În dialog cu un expert de la Kiev despre contextul regional și reglementarea transnistreană.
Situația din Ucraina este în continuare în atenția lumii politice internaționale și tensiunile par să nu se domolească între Kiev ți Moscova, ca și confruntările din estul separatist, susținut de Rusia. Valentina Ursu a stat de vorba cu expertul de la Kiev Leonid Litra despre evoluțiile din chestiunea transnistreană, în acest context regional.
Europa Liberă: Să pornim această discuție aflând o părere despre decizia Radei Supreme de la Kiev, care a votat că armata rusă este armată de ocupație. Aceasta-i va ajuta guvernării de la Kiev să soluționeze problemele din estul țării?
Leonid Litra: „Nu-i va ajuta să soluționeze problemele în mod nemijlocit, pentru că este mai mult un gest simbolic sau un gest mai degrabă de asigurare că nu vor putea fi schimbări în defavoarea Ucrainei în cadrul legal ucrainean. Vă dau un exemplu: legea din 2005 din Parlamentul Moldovei privind principiile soluționării conflictului transnistrean a fost o lege care a creat un cadru în care se poate rezolva conflictul transnistrean. Așa e și cu…
Europa Liberă: A fost un consens atunci…
Leonid Litra: „A fost un consens, da. În Ucraina n-a fost chiar un consens, dar este la fel văzută în mediul de oameni care se ocupă nemijlocit cu această problemă este văzută ca o asigurare în plus că nu vor putea fi luate decizii în defavoarea Ucrainei atunci când va exista poate un context internațional nu prea favorabil Ucrainei. Deci, e o barieră în plus.”
Europa Liberă: Eu am auzit mai multe voci care sugerau că și autoritățile Republicii Moldova ar trebui să procedeze asemenea Ucrainei, să declare armata din stânga Nistrului armată rusă de ocupație și astfel Rusia va fi forțată să îndeplinească poate chiar angajamentele pe care și le-a asumat chiar ea la summitul OSCE din ’99 de la Istanbul.
Leonid Litra: „Mie îmi vine greu să cred că Rusia își va schimba cumva decizia în urma unei hotărâri a Parlamentului Moldovei. Parlamentul Moldovei trebuie să facă acest lucru, probabil, ca să fie în armonie cu sine însuși, ca să spună un lucru pe care toată lumea îl cunoaște, doar că nu cred că va avea efecte practice. Rusia va fi nemulțumită, va protesta, dar parțial aceste lucruri s-au întâmplat într-o anumită formă, nu foarte expres, dar vă amintiți decizia Curții Constituționale, care a spus anumite lucruri. Nu le-a spus poate până la urmă, dar a spus anumite puncte care trebuiau spuse.”
Europa Liberă: De ce, tot a spus că armata rusă este armată de ocupație?
Leonid Litra: „Exact. Și asta a dat o apreciere juridică. Mai degrabă, dacă se va da o apreciere politică unanimă din partea Parlamentului; nu cred că va fi unanimă în virtutea faptului că avem forțe politice care gândesc altfel, dar bineînțeles că ar fi un semnal mult mai puternic, pentru că Moldova ba merge la ONU ca să obțină retragerea, ba se răzgândește. Eu înțeleg că poate acest proces are loc cumva din perspectiva faptului că există niște negocieri care nu sunt cunoscute spațiului public.”
Europa Liberă: Dar sunt asemenea negocieri, se poartă?
Leonid Litra: „Eu gândesc că sunt, pentru că cum pot explica faptul că Moldova își dorește mai întâi discutarea în cadrul ONU a retragerii trupelor de ocupație ruse și după asta renunță la acest mesaj? Eu cred că există undeva anumite discuții, al căror conținut e posibil să nu-l cunoaștem noi.”
Europa Liberă: Tot mai multe păreri duc la faptul că în rezolvarea conflictului transnistrean e cel mai ușor de ajuns la un deznodământ, pentru că nu se aseamănă nici cu ceea ce e în Georgia, nici cu ceea ce e în Ucraina și, dacă s-ar crea un precedent, ar fi valabil și pentru celelalte două țări. Dvs. ce credeți?
Leonid Litra: „Aceste conflicte, din păcate, au foarte multe în comun și cel mai important element care este în comun în aceste conflicte este factorul rus. Nu cred că fără concursul Rusiei aceste conflicte ar fi avut loc. În al doilea rând, eu am observat o legitate, aș spune așa – cu cât mai puțin oamenii cunosc conflictul transnistrean, am în vedere inclusiv partenerii externi, cu atât li se pare mai ușoară rezolvarea acestui conflict. Când se află dedesubturi, inclusiv legate de anumite interese de pe ambele maluri – de ce nu? –, care sunt interesate să mențină acest conflict, atunci când se deschid aceste paranteze, soluționarea pare mai puțin probabilă și nu chiar atât de posibilă. Să vedem. La sfârșitul anului trecut au fost anumite progrese, dacă le putem spune așa, deși sunt interpretate într-o manieră diferită – unii spun că este trădare, alții spun că este un pas înainte. Depinde cum privim aceste lucruri, dar Moldova, din păcate, chiar printre partenerii care noi credeam că ar fi trebuit să fie nu că de partea noastră, dar de partea adevărului, sau cum aș spune eu, de partea Republicii Moldova, pentru că Republica Moldova este victimă în cazul respectiv. Am văzut parteneri externi care nu sprijină poziția Republicii Moldova.”
Citește mai departe: