Rezumat
Implementarea AA / ZLSAC în regiunea transnistreană este crucială cel puțin din două motive: (i) politic – aceasta ar putea servi ca o puternică premisă pentru convergența economiilor din ambele părți ale Nistrului și, respectiv, reintegrarea țării; și (ii) economic – oferă posibilități suplimentare de a exporta, atrage ISD și orienta economia pe o traiectorie durabilă de dezvoltare, fapt ce reprezintă elemente vitale pentru regiunea transnistreană, care se confruntă cu o recesiune economică și deficite exorbitante fiscale și de cont curent. Potrivit unor estimări, punerea în aplicare a AA / ZLSAC va aduce beneficii nete regiunii transnistrene, stimulând economia cu aproximativ 3-4% anual[1].
Regiunea transnistreană ar putea rata oportunitățile AA / ZLSAC la începutul anului 2016, atunci când actualele Preferințe Comerciale Autonome acordate de UE vor expira, fiind înlocuite cu taxe de import conform clauzei națiunii celei mai favorizate. Astfel, în cazul în care regiunea nu va implementa cel puțin cerințele minime din AA / ZLSAC, aceasta ar putea pierde accesul preferențial la piața UE, fapt ce ar prejudicia economia cu circa de 5% din PIB-ul regiunii. Acest scenariu devine tot mai realist deoarece până în prezent autoritățile nu au putut ajunge la un acord asupra unui mecanism clar privind implementarea AA / ZLSAC în regiunea transnistreană.
Abordarea reticentă a autorităților transnistrene privind implementarea AA / ZLSAC ar trebui să se bazeze pe cinci particularități-cheie ale economiei regiunii. Aceste particularități vor permite o mai bună înțelegere a stimulentelor care alimentează reticența autorităților din regiune privind aplicarea AA / ZLSAC și, prin urmare, ar trebui luate în considerare de către autoritățile de la Chișinău și Bruxelles:
- Deși regiunea depinde de piața UE în termeni de exporturi, aceasta este mult mai dependentă de importurile din Rusia;
- Economia regiunii nu este auto-suficientă – deficitul uriaș de cont curent este finanțat în mod direct și indirect de Rusia;
- Economia regiunii depinde mai mult de cererea internă, alimentată preponderent de Rusia, decât de cererea externă reprezentată preponderent de către UE;
- Bugetul regiunii este puternic expus liberalizării comerțului exterior, cauzând costuri bugetare iminente ca urmare a eliminării tarifelor vamale;
- Regiunea este pe punctul de epuizare a rezervelor valutare, ,,rubla transnistreană” fiind susținută puternic prin suportul rusesc.
Aceste cinci particularități-cheie ale economiei transnistrene reiterează bine-cunoscutul fapt: Rusia are o influență foarte puternică în regiunea transnistreană, în timp ce pârghiile Chișinăului și a Bruxelles-ului sunt relativ slabe. Acest fapt are consecințe evidente asupra comportamentului factorilor de decizie din regiune, precum și asupra preferințelor majorității populației acesteia, care se transpun într-un euro-scepticism puternic în regiune. Aceste sentimente sunt alimentate de faptul că economia transnistreană este construită în așa mod încât AA / ZLSAC cu UE ar putea genera imediat costuri importante (de exemplu, scăderea veniturilor bugetare, șocul de competitivitate), în timp ce beneficiile palpabile sunt așteptate în termen lung și rămân incerte.
Prin urmare, implementarea AA / ZLSAC în regiune ar putea fi ,,o misiune posibilă” dacă și numai dacă vor fi găsite răspunsurile la următoarele trei întrebări cruciale:
- Cum poate fi asigurat un dialog constructiv pe fondul sentimentelor euro-sceptice puternice din regiune?
- Cum pot fi reduse costurile iminente pe care le implică liberalizarea comerțului?
- Cum poate fi atenuată incertitudinea cu privire la oportunitățile pe termen mediu și lung oferite de AA / ZLSAC regiunii? Abordarea față de implementarea AA / ZLSAC în regiune trebuie să se bazeze pe răspunsurile la aceste trei întrebări.
Cum poate fi asigurat un dialog constructiv pe fondul sentimentelor euro-sceptice puternice din regiune?
Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol ar trebui să fie complet eliberat de ,,terminologia sensibilă” (de exemplu, AA / ZLSAC, UE, integrare europeană sau liberalizarea comerțului etc.). În același timp, este necesară concentrarea asupra unui foi de parcurs clare și realiste cu privire la punerea în aplicare a cerințelor tehnice de bază care, pe de o parte, ar trebui să facă firmele din stânga Nistrului eligibile pentru accesul preferențial la piața UE, și pe de altă parte, nu ar trebui să fie percepute ca parte a angajamentelor ZLSAC.
Cum pot fi reduse costurile iminente pe care le implică liberalizarea comerțului?
Deși AA / ZLSAC implică o eliminare treptată a taxelor la import în Moldova, cu perioade de tranziție de la 3 la 10 ani pentru cele mai sensibile produse, pentru firmele transnistrene perioadele de liberalizare ar trebui să fie extinse și mai mult. Motivul rezidă în faptul că economia regiunii este mult mai expusă la liberalizarea comerțului în comparație cu restul țării (din cauza taxelor la import mult mai mari și a ponderii semnificative a acestei surse de venit în bugetul regiunii).
Prin urmare, este necesar să fie admise perioade de tranziție mai lungi pentru cele mai sensibile sectoare ale economiei din regiune (produse textile și din piele, încălțăminte, animale vii și produse de origine animală). În mod evident, aceste concesii nu ar trebui să genereze hazarduri morale pentru factorilor de decizie de la Tiraspol, fiind condiționate de o cooperare mai strânsă între autoritățile de la Tiraspol și Chișinău pe probleme legate de verificarea originii, procedurilor vamale pentru produsele care intră și ies din regiune, și punerea în aplicare a standardelor de calitate UE. Mai mult decât atât, autoritățile transnistrene ar trebui să pună în aplicare o reformă fiscală cuprinzătoare, care ar putea fi susținută de partenerii-cheie de dezvoltare ai Republicii Moldova și care ar consta din două elemente importante: (i) implementarea unui sistem transparent și simplu de TVA; și (ii) îmbunătățirea compatibilității între sistemele fiscale de pe ambele maluri ale Nistrului și alinierea acestora la standardele internaționale.
Cum poate fi atenuată incertitudinea cu privire la oportunitățile pe termen mediu și lung oferite de AA / ZLSAC regiunii?
Este necesar de concentrat prioritar pe avantajele și oportunitățile tangibile și imediate ale agendei de asociere. Unele dintre ele ar putea fi programul de îmbunătățire a competitivității întreprinderilor mici și mijlocii 2014-2020 (COSME), Enterprise Europe Network, Erasmus pentru tinerii antreprenori și Acordul de finanțare în agricultură și dezvoltare rurală – ENPARD. În plus, ar putea fi creată o platformă care să includă experți din cadrul instituțiilor publice și reprezentanți ai IMM-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a discuta mecanismele posibile de extindere a programelor UE în regiunea transnistreană și creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la aceste programe în regiune