”. Politica promovată de FR în ultimii ani poate aduce aplicarea mai multor sancțiuni din partea SUA, iar în Occident de mai mult timp se vehiculează ideea de a folosi un oarecare precedent pentru a ”dezgheța” unul sau mai multe conflicte în teritoriile fostelor republici unionale, pentru a pune capăt acestor ”enclave proruse”, ce ar putea forța Rusia să termine cu susținerea regimurilor secesioniste și să-și retragă trupele din aceste teritorii. (autorul nu ne propune nici o trimitere la careva surse inițiale, pe când subiectul abordat trezește întrebări.). În acest caz în Moldova ar putea avea loc o replică a ”Vrbetiței”, numai că cu urmări mult mai grave. Dacă Rusia și-a permis pentru o ”vină” incomparabil mai mică (prestarea de către o persoană fizică armamentului Ucrainei) să se răfuiască cu un întreg stat, recurgând la deflagrarea depozitului de muniții, apoi pentru retragerea forțată a trupelor sale militare dintr-o regiune strategică cum este Moldova, ea va organiza așa o revanșă, ca să răsune în toată Europa, cel puțin.
Cum vor proceda autoritățile moldovenești în asemenea situație azi nu este deloc clar. Dar de analizat și de a schița măsurile necesare e cazul, pentru ca evenimentele care evoluează fulgerător să nu ne ia prin surprindere.
Cât e actuală problema abordată de autorul de la ”Kommersant Info”? Victor Aexeev nu face, cum am mai menționat, nici o trimitere la surse. Din cele expuse avem câteva grupuri de fapte. Primul – existența depozitului. Secundo – exploziile în Cehia. Tertio – atența Moscovei către teritoriile controlate de regimurile secesioniste.
Alți autori afirmă că, în ultimul timp, acest interes către Transnistria a crescut esențial. Serghei Ceban de la RegionalTrendAnalitics la 22 aprilie curent face următoarea analiză. O activizare semnificativă a procesului de reglementare transnistreană, fixată ultimul timp, ar fi fost impulsionată de FR. Pentru ce? Potrivit lui Ceban, evenimentele din Ucraina absorb destul de activ în câmpul lor statele vecine, între care și Moldova. Indiferent de concentrarea Chișinăului la agenda internă, ea va fi forțată să prezinte partenerilor occidentali și Kievului punctul său de vedere în problema Donbasului și a politicii expansioniste a Rusiei. Analistul de la RTA recurge la unele informații, pentru a ne convinge că Moscova activ influențează Chișinăul, ca acesta să fie mai explicit în abordarea situației. La rândul său Kievul a concentrat la hotar cu Moldova trupe militare suplimentare, ceea ce ar putea însemna că statul vecin mai puțin crede promisiunilor Moldovei și recurge la măsuri de consolidare a securității pe acest segment.
Săptămâna ce a trecut Chișinăul a reluat contactele cu Tiraspolul, au avut loc întâlniri în mai multe platouri, între care și în cadrul Comisiei Unificate de Control, care a recurs la examinarea rapoartelor Comandamentului Militar – în opinia Moscovei – indiciu al caracterului pozitiv a activității acestui organ mixt. De activitatea stabilă a CUC cel mai mult este cointeresată Rusia, care foarte bolnăvicios reacționează la inevitabila apariție a întrebării – la ce bun mai trebuie această operațiune de pacificare și aceste trupe militare în stat străin. Se consolidează pozițiile celor care, pornind de la staționarea inexplicabilă a trupelor militare ruse, fac aluzie la expansiunea rusească și la susținerea regimului separatist. La fel, simptomatic caracterizează S. Ceban întâlnirea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului – Olga Cebotari și Vitalie Ignatiev, din 21 aprilie curent la Bender. Pentru prima dată de la lansarea practicii unor asemenea întâlniri, oficialii respectivi au renunțat la platoul OSCE, utilizat în mod obligatoriu, ceea ce ar putea însemna că s-au discutat aspecte nedestinate partenerilor internaționali. Care ar putut fi acestea? Este important faptul că rezumatul întâlnirii – identificarea soluțiilor la problemele curente cu care se confruntă părțile – e în stilul aprobat și practicat de Moscova, ce nu poate nu provoca întrebări. Nu se exclude că situația a fost la fel apreciată de partenerii de dezvoltare, ceea ce ar explica interesul evident al reprezentanților acestora către cele ce au loc în Moldova și poziția Tiraspolului. Cel puțin în ultimul timp Tiraspolul a fost vizitat de Peter Mihalkov, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău; sunt anunțate eventuale vizite la Chișinău și Tiraspol ale mediatorilor și participanților la negocieri. Ceban, ca și Alexeev, consideră că atenția către Moldova a partenerilor din Est și Vest este condiționată de situația în Ucraina. Ceban consideră că se intenționează acordarea unui ajutor Chișinăului la definitivarea configurației politicii externe promovate în actualele condiții. Cum am mai relatat, S. Ceban consideră că reactivarea contactelor între Chișinău și Tiraspol e artizanatul Rusiei. Acțiunile partenerilor occidentali sunt doar replică la acțiunile Moscovei. Tocmai imprevizibilitatea procedeelor la care poate recurge Moscova a transformat platoul moldovenesc în unul important, a condiționat perceperea de către partenerii occidentali a necesității implicării lor urgente pentru a înțelege sensul lucrurilor și a identifica măsurile necesare pentru forma replicile utile.
Deși indirect, acest punct de vedere scoate din probabilitate presupunerile lui V. Alexeev referitoare la acțiuni ale Moscovei efectuate de către cei alde Mișchin, Cepiga și conducătorii acestora.