Profesorul Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga“ din Tiraspol, candidat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din partea Blocului ACUM, a acordat în exclusivitate un interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean.
Ion Iovcev
Stimate domnule director, ocupați această funcție în cadrul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol încă de la întemeiere. Liceul revendică același patron spiritual cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, pe acest fundament simbolic constituindu-se formule practice de cooperare. Ne puteți descrie câteva dintre acestea?
Ion IOVCEV: Sunt directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga“ din 27 mai 1992. Am fost numit director în timpul războiului ruso-moldav din anul 1992, cu numai câteva zile înainte de desfășurarea evenimentelor sângeroase de la 19 iunie a aceluiași an. A fost foarte greu, dar am rezistat împreună cu colectivul de profesori și părinți ai școlii nr.20, așa cum se numea pe atunci. Numele lui „Lucian Blaga” l-am atribuit Liceului pe 7 iulie 2004, cu numai o săptămână înainte de devastarea instituției din partea autorităților separatiste din Tiraspol, la indicațiile fostului „președinte” al RMN, Igor Smirnov. În alegerea patronului spiritual al Liceului a influențat vizita la noi a poetului, politicianului, marelui patriot ardelean Ioan Alexandru.
Îmi aduc aminte acele clipe, când Marele Român a îngenuncheat în biroul meu, în fața icoanei și a sărutat podeaua, spunându-ne că suntem Martirii Neamului. Nu am să uit niciodată cuvintele spuse in fața elevilor: „Și cât n-ați fi de umiliți, să țineți candela aprinsă!” Și acest lucru am și făcut și facem, aici, în stânga Nistrului, în inima separatismului transnistrean: Ținem aprinsă candela românismului!
Cu privire la relația cu Universitatea „Lucian Blaga”, aceasta a început cu vizita pe care a făcut-o domnul profesor universitar Eugen Străuțiu la noi la liceu. Apoi și noi, directori și elevii de la instituțiile românești din stânga Nistului și orașul Tighina, am fost invitați la Sibiu, în proiectul „Grafia latină în spațiul cultural românesc”. Ulterior am făcut cunoștință cu rectorul Universității, domnul profesor universitar doctor inginer Ioan Bondrea – un om de o cultură europeană deosebită, un român cu inima mare.
De atunci ne-a legat o prietenie strânsă și mereu am fost înțeleși și ajutați. Astfel, domnul rector ne-a acordat burse speciale pentru absolvenții liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, și a donat literatură artistică și didactică. Am fost invitați cu un grup de elevi de la Tiraspol și un grup de elevi de la o instituție de învățământ din Chișinău într-o vizită la Sibiu, vizită ce ne-a rămas în memorie pentru toată viața!
Colaborarea noastră continuă.
Pe parcursul mandatului Dvs., ați cunoscut perioade de criză și violență în relația cu autoritățile, dar și perioade de relativă stabilitate. Cum ați caracteriza prezentul instituției pe care o conduceți, și perspectiva acesteia?
Ion IOVCEV: Da, pe parcursul anilor de când există această instituție am avut din partea autorităților din Tiraspol presiuni mari, dureroase. Mereu a fost în pericol existența acestei instituții românești din stânga Nistrului, dar n-am cedat. Am fost uniți și susținuți, în primul rând, de românii din Țară și de Comunitatea Internațională. Prin ceea ce am trecut se știe bine, de aceea nu voi vorbi acum. Pot să spun doar că, în prezent, este ceva mai ușor, aparent este mai bine, dar nu uităm nicio clipă că suntem ostaticii acestui regim creat și susținut de Moscova. Cred în viitorul școlii românești, dar pentru aceasta trebuie să contribuie și conducerea de vârf a Republicii Moldova, cât și Bucureștiul. Trebuie creată o bază materială bună și, în mai ales, este nevoie de construcția ori procurarea unui edificiu nou, ce corespunde condițiilor unui liceu contemporan. Și acest lucru trebuie făcut nu doar în Tiraspol, ci în toate cele opt școli românești din zonă. Numai uniți putem supraviețui!
Sunteți candidat din partea Blocului ACUM în circumscripția transnistreană. Care este specificul candidaturii Dvs., în comparație cu evoluția candidaților din dreapta Nistrului? Cum reușiți să faceți față dificultăților suplimentare?
Ion IOVCEV: Sunt candidat la funcția de deputat pe circumscripția nr. 48 Transnistria Sud, adică Slobozia, Tiraspol și orașul Bender. Am depus actele 12 candidați, dintre care au fost înregistrați cinci. Astăzi văd că au mai fost înregistrați încă doi, care au fost respinși inițial de CEC, pentru ca ulterior să fie înregistrați prin Hotărârea de Judecată.
Este foarte greu să faci agitație electorală în stânga Nistrului; de fapt, este imposibil. Nu putem merge de la casă la casă, nici nu pot să mă întâlnesc cu potențialii mei votanți. Nu pot vorbi la radio ori televiziune. Mă bazez doar pe faptul că foarte multă lume mă cunoaște prin activitatea pe care am avut-o aici, în stânga Nistrului. Mă refer nu numai la populația vorbitoare de limba română, dar și la cea vorbitoare de limba rusă.
Este evident, candidatul socialiștilor este fățiș susținut de autoritățile din Tiraspol. De la surse de încredere am aflat (oamenii se tem să divulge ceea ce le propun socialiștii) că pentru fiecare sută de alegători și un organizator li se propun 13.000 lei moldovenești – câte o sută pentru un vot și 3000 de lei pentru cel ce se ocupă cu captarea lor. La dispoziția va fi transport gratuit până la locul de votare și înapoi.
Încă o problemă a apărut prin Hotărârea CEC-ului de a reamplasa unele secții din apropierea orașelor Slobozia, Tiraspol, Bender, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, în raioanele mai îndepărtate de această zonă. Secții de votare în Transnistria nu sunt, și pentru a merge la o așa distanță mare pentru a vota, nu oricine are dorința, dar este vorba și de cheltuielile de transport.
Da, totul se face intenționat în favoarea unor anumiți candidați și, în primul rând, pentru candidatul socialiștilor.
În cazul că veți fi ales deputat, care sunt temele pe care intenționați să le promovați în Parlamentul de la Chișinău?
Ion IOVCEV: Dacă voi fi ales deputat în Parlamentul de la Chișinău, este clar că principalele teme vor fi legate de educație și, în primul rând, de educația tinerei generații vorbitoare de limba română. Voi atrage atenția la genocidul populației băștinașe în domeniul educației în limba maternă. Cu toate că, în stânga Nistrului, sunt declarate trei limbi oficiale (rusa, ucraineana și moldoveneasca – cum numesc ei limba română), aici există doar o singură limbă: limba rusă. Are loc o rusificare intensă.
Voi face tot posibilul ca elevii băștinașilor să poată învăța așa cum învață elevii din dreapta Nistrului.
Voi cere de la Guvernul Republicii Moldova să găsească finanțe și să ceară de la Tiraspol condiții normale pentru cele opt școli românești (clădiri adecvate pentru procesul de instruire, cu laboratoare, cantine, săli de sport și festive). Sa reîntoarcă Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Doroțcaia în Grigoriopol și Liceul „Mihai Eminescu” în Dubăsari.
Să ceară de la Tiraspol, ca vorbitorii de limba română să aibă acces la posturile de radio și TV ale Republicii Moldova, la mass-media moldovenească.
Voi vorbi despre problema asigurării medicale a cetățenilor Republicii Moldova, care locuiesc în stânga Nistrului și orașul Bender.
Voi opta pentru libera circulație a cetățenilor Republicii Moldova, prin așa-numita „vamă transnistreană”.
Fiind în comisia pentru educație, voi opta pentru schimbarea articolului 13 și de asemenea la revenirea Imnului de Stat al Republicii Moldova „Deșteaptă-te, române!”, așa cum a fost scris în „Declarația de Independență a Republicii Moldova”.
În principiu și, eventual, în detalii, cum vedeți soluționarea problemei transnistrene?
Ion IOVCEV: Problema transnistreană trebuie rezolvată doar pe cale pașnică. Trebuie ridicat nivelul de viață în raioanele din dreapta Nistrului, salariile și pensiile, luptat cu corupția, asigurat libera circulație, accesul la presa liberă, creșterea nivelului de cultură.
De declarat Transnistria zonă de ocupație a Federației Ruse și de cerut schimbarea formatului de menținere a păcii. De conlucrat cu Ucraina în ceea ce ține de securizarea frontierei de est a Republicii Moldova. De extins proiectele internaționale pentru locuitorii din raioanele de est și orașul Bender.