Evgeniy Sheremet: Toți se pregăteau de mult timp pentru „Stockholm”- întâlnirea nu va avea loc: inacțiune sau lipsă de dorință? / Все долго готовились к «Стокгольму» – встреча не состоится: бездействие или нежелание?

Septembrie și octombrie au devenit luni active pentru ca delegațiile și ambasadorii străini să viziteze Transnistria. Această activitate este cauzată de mai mulți factori: încetarea traversării graniței cu Ucraina pentru mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene, întâlnirea părților în formatul „5+2”, implementarea programelor din granturi pe teritoriul Transnistriei și viitoarele alegeri din decembrie.

Așadar, la sfârșitul lunii septembrie 2021, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova, Kestutis Kudzmanas a vizitat Transnistria. Sunt doi ani între vizitele sale anterioare și cele actuale la Tiraspol. Ruperea contactelor se datorează circumstanțelor pandemice din ultimii ani. În acest timp, s-au acumulat poziții care necesită reconciliere în raport cu activitatea formatului „5+2”. Lituania nu este un participant direct la aceasta, dar, fiind membră a Uniunii Europene, monitorizează progresul procesului de negociere și îl poate influența. Diplomatul lituanian a remarcat că țara pe care o reprezintă este în favoarea minimizării tensiunilor, a detensionării oricărui tip de situații de conflict și a extinderii pe scară largă a zonei de securitate. Kestutis Kudzmanas a întrebat cum vede partea transnistreană soluția la problemele de restricționare a circulației vehiculelor cu numere de înmatriculare transnistrene. El s-a arătat interesat de dezvoltarea relațiilor comerciale externe ale Transnistriei cu țările europene, remarcând efectul pozitiv al semnării Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE asupra unei zone de liber schimb, în ​​urma căruia exportul de produse din Transnistria în direcția europeană a crescut considerabil. Diplomatul a remarcat calitatea înaltă a mărfurilor produse în Transnistria și interesul față de acestea din partea consumatorilor străini. Problema asigurării siguranței mediului a fost ridicată în contextul rezolvării problemelor legate de depozitarea muniției în zona satului Colbasna. S-a vorbit, de asemenea, despre perspectivele de implementare a proiectelor umanitare comune lituano-transnistrene. Oaspetele a felicitat echipa de la Tiraspol pentru o nouă victorie, numind-o fenomenală și menționând că lituanienii, la fel ca întreaga lume, urmăresc îndeaproape succesele fotbaliștilor transnistreni.

Pe 29 septembrie a sosit la Tiraspol un grup de diplomați condus de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, care vizitează pentru prima dată capitala transnistreană și pentru prima dată în calitate de șef al ambasadei comunică direct cu liderul regiunii. Scopul vizitei – este o cunoaștere detaliată a situației existente în negocierile moldo-transnistrene, a agendei actuale și a poziției părții transnistrene.

La data de 6 octombrie, la Bender, conducerea transnistreană s-a întâlnit cu președintele în exercițiu al OSCE Anne Linde, precum și cu reprezentantul special al OSCE în reglementarea transnistreană, Thomas Mayer-Harting, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, Ambasadorul Suediei, Katharina Fried și cu un grup mare de oficiali reprezentanți ai Ministerul suedez de Externe și ai Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Scopul întâlnirii a fost de a discuta situația actuală de criză în procesul de negociere dintre Transnistria și Moldova și activitatea formatului „5+2”, precum și de a intensifica dialogul și a-l completa cu conținut practic. Cu reprezentanții OSCE a fost discutată o întâlnire extinsă a formatului „5 + 2” planificată pentru luna noiembrie. În cadrul întrevederii, Vadim Krasnoselskiy a atras atenția asupra faptului că problemele sunt supuse discuțiilor, a căror soluție afectează direct calitatea vieții locuitorilor din Transnistria și Moldova, precum și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Important este și principiul urmat de partea transnistreană, pe care insistă și ceilalți negociatori: obligația de a îndeplini obligațiile asumate anterior.

Ann Linde, a remarcat că prioritatea președinției suedeze la OSCE rămâne dorința de a contribui la soluționarea situațiilor de conflict. „Este necesar să se realizeze progrese în ceea ce privește drepturile omului, în special în domeniul liberei circulații a vehiculelor. De asemenea, este necesar să reporniți procesul, care a fost inactiv timp de doi ani. De asemenea, suntem pregătiți să facilităm organizarea unei întâlniri la Stockholm”, a spus ministrul suedez de externe, subliniind că președinția OSCE este concentrată pe obținerea de rezultate practice. Referindu-se la experiența de la Bratislava, Ann Linde a remarcat că „întâlnirile care nu aduc rezultate sunt o retrocedare în procesul de negociere”.

Pe 5 octombrie, o delegație americană condusă de adjunctul Secretarului de Stat al SUA în Biroul pentru Afaceri Europene și Asiatice, Robin Dunnigan a vizitat Transnistria. Ea a fost însoțită de comisarul pentru afaceri al SUA în Republica Moldova, Laura Ruby și de consilierul politic și economic al Ambasadei SUA, Anna Margolis. Robin Dunnigan se află în funcția ei actuală din 7 septembrie 2021. SUA este inclusă în formatul „5 + 2” ca observator. Vadim Krasnoselskiy a subliniat că urmărește o discuție fructuoasă și un schimb de opinii argumentat. Diplomatul american, la rândul său, a indicat că țara pe care o reprezintă susține procesul de negociere și susține dezvoltarea acestuia. Partea transnistreană a remarcat că cea mai acută problemă astăzi este restricţionarea liberei circulaţii a vehiculelor cu numere de înmatriculare transnistrene.

Partea transnistreană s-a plâns că la 29 septembrie i-a trimis o scrisoare Maiei Sandu prin care i-a cerut Președintelui Republicii Moldova să se angajeze în dialog și să intensifice procesul de negociere, umplându-l cu conținut practic. Scrisoarea descrie în detaliu aspectele problematice ale relațiilor bilaterale, a căror soluție este urgentă. Scrisori cu un conținut similar au fost trimise din numele președintelui Guvernului Transnistriei Alexandr Martynov către prim-ministrului Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, iar președintele Sovietului Suprem al Transnistriei Alexandr Korshunov  a transmis o scrisoare președintelui Parlamentului Republicii, Igor Grosu. Până acum nu a existat nicio reacție din partea oficialilor Republicii Moldova.

Trebuie menționat faptul că activitatea din ultimii ani ai Statelor Unite față de procesul de negocieri este mare, în comparație cu activitatea țărilor UE, care pe acest fond este destul de scăzută. În politica sa din direcția moldo-transnistreană, UE se mișcă în urma Statelor Unite. SUA duce acum o politică destul de asertivă în regiunea Mării Negre, inclusiv în Moldova și Transnistria. În mod tradițional, Germania și, într-o măsură mai mică, Suedia, susțin procesul de negociere. România dorește să se implice activ în procesul de negociere, dar până acum nu poate exercita decât o influență indirectă.

O poziție unică a UE nu este încă vizibilă față de Transnistria, doar în cadrul programului „Măsuri de consolidare a încrederii pe ambele maluri ale Nistrului”, unde se pot observa o serie de acțiuni de stabilire a relațiilor pozitive între populația de pe cele două maluri ale Nistrului. Astăzi, se poate observa că Berlinul nu a găsit încă o oportunitate de a-și dezvolta propria poziție în privința procesului de negocieri, iar acest lucru ar putea deveni ulterior o problemă pentru Germania.

În procesul de negociere, trebuie acordată atenție influenței României asupra proceselor politice interne ale Republicii Moldova. Bucureștiul este lipsit de oportunitatea de a participa la procesul de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol, dar acum este capabil să determine strategia Republicii Moldova în reglementarea conflictului. Cred că abordările care se formează acum la Chișinău în ceea ce privește soluționarea pașnică a problemei transnistrene sunt în cele din urmă determinate de București. În Moldova, cel puțin un milion de oameni sunt deja titulari ai cetățeniei române. Poate că în România se consideră că aceasta este o șansă istorică și este necesar acum să-și sporească activ activitatea în direcția moldovenească.

Nu trebuie să uităm de întâlnirile sistemice ale conducerii transnistrene cu reprezentanții ruși. Vadim Krasnoselskiy la Moscova a discutat despre procesul de negociere, în care Administrația Președintelui Federației Ruse și Consiliul Federației și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse sprijină procesul de negociere și consideră că este necesar continuarea lucrărilor a formatului „5+2”, precum și întâlnirile reprezentanților politici „1+1” și, bineînțeles, reanimarea activităților grupurilor de lucru (experți). Moscova este îngrijorată de restricțiile privind circulația vehiculelor transnistrene în Ucraina și urmărește îndeaproape acțiunile părții moldovenești. Mesajul general este că orice dispute, orice neînțelegeri ar trebui rezolvate doar la masa de negocieri. Orice acțiuni de natură restrictivă sunt inacceptabile și inadecvate. Întărește poziția Tiraspolului, faptul că Moscova va continua să furnizeze resurse energetice pe teritoriul Transnistriei. Conform acordurilor generale, întreaga furnizare și distribuție a resurselor energetice în Transnistria se va desfășura în aceleași condiții, în baza cărora nu vor crește prețurile la gaze, energie electrică, costul locuințelor și serviciile comunale din Transnistria. Acest lucru este foarte important pentru o înțelegere generală a situației și pentru asigurarea stabilității acesteia.

Moscova a atras atenția și asupra respectării drepturilor omului, mai precis, asupra faptelor de încălcare a acestora de către Moldova, vorbim despre restrângerea libertății de circulație și detenția ilegală. În noiembrie, este planificată organizarea unei mese rotunde mari la Moscova, cu participarea personalităților publice, și anume a celor care se ocupă de tema drepturilor omului. La întâlnire vor fi invitați mulți experți, inclusiv străini.

Părțile la procesul de negociere în formatul „5 + 2” au programat o întâlnire pentru 2-3 noiembrie. Astăzi, Suedia prezidează OSCE, iar această întâlnire a fost planificată în Suedia, la Stockholm. Întâlnirea nu ar trebui să fie doar de dragul unei întâlniri, dar este important să se discute probleme care sunt relevante pentru viața oamenilor.

Să ne amintim că în 2016 a fost semnat la Berlin un acord, „Berlin +” și au mai fost semnate cinci Acorduri de protocol între Transnistria și Moldova. În cadrul acestor documente, grupurile de lucru ar trebui să lucreze activ în cadrul formatului„5 + 2”, reprezentanții politici ar trebui să se întâlnească, iar liderii politici ar trebui să discute. Toate părțile vorbesc despre dorința lor de negociere, dar nu fac primul pas pentru atingerea scopului negocierilor, iar asta face ca un astfel de format să fie ineficient. Din iulie 2019, în general, procesul de negociere a stagnat; nu a existat nicio activitate în procesul de negocieri. Părțile nu trebuie să uite că o parte din cetățenii Moldovei, Ucrainei și Rusiei locuiesc pe teritoriul Transnistriei și drepturile lor nu trebuie încălcate.

Transnistria anunță despre problema cu transporturile auto – de la 1 septembrie au fost blocate numerele de înmatriculare transnistrene, problema cu finanțele, serviciile bancare, probleme cu libera circulație a populației etc. Introducerea unei plăcuțe de înmatriculare neutre a fost inițiată de misiunea EUBAM încă din 2015. În 2016, a intrat în protocolul Berlin +, iar după aceea OSCE, politicienii europeni și Ucraina au insistat asupra numerelor de înmatriculare neutre. Toate acele restricții care au fost introduse în legătură cu Transnistria: restricțiile bancare din iunie 2019, restricții privind acțiunile cardurilor MasterCard și Visa din ianuarie 2020, închiderea conturilor întreprinderilor transnistrene, aceasta este o stagnare absolută a procesul de negociere și al grupurilor de lucru (experți). Aceasta este o întrerupere a semnării documentului final al ședinței formatului „5 + 2” din toamna și iarna anului 2019. Toate aceste probleme sunt agenda atât a Berlinului +, cât și a reuniunilor formatului „5 + 2” de la Bratislava din 2019.

Politicienii au astăzi trei opțiuni. Prima este să lași totul așa cum este. A doua alegere este de a agrava situația, de a înrăutăți lucrurile, de a duce întregul proces de negociere la o destabilizare și, în cele din urmă, la escaladarea conflictului. A treia variantă este să acționezi pragmatic și să rezolvi problemele oamenilor, atât din stânga, cât și din dreapta Nistrului, iar asta, desigur, necesită întâlniri, atât în formatul „1 + 1”, cât și în formatul „5 + 2”. Adică, de fapt, este necesară reluarea întregului proces de negociere.

Ministerul Afacerilor Externe al Transnistriei solicită Republicii Moldova să asiste la ridicarea restricțiilor asupra vehiculelor transnistrene, considerând că în acest fel companiile de transport transnistrene sunt atrase cu forța în domeniul juridic, vamal și fiscal al Republicii Moldova. Transportul transnistrean de marfă și pasageri nu poate participa la traficul rutier internațional, creând un avantaj competitiv pentru companiile moldovenești.

Întâlnirea din 26 octombrie a reprezentanților politici ai Moldovei și Transnistriei la Misiunea OSCE de la Bender „s-a încheiat în zadar”.

Indicativă a fost știrea că întâlnirea negociatorilor în formatul „5+2”, programată la Stockholm în perioada 2-3 noiembrie, nu va avea loc pentru că Moldova a cerut amânarea sau anularea întâlnirii fără explicații.

„Partea moldovenească a informat oficial partenerii internaționali că solicită anularea sau amânarea acestei întâlniri, în care ne-am pus mari speranțe. Multe probleme de pe agenda negocierilor nu au fost rezolvate din cauza lipsei de dorință a Chișinăului de a lucra. Tema principală la Stockholm urma să fie tema transportului și interzicerea intrării în Ucraina a mașinilor cu numere transnistrene”, a menționat Vitaliy Ignatiev.

Va fi interesant de văzut poziţia privind anularea întâlnirii mediatorilor şi observatorilor în procesul de negociere, ce acţiuni ulterioare vor fi propuse pentru continuarea dialogului dintre cele două părţi. Așadar, după decizia de a anula întâlnirea de la Stockholm, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a vizitat Tiraspolul, unde s-a întâlnit cu negociatorul-șef al regiunii, Vitaliy Ignatiev. Oficialii au discutat stadiul actual al dialogului dintre Transnistria și Moldova în contextul anulării întâlnirii planificate pentru 2-3 noiembrie în formatul „5+2”. Cel mai probabil, în viitorul apropiat, vor avea loc întâlniri la nivelul grupurilor de experți pe probleme de transport și bancar, precum și pe problemele dosarelor penale și libertatea de circulație a funcționarilor din Transnistria”.

„Chișinăul a acumulat un arsenal destul de larg de mijloace de presiune asupra Tiraspolului: posturile vamale la granița comună moldo-ucraineană de pe segmentul transnistrean permit Moldovei să controleze pe deplin operațiunile de import-export ale Transnistriei și circulația oamenilor. Sectorul energetic poate fi piesa lipsă a puzzle-ului pentru a prezenta Tiraspolului un proiect de reglementare pe care acesta să nu îl poate refuza. Și acest proiect, cel mai probabil, se va afla în 2022”, – a spus expertul I. Shornikov. Putem spune că acum este în derulare prima etapă a blocadei de transport din Transnistria. Apoi vor urma și alți pași: restricții privind trecerea oficialităților transnistreni prin aeroportul din Chișinău; încetarea de la 1 ianuarie 2022 a protocolului „Cu privire la principiile reluării comunicațiilor feroviare de marfă cu drepturi depline pe teritoriul Transnistriei”. Mai mult, demersurile ulterioare vor fi însoțite de implicarea observatorilor și garanților și de presiuni asupra regiunii transnistrene.

Noua conducere a Moldovei, la fel ca și Kievul, este destul de capabilă să meargă la blocada Transnistriei. Mediul internațional favorizează acest lucru.

O declarație interesantă a făcut viceprim-ministrul Moldovei pentru Reintegrare Vladislav Kulminsky, care este principalul negociator de la Chișinău pe reglementarea moldo-transnistreană, care a spus că tot ce făcea diplomația europeană și mondială de frunte în perioada anterioară în formatul „5+2” – a fost o prostie. Potrivit lui Kulminsky, în cadrul negocierilor nu este necesară soluționarea problemelor planului socio-economic în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, ci este necesară soluționarea problemelor de statut. Amânările frecvente ale ședințelor în formatul „5+2” la cererea Chișinăului nu duc la schimbări pozitive, astfel anul trecut nu a existat ni orundă a formatului „5+2”. S-a observat că mediatorii și observatorii au trecut din nou la „shuttle diplomacy” sau la formula „5 + 1 + 1”. Când părțile nu stau la aceeași masă, reprezentanții celor „cinci” se deplasează succesiv la Chișinău, la Tiraspol și înapoi la Chișinău, unde informează oficialii transnistreni și moldoveni despre poziția omologilor lor în negocieri.

Nu se poate spune că au fost întrerupte contactele directe moldo-transnistrene. Întâlniri ale grupurilor de lucru (experți) au loc periodic. Reprezentanții politici ai părților s-au întâlnit – Vladislav Kulminsky și Vitaliy Ignatiev. La inițiativa premierului moldovean, Natalia Gavriliță, a avut loc o convorbire telefonică cu Vadim Krasnoselskiy. Vlad Kulminsky dorește să imprime „al treilea coș de negocieri” în procesul de negociere cu probleme politice legate de statutul Transnistriei, care în această situație ar putea duce părțile într-o „fundătură”.

Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Vladislav Kulminsky, a spus că conflictul transnistrean nu mai este înghețat, prin urmare se va găsi o soluționare în mai puțin de 10 ani. Transnistrenii își doresc foarte mult să se unească cu Moldova, consideră viceprim-ministrul.

Un factor important în aceste declarații ar trebui să se refere la o soluționare pașnică a conflictului. În acest moment, trebuie să se monitorizeze cu atenție ceea ce spun politicienii de la tribună și acțiunile lor, dacă spun că dezgheață conflictul și vor merge pe o cale politică, trebuie să înțeleagă că acesta este un proces lung, care nu ar trebui în niciun caz să se dezvolte într-un proces forțat.

 

 

Сентябрь и октябрь стали активными месяцами для посещения Приднестровья иностранными делегациями и послами. Данная активность вызвана несколькими факторами – это прекращение возможности пересекать Украинскую границу автомобилям с приднестровскими номерами, проведение встречи сторон в формате «5+2», реализация грантовых программ на территории Приднестровья и предстоящие выборы в декабре.

Так Приднестровье в конце сентября 2021 года посетил Чрезвычайный и Полномочный Посол Литовской Республики в РМ КястутисомКудзманасом. Между его предыдущим и нынешним визитами в Тирасполь – два года. Перерыв в контактах обусловлен пандемийными обстоятельствами последних лет. За это время накопились требующие сверки позиции в отношении работы формата «5+2». Литва не является его прямым участником, но, будучи членом Евросоюза, следит за ходом переговорного процесса и может оказывать на него влияние. Литовский дипломат отметил, что представляемая им страна выступает за минимизацию напряжения, деэскалацию любого рода конфликтных ситуаций и повсеместное расширение зоны безопасности. КястутисКудзманас спрашивал, каким приднестровская сторона видит решение проблем с ограничением движения приднестровского автотранспорта. Интересовался развитием внешнеторговых связей Приднестровья с европейскими странами, отмечая позитивный эффект от подписания Соглашения об ассоциации между РМ и ЕС о зоне свободной торговли, в результате которого экспорт приднестровской продукции в европейском направлении заметно вырос. Дипломат отметил высокое качество произведенных в Приднестровье товаров и интерес к ним со стороны зарубежных потребителей. Был поднят вопрос обеспечения экологической безопасности в контексте решения вопросов, связанных с хранением боеприпасов в районе села Колбасна. Говорили также о перспективах реализации совместных приднестровско-литовских проектов гуманитарного толка. Гость поздравил тираспольскую команду с очередной победой, назвав ее феноменальной и отметив, что литовцы, как и весь мир, внимательно следят за успехами приднестровских футболистов.

29 сентября в Тирасполь прибыла группа дипломатов во главе с Чрезвычайным и Полномочным Послом Королевства Швеция в РМ Катариной Фрид, которая впервые находится в приднестровской столице и первый раз в качестве главы зарубежного посольства напрямую общается с руководителем региона. Ее цель – детальное знакомство шведского дипломата с существующей ситуацией в молдо-приднестровских переговорах, актуальной повесткой и позицией приднестровской стороны.

6 октября в Бендерах прошла встреча руководства Приднестровья с действующим Председателем ОБСЕ Анн Линде, так же были на встрече Спецпредставитель Томас Майер-Хартинг, Глава Миссии ОБСЕ в РМ Клаус Нойкирх, шведский посол Катарина Фрид, а также многочисленная группа должностных лиц, представляющих внешнеполитическое ведомство Швеции и Организацию по безопасности и сотрудничеству в Европе. Целью встречи стало обсуждение текущей кризисной ситуации в переговорном процессе между Приднестровьем и Молдовой и работы формата «Постоянного совещания…», а также активизация диалога и наполнение его практическим содержанием. С представителями ОБСЕ обсудили планируемого на ноябрь расширенную встречу формата «5+2». На встрече Вадим Красносельский акцентировал внимание на том, что обсуждению подлежат вопросы, решение которых сказывается на качестве жизни жителей Приднестровья и Молдовы, соблюдении прав и свобод граждан. Важен и принцип, которому следует приднестровская сторона и на исполнении, которого другими участниками переговоров настаивает: обязательность исполнения ранее взятых на себя обязательств.

Анн Линде, отметила, что приоритетом шведского Председательства в ОБСЕ остается стремление внести вклад в разрешение конфликтных ситуаций. «Необходимо достичь прогресса в вопросах соблюдения прав человека, в частности, в сфере свободного передвижения автотранспорта. Необходимо также перезапустить процесс, простой в котором длился два года. Мы также готовы способствовать организации встречи в Стокгольме», – обозначила Министр иностранных дел Швеции, подчеркнув, что Действующее Председательство в ОБСЕ ориентировано на получение практического результата. Ссылаясь на братиславский опыт, Анн Линде отметила, что «встречи, которые не приносят результата, – это откат в переговорном процессе».

5 октября Приднестровье посетила американская делегация, которую возглавила Заместитель помощника Госсекретаря США в Бюро по вопросам Европы и Азии Робин Данниган. Ее сопровождают Временная поверенная в делах США в РМ Лора Руби и советник по политическим и экономическим вопросам Посольства США Анна Марголис. Робин Данниган занимает нынешнюю должность с 7 сентября 2021 года. США входит в «5+2» в качестве наблюдателя. Вадим Красносельский подчеркнул, что нацелен на плодотворную дискуссию и аргументированный обмен мнениями. Американский дипломат, в свою очередь, обозначила, что представляемая ею страна поддерживает переговорный процесс и ратует за его развитие. Приднестровская сторона отмечала, что наиболее из острых на сегодняшний день проблем – ограничение свободного передвижения автомобилей с приднестровскими номерными знаками.

Приднестровская сторона пожаловалась, что 29 сентября направили Майе Санду письмо, где просят Президента РМ к диалогу и активизации переговорного процесса с наполнением его практическим содержанием. В письме детально описаны проблемные аспекты двусторонних взаимоотношений, решение которых не терпит отлагательств. Письма аналогичного содержания были направлены от имени Председателя Правительства Приднестровья Александра Мартынова в адрес премьер-министра РМ Натальи Гаврилицы, а также за подписью Председателя Верховного Совета Приднестровья Александра Коршунова спикеру Парламента РМ Игорю Гросу. Пока никакой реакции с молдавской стороны не было.

Необходимо обратить внимание на наибольшую активность в последние годы США, по сравнению активность стран ЕС на этом фоне довольно низка. В своей политике на молдо-приднестровском направлении ЕС движется в фарватере США. Америка сейчас ведет достаточно напористую политику в регионе Черного моря, включая и Молдову с Приднестровьем. Традиционно поддержку переговорному процессу оказывает Германия, в меньшей степени Швеция. Румыния хочет быть активно вовлечена в переговорный процесс, но пока может оказывать лишь опосредованное влияние.

Единой позиции ЕС пока не просматривается по направлению к Приднестровью, только в рамках программы «Меры по укреплению доверия на берегах Днестра», где можно увидеть ряд действий по налаживанию позитивных взаимоотношений между населением двух сторон. На сегодняшний день можно отметить, что Берлин пока не нашли возможности для выработки собственной позиции по урегулированию и это может потом стать проблемой для Германии.

В переговорном процессе нужно обратить внимание на серьезное влияние Румынии на молдавские внутриполитические процессы. Бухарест лишен возможности участвовать в переговорном процессе между Кишиневом и Тирасполем, но сейчас он способен определять молдавскую стратегию в урегулировании. Думаю, что подходы, которые сейчас формируются у Кишинева в плане решения приднестровского вопроса мирным путем, определяются в конечном итоге и Бухарестом. В Молдове уже не менее миллиона человек являются обладателями румынского гражданства. Возможно в Румынии считают, что наступает исторический шанс и нужно именно сейчас активно наращивают свою активность на молдавском направлении.

Не нужно забывать и о системных встречах руководства Приднестровья с российскими представителями. Вадим Красносельский в Москве обсуждал переговорный процесс, где Администрация Президента РФ и Совет Федерации и МИД РФ поддерживают переговорный процесс и считают его необходимым, как и продолжение работы формата «5+2», как и политические встречи «1+1» и, естественно,  реанимацию деятельности рабочих групп. В Москве с озабоченностью восприняли ограничения передвижения транспортных средств через приднестровско-украинскую границу и внимательно следят за действиями молдавской стороны. Общий посыл заключается в том, что любые споры, любые разногласия должны решаться только за столом переговоров. Какие-либо действия ограничительного характера недопустимы и нецелесообразны. Укрепляет позиции Тирасполя, что Москвапродолжит поставку энергоносителей на территорию Приднестровья. Согласно общим договоренностям, вся поставка и распределение энергоносителей в Приднестровье будут осуществляться на прежних условиях, исходя из чего цены на газ, электроэнергию, стоимость услуг ЖКХ повышаться в Приднестровье не будут ни в этом году, ни в следующем. Это очень важно для общего понимания ситуации и для обеспечения ее стабильности.

Также в Москве обратили внимание на соблюдение прав человека, точнее, на факты их нарушения со стороны Молдовы, речь идет об ограничении свободы перемещения и незаконных задержаниях. В ноябре планируется проведение в Москве большого круглого стола с участием общественных деятелей, именно тех, кто занимается темой прав человека. На заседание будут приглашены многие специалисты, в том числе и зарубежные.

Сторонами переговорного процесса в формате «5+2», было запланировано заседаниена 2-3 ноября. На сегодняшнийдень Швеция председательствует в ОБСЕ, и на площадке именно Швеции, в Стокгольмепланировалось данное совещание. Встреча не должна быть ради просто встречи, а важно именно обсудить вопросы, которые актуальны для жизни людей.

Вспомним, что в 2016 году было подписано соглашение в Берлине – «Берлин+» и были подписаны еще пять протокольных соглашений между Приднестровьем и Молдовой. В рамках данных документов должны активно работать рабочие группы при формате «5+2», должны встречаться политические представители, должны встречаться политические лидеры. Все стороны говорят о желании, но топчутся на месте, не делают первый шаг для достижения цели переговоров и это делает такой формат мало результативным. С июля 2019 года по большому счету наступила стагнация переговорного процесса, прорыва в переговорах не было. Не нужно сторонам забывать, что на территории Приднестровья живут в большинстве и граждане Молдовы, Украине и России и их права не должны нарушаться.

Приднестровье заявляет о проблемах по автотранспорту – 1 сентября блокировали автомобильные номера, проблемы по финансам, по банковскому обслуживанию, проблемы по свободному перемещению населения и так далее. Введение нейтрального номерного знака, была инициирована миссией EUBAM еще в 2015 году. В 2016 году она вошла в протокол Берлин+, и после этого именно ОБСЕ, европейские политики, Украина настаивали на нейтральных номерных знаках. Все те ограничения, которые были введены в отношении Приднестровья: это и банковские ограничения с июня 2019 года, это ограничения действий карточек MasterCard и Visa с января 2020 года, это закрытие счетов приднестровских предприятий, это абсолютная стагнация переговорного процесса рабочих групп, это срыв подписания итогового документа формата «5+2» осенью и зимой 2019 года. И все эти вопросы – это и есть повестка и «Берлин+», и встречи формата «5+2» в Братиславе 2019 года.

У политиков сегодня есть три варианта. Первый – оставить все как есть. Второй выбор – усугубить ситуацию, сделать еще хуже, вести весь переговорный процесс к эскалации и в конечном итоге к эскалации конфликта. Ну и третий вариант – это действовать прагматично и решать проблемы людей, что с левого, что с правого берега, а для этого, конечно же, необходимы встречи, как «1+1», так и формата «5+2», рабочих групп. То есть фактически надо перезагрузить весь переговорный процесс.

Министерство иностранных дел Приднестровья призывает Молдову содействовать снятию ограничений для приднестровского автотранспорта, они считают, что таким образом приднестровские транспортные компании принудительно втягиваются в правовое, таможенное и налоговое поле Молдовы. Приднестровский грузопассажирский транспорт не может участвовать в международном дорожном движении, создавая конкурентное преимущество для молдавских компаний.

Состоявшаяся встреча 26 октября политических представителей Молдовы и Приднестровья в офисе Миссии ОБСЕ в Бендерах «завершилась безрезультатно.

Показательной была новость, что встреча участников переговорного процесса в формате «5+2», запланированная в Стокгольме на 2-3 ноября, не состоится по причине, что отложить или отменить заседание попросила Молдова без объяснений.

«Молдавская сторона официально проинформировала международных партнеров, о том, что просит отменить или перенести эту встречу, на которую мы возлагали большие надежды. Многие вопросы переговорной повестки так и не решены из-за нежелания Кишинева работать. Главной в Стокгольме должна была стать тема транспорта и запрет на въезд машин с приднестровскими номерами в Украину», – сказал Виталий Игнатьев.

Интересно будет посмотреть позицию по отмене встречи посредников и наблюдателей в переговорном процессе, какие дальнейшие действия они предложат по продолжению диалога между двумя сторонами.Так уже после решения об отмены встречи в Стокгольме 29 октября 2021 года Глава Миссии ОБСЕ в РМ Клаус Нойкирх посетил Тирасполь, где встретился с главным переговорщиком региона Виталием Игнатьевым, где обсуждали актуальное состояние диалога между Приднестровьем и Молдовой в условиях отмены планировавшегося 2-3 ноября встречи в формате «5+2». Скорее всего в ближайшее время будут проведены встречи на уровне экспертных групп по транспортным и банковским вопросам, а также вопросам уголовных дел и свободы передвижения должностных лиц Приднестровья».

«Кишинев накопил достаточно широкий арсенал средств давления на Тирасполь: совместные молдо-украинские таможенно-пограничные посты на приднестровской границе дают возможность Молдове полностью контролировать импортно-экспортные операции Приднестровья и перемещение людей. Энергетика может стать недостающей частью пазла, чтобы представить Тирасполю проект урегулирования, от которого он уже не сможет отказаться. И это дело, скорее всего, уже 2022 г.», – отметил в выступлении эксперт И. Шорников. Можно сказать, что сейчас идет первый этап транспортной блокады Приднестровья. Потом будут и другие шаги: ограничение на пропуск приднестровских чиновников через кишиневский аэропорт; прекращение с 1 января 2022 года действия протокола «О принципах возобновления полноценного грузового железнодорожного сообщения через территорию Приднестровья». Причем последующие шаги будут сопровождаться с вовлечение наблюдателей и гарантов и давлением на Приднестровский регион.

Новое руководство Молдовы, также как и Киев, вполне способны пойти на блокаду Приднестровья. Международная конъюнктура этому благоприятствует.

Интересным стало заявление в телеэфире вице-премьера Молдовы по реинтеграцииВладислав  Кульминский, являющийся главным кишинёвским переговорщиком по молдо-приднестровскому урегулированию, который заявил, что  всё, чем занимались ведущие европейские и мировые дипломатии в формате «5+2»– это ерунда. По мнению Кульминского, на переговорах не надо решать вопросы социально-экономического плана во взаимоотношениях между Кишинёвом и Тирасполем, а необходимо решать вопросы статуса.

Частые переносы заседаний в формате «5+2» по требованию Кишинёва не приводят к позитивным изменениям, так в прошлом году не было ни одного раунда «Постоянного совещания…». Наблюдалось, что посредники и наблюдатели снова перешли к «челночной дипломатии» или к формуле «5+1+1». Когда стороны не сидят за одним столом, представители «пятёрки» едут последовательно в Кишинёв, в Тирасполь и обратно в Кишинёв, где доводят до сведения приднестровских и молдавских официальных лиц позицию их переговорных визави.

Нельзя сказать, что прямые молдо-приднестровские контакты прервались. Периодически проходят заседания отраслевых экспертных (рабочих) групп. Встречались политические представители сторон – Владислав Кульминский и Виталий Игнатьев. По инициативе молдавского премьера Натальи Гаврилицы состоялся её телефонный разговор с Вадимом Красносельским. Влад Кульминский желает в переговорном процессе распечатывать «третьею переговорную корзину» с политическими вопросами, касающимися статуса Приднестровья, что в данной ситуации может привезти стороны в «тупиковый путь».

Вице-премьер Молдовы по вопросам реинтеграции Владислав Кульминский заявил, что приднестровский конфликт больше не является замороженным, поэтому урегулирование будет найдено быстрее, чем за 10 лет. Объединения с Молдовой «очень хочет народ Приднестровья», считает вице-премьер.

Важным фактором этих заявлений должно соотноситься с мирным урегулированием конфликта.Именно сейчас нужно внимательно следить за тем, что политики говорят с трибуны и за их действиями, если говорят, что размораживают конфликт и будут двигаться политическим путем, надо понимать, что это процесс длительный, который не должен ни в коем случаи перерасти в силовой.