Europalibera.org – Eugen Carpov: „Procesul de reglementare a conflictului transnistrean se află astăzi într-un impas”

Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru soluționarea conflictului transnistrean Franco Frattini urmează să vină săptămâna viitoare în R.Moldova. Înaintea acestei vizite, între Chișinău și Tiraspol au loc contacte intense pentru punerea în practică a unor înțelegeri protocolare semnate anterior, înțelegeri salutate de OSCE și de ceilalți participanți la formatul internațional de negocieri (Rusia, Ucraina, UE și SUA), dar criticate de experți, diplomați și ONG-uri reprezentative de la Chișinău pe motiv că se fac cedări din partea autorităților statului moldovean. Deputatul Eugen Carpov, fost negociator din partea Chișinăului se referă la importanța vizitei lui Franco Frattini.

Eugen Carpov: „Vizita unui reprezentant special al OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean este în permanență importantă, dar eu cred că dl Frattini mai bine nu făcea declarații până a veni la Chișinău, discuta cu oficialii din Republica Moldova, după care trăgea anumite concluzii. Sigur că dânsul este un politician de o greutate deosebită, cu o vastă experiență, cu cunoștințe în mediul politic din diferite state, inclusiv din Federația Rusă, așa cum a și menționat dânsul, dar cred că o cunoaștere mai bună a detaliilor conflictului transnistrean nu strică nimănui, pentru a avea o viziune mai profundă asupra fenomenului. Procesul de reglementare a conflictului transnistrean se află astăzi într-un impas. Vedem și noi, cei implicați în acest proces, am în vedere politicienii sau responsabilii din Guvern, dar eu cred că și cetățenii simpli observă că totuși lucrurile nu se desfășoară în ritmul în care ne-am dori. Parcă anul trecut am avut anumite progrese, au existat protocoale semnate și începutul a fost unul încurajator, dar în continuare lucrurile frânează și e nevoie de un impuls suplimentar pentru asta.”

Europa Liberă: Dar acest pachet de înțelegeri, ele au stârnit și critici din partea mai multor experți, cunoscători ai dosarului transnistrean, reprezentanți ai ONG-urilor, precum că sunt recunoscute elemente ale autoproclamatei statalități nistrene, fără să apropie însă soluționarea politică a conflictului transnistrean?

Eugen Carpov: „Mai mult decât s-a recunoscut până în prezent ca și elemente de așa-zisă statalitate a regiunii transnistrene, aceste protocoale nu au adus alte elemente. Sigur că asemenea documente nu sunt perfecte. Tot timpul există loc spre mai bine, dar un pas înainte – și unul semnificativ – a fost realizat. Dacă ne uităm la situația cu pământurile și fermierii din stânga Nistrului, fermierii moldoveni, vedem că totuși s-a revenit la un proces existent anterior care era mai favorabil pentru fermierii moldoveni decât cel din ultima perioadă. Pentru școli, cel puțin, s-au dat anumite garanții în scris din partea structurilor transnistrene că nu vor crea impedimente în activitatea acestor școli. Legătura telefonică nu poate fi pusă sub semnul întrebării, de ce este necesară revenirea la o legătură telefonică normală între locuitorii din stânga și dreapta Nistrului; pentru apostilarea diplomelor de la institutul din Tiraspol, aici au fost mai multe semne de întrebare, dar și aici nu s-au depășit liniile roșii, despre care vorbim noi că nu trebuie să le depășim. Nu a fost recunoscută calitatea studiilor acestor instituții, nu a fost recunoscută curricula; prin apostilare doar se certifică existența unei asemenea instituții și a unor diplome eliberate de aceasta. Și este la latitudinea deja partenerilor noștri internaționali să accepte sau să nu accepte aceste diplome. Aș vrea să menționez și cel de-al cincilea protocol. Este deschiderea podului Bâcioc – Gura Bâcului. Uitați-vă că aici apar anumite tensiuni și am văzut chiar recent și Comisia Unificată de Control, delegația de la Chișinău a subliniat…”

Europa Liberă: Partea tiraspoleană a instalat acolo un punct de control.

Eugen Carpov: „Exact. Deci, transnistrenii din nou măresc punctele de control, îngrădesc libera circulație pentru care de fapt a fost deschis acest pod, ca să se circule liber, nu pentru a instala noi puncte militarizate de control, care sunt ilegale, sunt absolut nepotrivite pentru a continua practica respectivă, dar cei de la Tiraspol încearcă și aici să forțeze nota și subiectul este în discuție. Pe de o parte, am reușit să deblocăm circulația pe acest pod, pe de altă parte, ne confruntăm din nou cu poziția transnistrenilor, care vor să stea cu automatul Kalașnikov la trecerea acestui pod, ceea ce nu este normal.”

Europa Liberă: Vulnerabilitatea cea mai mare rămâne a fi înregistrarea acestor plăcuțe de înmatriculare și însemnele care urmează să fie aplicate pe aceste plăcuțe. Știu că Dvs. ați fost rezervat atunci când se insista ca pe aceste plăcuțe să apară anumite atribute ale așa-zisei regiuni transnistrene. Acum s-a ajuns la un compromis?

Eugen Carpov: „Subiectul s-a discutat mulți ani. Și eu am negociat acest protocol. Sigur că poziția pe care am promovat-o și știu că negociatorii și în prezent cei de la Chișinău respectă aceleași puncte importante, a fost următoarea: acest sistem de înregistrare a autoturismelor din stânga Nistrului să fie parte componentă a sistemului general din Republica Moldova. Doi: și autoturismele să fie verificate de către structurile autorizate de la Chișinău și eliberarea acestor documente să fie autorizată doar de instituțiile constituționale din Republica Moldova, pe plăcuțe să nu existe nici un fel de însemne așa-zise statale ale regiunii transnistrene. Și atunci am mers pe ideea unor plăcuțe temporare care să nu aibă niciun fel de inscripții decât numărul propriu-zis de înregistrare care să conțină litere și cifre și atât, dar care să fie parte a sistemului din Republica Moldova. Acum a apărut o altă problemă de fapt, care este la fel de importantă. A apărut pe ordinea de zi, ea a existat și anterior, dar nu s-a ajuns la discuții asupra ei. Există diferite categorii de locuitori în regiunea transnistreană – există locuitori care au cetățenia Republicii Moldova și actele în regulă, există locuitori care nu au o cetățenie recunoscută sau o au pe cea nerecunoscută, care este a regiunii transnistrene. Și există locuitori care au venit după ’90 în regiunea transnistreană și care au sau cetățenia statului de unde au sosit, în majoritate sunt cetățeni ruși, ar putea să fie cetățeni ucraineni și care constituie un grup de oameni destul de mare care posedă autoturisme, dar nu au nicio legătură cu statul Republica Moldova și nu au avut-o nici până în ’90. Deci, dacă vorbim despre băștinași, da, acolo putem să găsim anumite rădăcini ale existenței acestor locuitori pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că au certificate de naștere, au certificate de căsătorie, există în arhive date despre acești cetățeni, iar cei care au venit nu au nicio legătură cu acest stat. Și aici sigur că Republica Moldova trebuie să analizeze foarte atent: cum eliberează certificate de înmatriculare cu plăcuțe unor autoturisme care nu aparțin cetățenilor moldoveni? Cum vom purta noi responsabilitatea pentru acești cetățeni? Poate că acești cetățeni așa cum au sosit în Republica Moldova, adică în regiunea transnistreană, mâine ar putea să plece și să aibă un alt domiciliu, cum urmărim noi utilizarea acestor plăcuțe și a documentelor de înmatriculare? Uitați-vă că sunt subiecte foarte importante cu aspecte juridice, care nu pot fi depășite așa cum își doresc cei de la Tiraspol, ca Chișinăul să elibereze tuturor. Deci, trebuie să fim totuși selectivi și să ne asigurăm că însemnele statale ale Republicii Moldova vor fi oferite prin plăcuțe și certificate de înmatriculare doar cetățenilor care au o legătură juridică cu statul Republica Moldova.”