Am încercat să obținem o reacție despre acest acord încheiat între găgăuzi și tiraspoleni și de la prim-ministrul Pavel Filip, însă am fost rugați să expediem o solicitare oficială pe adresa de e-mail a serviciului de presă al Guvernului. „Prim-ministrul va examina solicitarea și dacă va considera necesar, va veni cu o reacție”, a punctat consilierul principal de stat al lui Filip. Am expediat această solicitare și așteptăm o reacție a premierului.
Găgăuzia sfidează Constituția Republicii Moldova
Dacă președinta Comisiei juridice, numiri și imunități nu a avut nimic de comentat, atunci vicepreședintele comisiei, Tudor Deliu, a spus că „această samovolnicie nu va aduce roade pentru Găgăuzia”. Deputatul liberal-democrat crede că acest acord reprezintă o sfidare a Constituției Republicii Moldova din partea Adunării Populare din Găgăuzia. „Partea transnistreană nu este recunoscută de nimeni și nu putea o autoritate publică din Moldova cum este Adunarea Populară să încheie un acord de colaborare cu această parte. Nu știu care sunt dimensiunile acordului și la ce se referă, dar pentru mine trezește mari semne de întrebare. Ar trebui să luăm o atitudine față de această inițiativă a Adunării Populare a Găgăuziei cu atât mai mult cu cât în ultimul timp insistă ca mai multe proiecte să fie adoptate în Parlamentul Republicii Moldova. Această samovolnicie nu va aduce roade pentru Găgăuzia”, a punctat Deliu.
„O hârțoagă antistatală”
Acest acord reprezintă o crimă, a explicat în mod tranșant analistul politic Oazu Nantoi, care este și expert în problema transnistreană. „Dacă ne uităm la Articolul 2 din Constituția Republicii Moldova vedem că uzurparea puterii de stat este cea mai mare crimă. Prin urmare, ei sunt complici la crimă, iar domnul Vladimir Kîssa, singurul ales din partea PD în Adunarea Populară a Găgăuziei, care a semnat acest acord, a comis o crimă”, susține Nantoi.
CITIȚI ȘI: Expertul Mihail Sirkeli: Găgăuzia trebuie să fie ca Transnistria, deoarece are același statut
Faptul că autoritățile centrale au trecut cu vederea semnarea acestui acord demonstrează că nu au viziune și o politică de consolidare a statului Republicii Moldova. „De regulă, reacțiile sunt întârziate și lipsite de sens. Trebuie să se modifice legea din 23 decembrie 1994 cu privire la statutul juridic al autonomiei UTA Găgăuzia și să facă din ea o autonomie clasică, cultural națională. Să aibă competența de a se ocupa de salvarea limbii găguze, de păstrarea culturii lor, fiind cetățeni loiali ai Republicii Moldova. În schimb, noi avem un teritoriu rusificat. Limba găgăuză dispare dacă este să-i credem pe puținii intelectuali găgăuzi care trag alarma și tot în schimb avem agentul Irina Vlah alături de agentul Igor Dodon care își fac mendrele lovind în proiectul statalității Republicii Moldova”, subliniază analistul politic. Despre valoarea acestui acord, Oazu Nantoi spune că nu este decât „o hârțoagă cu conotații politice antistatale”.
Formatul 5+2 a fost neglijat
Democratul Sergiu Sîrbu spune, de asemenea, că nu știe „ce a fost acolo” și ce conține acordul semnat între Găgăuzia și Tiraspol, însă asigură că Partidul Democrat din care face parte examinează minuțios situația. „Partidul examinează foarte minuțios această situație destul de serioasă și vom veni cu o declarație. Evident că autoritățile din stânga Nistrului nu sunt recunoscute și noi nu putem recunoaște actele lor. Ne documentăm și vom veni cu o reacție oficială. Pe viitor astfel de situații trebuie să fie gestionate mult mai atent, este un subiect sensibil. Avem formatul 5+2, orice contact trebuie să aibă loc în acest format, cred eu”, menționează Sergiu Sîrbu.
În timp ce președintele Legislativului din UTA Găgăuzia se declară impresionat de calitatea procesului legislativ de la Tiraspol și spune că Găgăuzia are ce învăța de la Transnistria, unii reprezentanți ai societății civile contrazic această opinie. „Adunarea Populară din Găgăuzia are nevoie de acest acord așa cum are nevoie un câine de 5 picioare”, scrie Mihail Sirkeli, președintele Centrului de Tineret „Piligrim-Demo”, într-o postare pe Facebook. „Acest acord nu oferă nimic Găgăuziei, ci oferă Chișinăului un argument în plus în fața partenerilor internaționali, pentru a păstra status quo-ul pentru problema găgăuză”, punctează Sirkeli.
Sursa: