Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
De ce nu a devenit reglementarea transnistreană o prioritate naţională? Cum s-ar putea răsfrânge alegerile parlamentare din Moldova asupra relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului? Opinii de la Chişinău şi Tiraspol. Şi… bugetul regiunii transnistrene se pregăteşte să devină şi mai auster, după principul – cheltuieli pe măsura veniturilor.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Şefa diplomaţiei de la Tiraspol Nina Ştanski a declarat, într-un interviu pentru o publicaţie de la Moscova că în regiunea transnistreană ar exista toate condiţiile pentru o viaţă decentă, dacă nu ar fi supusă la ceea ce ea a numit drept blocadă. „Dacă de pe noi ar fi ar fi scoase cătușele blocadei, atunci am putea să oferim transnistrenilor un asemenea nivel de bunăstare, încât nu numai că toţi transnistrenii s-ar întoarce de la muncă din Rusia, dar şi oameni din republici vecine ar fi venit la noi să lucreze”, a spus Nina Ştanski, citată de serviciul său de presă. Ea a spus că Transnistria este ajutată de Rusia să supravieţuiască şi să se dezvolte. „Prezenţa Rusiei în Transnistria este acel factor determinant care ne-a permis să supraviețuim şi să ne menţinem la suprafaţă până acum. Rusia este garantul drepturilor acelor oameni care locuiesc aici, în Transnistria, drepturilor etnicilor ruşi, cetăţenilor ruşi, tuturor concetățenilor”, a spus Nina Ştanski. Tiraspolul şi Moscova numesc blocadă regimul de comerţ introdus în 2006 de Moldova şi Ucraina prin care exportatorii transnistreni au fost obligaţi să se înregistreze la Chişinău. Peste 70 la sută din exporturile regiunii au ca destinaţie Republica Moldova şi ţările Uniunii Europene.
Executivul de la Tiraspol propune o reducere a cheltuielilor bugetare pentru anul viitor, întrucât estimează o reducere considerabilă a veniturilor. Potrivit prognozelor sale, anul viitor produsul intern brut al regiunii transnistrene s-ar putea reduce cu 11 la sută, dacă actualele tendințe negative se vor menţine. În octombrie, scăderea producţiei industriale a fost de 17 la sută, comparativ cu nivelul perioadei similare a anului trecut, iar volumul comerţului s-a redus cu 16 la sută. Se propune să fie redusă sau sistată finanţarea unor programe sociale, inclusiv în domeniile medicinii şi educaţiei. Executivul transnistrean intenţionează să acopere o parte din cheltuieli prin introducerea de servicii contra plată în instituţiile administrative, în particular în domeniul sănătăţii. S-a anunţat că proiectul bugetului pentru anul 2015 va ţine cont, în premieră, şi de diferenţa imensă care există între preţul de procurare a gazelor naturale şi tarifele la care gazele sunt livrate consumatorilor.
Iurie LeancăÎntr-un interviu pentru Radio Europa Liberă, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a deplâns faptul că în acest moment, criza din estul Ucrainei a distrus arhitectura de securitate regională care era în construcţie şi în care Moldova îşi avea locul de ţară neutră. În absenţa unei „umbrele de securitate”, a mai spus Leancă, „va fi nevoie de un efort colectiv de a regândi acest concept de arhitectura a securităţii de la Vancouver până la Vladivostok, astfel încât să nu se mai repete acţiuni militare în spaţiul nostru în secolul 21”. Tot joi, într-un interviu pentru agenţia rusă Ria Novosti, Iurie Leancă a precizat că Republica Moldova nu va adera la NATO: „Mă pronunţ în mod clar pentru neutralitatea ţării. Nu vom adera la NATO şi vrem ca toţi partenerii noştri, atât din Vest, cât şi din Est, să ne respecte statutul neutru”, a declarat Iurie Leancă agenţiei de ştiri de la Moscova.
În interviul pentru Radio Europa Liberă, Iurie Leancă a vorbit şi despre relaţiile moldo-ruse. În timp ce relațiile Republicii Moldova cu România cunosc o „intensificare fără precedent”, în cele cu Rusia a intervenit „o anumita pauză… nu este din vina noastră”, a declarat premierul. Iurie Leancă a apreciat că „problemele din relațiile moldo-ruse se înscriu în relaţia foarte tensionată dintre Occident și Moscova”, dar a spus că dialogul ar putea reveni la normal după alegerile parlamentare din 30 noiembrie.
***
Europa Liberă: Potrivit datelor oficiale de la Chişinău, din cei puţin peste 500 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene, cca 300 de mii sunt cetăţeni ai Republicii Moldova cu acte în regulă. Dintre aceştia, aproximativ 200 de mii deţin şi dreptul la vot. Chişinăul spune că Tiraspolul le obstrucționează acest drept, în timp ce administraţia transnistreană respinge acuzaţiile. Aşa sau altfel, numărul cetăţenilor moldoveni din regiune care vin la secţiile de votare în localităţile subordinate Chişinăului este foarte mic, de ordinul a câteva mii la fiecare scrutin. O explicaţie, aşa cum mărturisesc mulţi dintre ei, ar fi nu numai distanţa, frica sau eventuale bariere de circulaţie, dar şi lipsa de interes. Cum s-ar putea răsfrânge alegerile parlamentare din 30 noiembrie din Republica Moldova asupra procesului reglementării transnistrene? I-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Bender şi Tiraspol.
„Так как у них сейчас очень много изменений в партиях, переходят из одной в другую, я думаю, будут, наверное, какие-то изменения все-таки. Хочется, чтобы в Приднестровье было все хорошо. Так как Молдова наш сосед, все-таки хочется дружеских отношений. Я, наверное, не буду голосовать. Даже не знаю, где у нас будут выборные комиссии вот эти, ну, центр, где будут выборы проходить. Ну, я уже давно здесь, живу в Приднестровье, в Молдову не так часто езжу, это все, наверное, не очень интересует меня”.
„Ну, это смотря кого выберут. Я не слежу за политикой”.
„Ну, я не знаю, но просто зависит от характера человека, который придет к власти. Ну, мне кажется, сейчас… Конфликты происходят. Если бы пришел к власти человек, который привел бы к миру, наверное, Тирасполь и Молдову, чтобы не было этих конфликтов разных, которые мешают народу, наверное”.
„Чтобы было взаимопонимание, чтобы люди понимали друг друга. Чтобы не было войны – самое главное”.
„Если честно, мы этим не интересуемся. Вот честно-честно, не слежу за выборами в Молдове. Каким образом может это отразиться на нас? По-моему, никоим образом, все, что уже могло отразиться на нас, уже прошло в 92-ом году. Думаю, дальше ничего подобного не будет. У нас даже в группе – я учусь – у нас даже в группе спорят, многие говорят, что нужно, так сказать, дружить с Молдовой. Многие говорят, что нужно вообще разрывать всякие дипломатические отношения. Как я считаю? Контакты, конечно, нужно поддерживать, но не дружественные отношения. Насчет дружественных отношений – уже все, в 92-ом году было показано”.
„Да нет, конечно. Любые политики рассматривают только свою выгоду и все, не рассматривают выгоду жителей. Не уважаю политиков”.
„Думаю, смена власти, будут какие-то другие решения. Надеемся, что позитивные для нас – чтоб нашли общее мнение свое, потому что они расходятся во мнениях. Чтобы наладили все, блокады этой чтоб не было и всего этого”.
„Нет, ну в любом случае отразится, если новости читать, то там не все так чисто, каждый борется, соответственно – вот недавно только читал, что какую-то из партий исключили просто из-за того, что якобы какие-то нарушения были. То есть, соответственно, где же там демократия может быть, если таким образом решают. Соответственно, каждая партия, которая придет, будет строить свои отношения с Приднестровьем. Что-то будет меняться, я думаю”.
„Я не гражданин Молдовы, поэтому голосовать не могу, соответственно, какая партия – тоже не слежу. Поэтому кто выиграет – от них будет уже зависеть, будем смотреть, кто, и, соответственно, вести диалог”.
„Будем надеяться, что парламент будет избран так, чтобы нашли взаимопонимание с нашим Верховным советом и нашли общий язык. Это самое главное”.
„Первые шаги – ну, прежде всего, экономические, я думаю, потому что людям и так тяжело жить. И в первую очередь с экономики надо начинать”.
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Bender şi Tiraspol.
Chestiunea transnistreană nu a fost o prioritate nici în actuala campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Valentina Basiul a căutat să afle pe străzile Chișinăului de ce soluţionarea conflictului transnistrean nu a devenit o prioritate naţională pentru Republica Moldova?
„Politicienii, probabil, după ce se va votul în 30 şi ţara va lua o orientare clară înspre Est sau Vest, atunci problema transnistreană va reveni în prim-plan”.
„Dacă mergem spre Europa, ar trebui în întregime. Nu ştiu de ce nu apare printre promisiuni. Poate în legătură cu conflictele din Ucraina, poate să nu se mai umfle şi problema asta”.
„Eu sunt din Transnistria, de la Dubăsari, şi cred că nu e bine că acest subiect nu se regăseşte printre promisiuni, pentru că Transnistria este parte a Moldovei. Nu prea mă pricep în bucătăria politică din Moldova, dar presupun că asta e legat de situaţia din Ucraina”.
„N-am idee de ce nu figurează. În orice caz, în opinia mea, pentru oameni e o întrebare importantă, care ar trebui să fie rezolvată, măcar ceva, careva paşi. Din 1992 foarte puţin s-a rezolvat, practic a stat îngheţat”.
„Nu cred că este puţin important. Dar de ce au lăsat problema asta? Probabil că la ceva le încurcă”.
„Nu ştiu dacă această problemă este actuală acum, când sunt o grămadă de alte probleme stringente nerezolvate”.
„Este o schemă demult pusă la punct şi nimeni nu vrea s-o atingă, pentru că pentru oamenii deștepți răspunsul demult e clar. Nu e atât de dificil de rezolvat problema aceasta cât nimeni nu vrea s-o atingă”.
Europa Liberă: Bine, dar până acum, cel puţin, s-a promis în campania electorală.
„Se vorbea, dar lumea oricum îşi dădea seama că astea sunt vorbe goale şi deja se pune accent să se vină cu ceva nou în campania electorală şi cred că de aceea nu au inclus-o, dar problema e actuală. Cum a fost aşa şi a rămas. Mai ales că eu sunt din zona aceea şi întotdeauna stăm cu gheaţa în spate, că în cazul în care s-ar începe ceva în Ucraina, nu e exclus să înceapă şi la noi”.
„Ştiţi va rezulta o diferenţă etnică. Acum există o generaţie de oameni care a fost crescută într-o limbă slavă, într-o anumită ideologie. Problema transnistreană trebuie rezolvată, obligatoriu, dar deja va trebui să recurgem la modelul german. Germania este o confederație. De ce n-am face acelaşi lucru şi în Moldova?”
„Cel mai probabil, nimeni din politicienii noştri nu vede interes acolo. Pentru mine regiunea transnistreană e mai mult un SRL. Fiecare clan de acolo şi-a luat o bucăţică SRL-ul acesta şi conduce. Şi nimeni de la Chişinău nu vede în SRL-ul acesta interesele sale, respectiv nici nu se hotărăște nimic”.
„Părinţii mei trăiesc în Transnistria şi părerea mea e că acest conflict va rămâne îngheţat. Nimeni nu va încerca să-l rezolve, pentru că atunci când vor atinge acest subiect vor apărea probleme cu Rusia. Şi acel conflict care poate reizbucni ne va închide toate drumurile spre Europa. De aceea, cred că politicienii nu vor să pomenească acum de el. Ei vor încerca să se ocupe de alte chestiuni, să facă reformele pe care le cer europenii, să promoveze modul de viaţă european”.
Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare pe străzile Chişinăului.
***
Europa Liberă: Responsabila de relaţii externe în administraţia din Tiraspol Nina Ştanski a declarat din nou că regiunea transnistreană nu va accepta condiţiile Acordului de asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană, ratificat recent de Parlamentul European. Ştanski a spus, citată de serviciul său de presă, că acordul nu ar ţine cont de interesele Transnistriei, de diferenţele între sistemele de impozitare, structura industriei şi realităţile economice de pe cele două maluri ale Nistrului. Trecerea la un regim liberalizat de comerţ cu ţările Uniunii Europene, atâta timp cât conflictul transnistrean încă nu a fost soluţionat, ar putea complica şi mai mult situaţia regiunii, a spus Nina Ştanski. În ciuda faptului că menţinerea comerţului cu Uniunea Europeană este un obiectiv important, pentru Transnistria cursul strategic de integrare euro-asiatică rămâne neschimbat, a accentuat Nina Ştanski. Ea a adăugat că Tiraspolul depune „eforturi considerabile ca să readucă întreprinderile pe piaţa rusă”. Amintim că mai puţin de 20 la sută din mărfurile transnistrene ajung în Federaţia Rusă şi peste 70 la sută din exporturile regiunii sunt asimilate de Republica Moldova şi ţările Uniunii Europene.
Evgheni Şevciuk la Moscova, demonstrând noile ruble transnistrene de plastic, 2 octombrie 2014Bugetul tot mai auster al regiunii şi factorii care diminuează veniturile bugetare au fost tema unei discuţii recente între şeful administraţiei din Tiraspol Evgheni Şevciuk şi membrii executivului. Şevciuk a spus că diferenţa dintre cheltuieli şi necesităţile bugetare ar fi cam de patru ori şi chiar dacă veniturile au crescut, deficitul bugetar continuă să fie unul imens. El a cerut ca parametrii bugetari să fie ajutaţi realităţilor şi, pe măsura posibilității, cheltuielile să corespundă veniturilor.
Despre schimbările cerute de administraţia lui Şevciuk, l-am întrebat pe analistul economic de la Tiraspol Serghei Melnicenko:
Serghei Melnicenko: „Planificarea şi executarea bugetului, în actuala situaţie socială şi economică în care se află Transnistria, reprezintă una din cele mai importante chestiuni pentru că statul, chiar dacă nu este recunoscut, trebuie să-şi onoreze angajamentele sociale faţă de cetăţeni. Se ştie că anul trecut, în Transnistria, a fost adoptat în premieră un buget pentru trei ani de zile. Desigur că pe trei ani el nu poate rezista, de aceea el este ajustat şi prelungit. Anul acesta adoptarea bugetului pentru anul viitor stă sub semnul întrebării, întrucât comitetul parlamentar pentru politici economice, buget şi finanţe încă nu a examinat proiectul de buget în lectura întâi. Deputaţii au anumite rezerve faţă de forma şi conţinutul proiectului, întrucât, la fel ca şi anul trecut, guvernul l-a prezentat într-o formă brută, aproximativă. Spre exemplu, deputatul Alexandr Korşunov a adresat şefei guvernului Tatiana Turanskaia o interpelare susţinută de plenul Sovietului suprem în sensul că n-a fost prezentată informaţia completă pentru examinarea şi adoptarea bugetului. Cu atât mai mult cu cât termenul limită se apropie, iar proiectul trebuie examinat în trei lecturi. De altfel, în Duma de stat a Rusiei bugetul deja a fost aprobat în trei lecturi. Asta e doar o parte a problemei. Pe de altă parte, deputaţii au arătat că în proiectul bugetului pentru anul viitor, practic, lipseşte descrierea desfășurată a cheltuielilor. Au fost incluse 11 poziţii de bază, dar lipseşte, spre exemplu, descrierea cheltuielilor pentru programele speciale finanţate de la buget.
Problemele bugetului se află şi în atenţia şefului administraţiei republicii. Au loc şedinţe şi consultări cu reprezentanţii guvernului din blocul economic şi social. Într-adevăr, au fost exprimate îngrijorări în legătură cu faptul că bugetul transnistrean nu-şi poate asigura veniturile proprii şi nu-şi poate acoperi cheltuielile care se fac. Sunt multe cauze. În timpul rând, factorii economici externi. În al doilea, sectorul de producţie nu a fost reconstruit şi modernizat. Trei – lipsa investiţiilor externe, dar şi investiţiile interne insuficiente. Mai sunt datoriile interne, apoi datoriile externe şi cele pentru gazele naturale, şi aşa mai departe. În final, suntem în situaţia că din veniturile proprii noi nu putem acoperi cheltuielile.
Pentru funcţionarea în condiţii optime a regiunii sunt necesare aproximativ 19 miliarde de ruble transnistrene pe an. Însă veniturile nu constituie mai mult de 4-4,5 miliarde de ruble. De aceea, sunt căutate mereu surse de venituri la buget. Guvernul propune o nouă reformă fiscală, dar Sovietul suprem nu este de acord. Astfel, conflictele politice interne şi între ramurile puterii, posibil, diminuează eficienţa procesului de acumulare a veniturilor la buget.
Multe dispute apar şi în legătură cu optimizarea cheltuielilor. Este limpede că Transnistria a întârziat cu reformele, inclusiv în sfera socială, a serviciilor în comun sau a sectorului de locuinţe. De aceea, orice anulare a preferinţelor sau reduceri salariale trezesc nemulţumirea populaţiei, iar doleanţele populaţiei le exprimă, după cum se ştie, şi reprezentanţii săi din Sovietul suprem.”
Europa Liberă: Analistul economic din Tiraspol Serghei Melnicenko spune că acumulările la buget în ultima perioadă au avut o tendinţă de creştere, dar au continuat să crească şi cheltuielile.
Serghei Melnicenko: „N-aş spune că veniturile se reduc. Ele cresc, într-o anumită măsură, însă cei pentru care se cheltuie bani devin tot mai mulţi. Spre exemplu, fondul de pensii. În fiecare an, numărul pensionarilor creşte cu 1500 de persoane. Există şi fenomenul de migraţie a pensionarilor din Moldova. De aceea numărul celor care beneficiază de ajutoare sociale devine tot mai mare. Acumulările de la buget din impozite cresc şi ele câte un pic, dar diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este prea mare. De aceea, guvernul şi preşedintele, din câte înţeleg, iau în considerare faptul că mai devreme sau mai târziu vor trebui introduse măsuri nepopulare. Aşa încât veniturile să fie asigurate nu doar din ceea ce intră acum în buget, dar şi din servicii acordate contra plată. În ultima vreme se discută despre reforma sănătăţii şi posibila introducere a medicinii prin asigurare. Adică o creştere a finanţării medicinii din contul acordării serviciilor contra plată. În prezent, domeniul sănătăţii este finanţat în proporţie de 94 la sută din buget şi 6 la sută din servicii cu plată”.
Europa Liberă: L-am întrebat pe Serghei Melnicenko, în ce mod va fi aplicată şi intenţia administraţiei lui Evgheni Şevciuk de a diminua diferenţa enormă dintre tarifele la gazele naturale livrate consumatorilor şi preţul real de cumpărare a gazelor, diferenţă care ar urma să fie reflectată şi bugetul pentru anul viitor.
Serghei Melnicenko: „Tarifele pentru serviciile în comun sunt moştenite din perioada sovietică şi sunt populiste. Ele nu corespund cheltuielilor reale la care sunt oferite aceste servicii. Dar trebuie să ţinem cont că nici nivelul de trai al transnistrenilor nu este înalt. De aceea, este foarte dificil acum să se ia măsuri pentru majorarea tarifelor, când cel puţin în ultimii doi ani nu au fost majorate salariile, inclusiv în sectorul bugetar. Totodată, există o diferenţă mare între nivelul salariilor din sectorul bugetar şi al celor din sectorul real. Salariul mediu în sectorul real a ajuns la puţin peste 5 mii de ruble – aproximativ 450 de dolari. În timp ce salariu mediu din sectorul bugetar este de două ori mai mic – până în 2 500 de ruble. De aceea, este limpede că vor fi nevoiţi să recurgă la măsuri nepopulare. Pentru că însuşi sistemul locativ-comunal este într-o stare deplorabilă. Se zice că ar fi uzat, în medie, în proporţie de 70 la sută. Iar lipsa de investiţii poate duce la avarii sau catastrofe tehnogene, costurile cărora ar putea fi incomensurabile. Iată de ce monopolurile naturale de utilităţi publice speră că tarifele vor fi majorate, fiindcă ele nu pot să facă investiţii decât din contul tarifelor – nu există nici investiţii străine, nici ajutoare de la stat”.
Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Europa Liberă: Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” de la Chișinău au lansat recent trei studii în care au făcut o radiografie a relației Chișinău-Tiraspol pe trei dimensiuni – dezvoltarea regională, bariere și stimulente în comerțul reciproc în condițiile unui Acord de liber schimb cu UE, precum și în zone sociale precum educația și medicina. Lina Grâu a citit studiile și vă prezintă principalele concluzii:
Experții de la IDIS „Viitorul” semnalează că, având în vedere alegerile parlamentare din Republica Moldova, este mai mult ca sigur că anul politic în procesul de reglementare transnistreană poate fi considerat încheiat încă de pe acum. Negocierile politice nu vor fi reluate mai devreme de 2015, având în vedere că la Chișinău în perioada următoare urmează să fie negociată o coaliție de guvernare, care să formeze un nou executiv.
Expertul Eduard Țugui constată, în studiul său consacrat dezvoltării regionale, că în acest domeniu există mai mult oportunități ratate din cauza inflexibilității factorului politic, decât realizări. După aproape patru ani de la reluarea oficială a negocierilor în formatul 5+2 și de activitate a Grupurilor de Lucru sectoriale, realizările privind proiectele comune sunt nesemnificative, iar relaţiile Chișinău-Tiraspol sunt din nou tensionate din cauza unor dosare vechi precum cel al educaţiei și al terenurilor agricole din raionul Dubăsari. Mai mult, nu a fost instituit un Grup de Lucru privind dezvoltarea regională, pentru a pune pe agendă mari proiecte comune de dezvoltare.
În primul rând, spune Eduard Țugui, oportunităţile ratate sunt legate de neparticiparea regiunii transnistrene la asistenţa pentru dezvoltare oferită de donatorii externi, inclusiv la programul UE de consolidare a măsurilor de încredere. Acest program cu un buget de 13 milioane euro a fost lansat în 2012 și s-a încheiat în acest an, iar în următorii patru ani UE va acorda alte 28 de milioane de euro pentru consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Potrivit oficialilor de la Chișinău, au existat finanţări din partea donatorilor internaţionali inclusiv pentru drumuri, s-au dus negocieri, însă Tiraspolul a refuzat această asistență, iar banii au fost pierduți. Și asta, pentru că Tiraspolul insistă ca Uniunea Europeană și alţi donatori să negocieze asistenţa financiară și proiectele direct cu administraţia de la Tiraspol, la fel cum insistă și pe negocierea directă cu Bruxellesul a unui Acord comercial separat de cel semnat de Chișinău.
Deocamdată, spune Eduard Țugui, au fost implementate o serie de proiecte administrate de ONG-urile de pe ambele maluri ale Nistrului, la care participă și Agenţia de Dezvoltare Regională din Transnistria. Proiectele mari de infrastructură au fost selectate foarte atent de către administraţia de la Tiraspol și au fost admise preponderent proiecte de reparaţie a grădiniţelor și de construcţie a centrelor de sănătate.
În al doilea rând, oportunităţile ratate sunt legate de lipsa cooperării între localităţile de pe cele două maluri ale Nistrului. Tiraspolul s-a înfrăţit din anul 2006 cu capitalele nerecunoscutelor republici Abhazia și Osetia de Sud și alte orașe din spațiul post-sovietic, dar nu a avut Acorduri de cooperare cu orașe din dreapta Nistrului. În anul 2013, Tiraspolul a semnat într-o perspectivă mai curând geopolitică Acorduri de cooperare cu municipiul Bălţi și capitala autonomiei găgăuze Comrat.
În al treilea rând, administraţia de la Tiraspol nu a permis raioanelor Camenca și Râbniţa să participe la Euroregiunea „Nistru”, creată în februarie 2012. Euroregiunea este formată din șapte raioane din Republica Moldova și regiunea Vinnița din Ucraina. Raioanele Camenca și Râbniţa au fost invitate să devină membre a Euroregiunii, dar administraţia de la Tiraspol a condiţionat participarea acestora cu recunoașterea lor ca localităţi ale republicii moldovenești nistrene. În scurta activitate a Regiunii au fost realizate circa 30 de proiecte economice, sociale, sportive și culturale, de care puteau beneficia și locuitorii din regiunea transnistreană.
Despre principalele concluzii ale acestor studii, dar și despre cum ar putea evolua pe viitor relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, având în vedere criza din Ucraina, dar și alegerile parlamentare din Republica Moldova, am stat de vorbă cu expertul IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea.
Cornel CiureaCornel Ciurea: Cercetările noastre arată că Transnistria menține o anumită formă de colaborare cu Moldova, dar aceste colaborări se produc în mare parte sub forma a două sisteme diferite. Transnistria nu ia în calcul posibilitatea unei contopiri a sistemelor, ci acceptă anumite forme de cooperare sub forma a două sisteme distincte. Atât în domeniul educațional, cât și a serviciilor de sănătate, în domeniul dezvoltării regionale ei preiau tot mai multe practici din Federația Rusă și se racordează la sistemul rusesc.
Singura modalitate practică pe care o avem astăzi la dispoziție pentru a forța cumva contopirea celor două sisteme este regimul comercial și Acordul de liber schimb cu UE. Asta, pentru că din partea Tiraspolului există un interes real pentru o colaborare cât mai intensă în primul rând cu statele europene, dar și cu Republica Moldova, având în vedere că peste 30 la sută din exportul transnistrean vizează UE și cam tot atâta – malul drept. Acordul de liber schimb este o oportunitate reală de a crea o zonă de contopire a celor două sisteme începând de la partea economică, după care factorul politic poate să preia această dinamică pozitivă și să o extindă spre alte domenii.
Problema colaborării în cadrul DCFTA este în primul rând cea politică – Tiraspolul deocamdată nu acceptă acele formate pe care le propune Chișinăul. De exemplu, Tiraspolul ar dori să discute direct, nemediat cu UE, ocolind Chișinăul, fapt care este inacceptabil atât pentru Chișinău, cât și pentru Bruxelles. Dar sunt și o sumedenie de aspecte tehnice legate de crearea unui regim comercial adecvat în Transnistria. Simplificând, putem spune că Tiraspolul ar accepta anumite modificări a sistemului lui fiscal, dar nu acceptă partea de armonizare a legislației în totalitate după tiparele UE, rămânând fidel vecinului de la răsărit.
Și tocmai din această cauză a fost acordată Transnistriei această perioadă de pregătire până în 2016, perioada în care aplicarea Acordului de Asociere a fost amânată.
Noi putem vorbi despre șanse reale de apropiere dintre Chișinău și Tiraspol în domeniul economic doar după alegeri, pentru că toate discuțiile au fost stopate și eu cred că ele vor fi reluate la începutul anului viitor. Perspective de ameliorare există, pentru că Chișinăul este dornic să extindă teritorial aplicarea Zonei de liber schimb și asupra Tiraspolului și este dispus să facă anumite concesii și există un anumit interes și din partea Tiraspolului. Dar, desigur, factorul politic va conta foarte mult.
Iar Chișinăul trebuie să țină cont și de un alt element în cadrul acestor discuții – trebuie să evite, în măsura posibilităților, consolidarea pseudo-independenței Transnistriei, care, de multe ori, dorește să utilizeze Acordul de liber schimb pentru a-și întări așa-numita suveranitate și pentru a introduce în discuții subiecte care țin de liberalizarea regimului comercial dintre Chișinău și Tiraspol.
Europa Liberă: Din ceea ce ați spus până acum rezultă că deja s-a ajuns destul de departe în această așa-numită suveranitate pe care Tiraspolul încearcă să și-o obțină pas cu pas, acceptând colaborarea cu Chișinăul doar de pe poziția unor părți egale și a unor sisteme distincte. Acest sistem de „pas cu pas” uneori creează impresia că ar avantaja Tiraspolul. Și atunci: facem mai mult rău, sau mai mult bine prin această strategie – pe de o parte Chișinăul încearcă să nu piardă contactul cu Tiraspolul, dar pe de altă parte îi dă pârghii suplimentare pentru a spune că este independent și suveran?
Cornel Ciurea: Acum totul se rezumă la această discuție legată de extinderea aplicării teritoriale a Zonei de liber schimb asupra Tiraspolului și, pentru a evita această consolidare a pseudo-suveranității Transnistriei, Chișinăul trebuie să ceară Tiraspolului asumarea responsabilităților pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor ce rezultă din Acordul de Asociere.
Este clar dă Tiraspolul nu este pregătit astăzi să îndeplinească toate aceste angajamente, dar Chișinăul trebuie să ceară ca Tiraspolul să-și asume responsabilitatea pentru îndeplinirea acestor angajamente pe termen mediu și lung. În îndeplinirea Acordului de liber schimb Tiraspolul poate, de exemplu, destul de rapid să înfăptuiască o reformă a sistemului fiscal, să introducă TVA-ul. Acest lucru este posibil și el nu creează mari dificultăți nici pentru Tiraspol, nici pentru Chișinău.
Sunt însă lucruri pe care Tiraspolul nu le poate face pe termen scurt, dar noi trebuie să-i solicităm să-și asume responsabilitatea pe un termen mai îndelungat că va face acest lucru. De exemplu armonizarea legislativă, adoptarea unor legi privind concurența, privind achizițiile publice… Deci, Tiraspolul nu trebuie din start să elimine posibilitatea de a îndeplini aceste angajamente, pe care Republica Moldova le-a îndeplinit și efectul cărora se va răsfrânge la un moment dat și asupra Transnistriei.
Europa Liberă: În ceea ce privește îndeplinirea Acordului de liber schimb cu UE, în Transnistria există interesul foarte pragmatic al oamenilor de afaceri care văd avantaje în acest Acord, pe de altă parte, este elita politică care pare ruptă de acest interes economic și care are interesul politic de a fi avan-postul Federației Ruse aici, indiferent de costuri. Cum vedeți ieșirea din această paradigmă? Are ceva de pierdut Tiraspolul în cazul în care nu acceptă Acordul de liber schimb?
Cornel Ciurea: Are de pierdut, și ei sunt conștienți de acest lucru. Dar noi tindem să exagerăm conflictele existente pe malul stâng, considerând că există o reală sciziune între mediul economic și cel politic. În realitate nu este chiar așa – businessmanii din Transnistria cunosc regulile de joc și sunt destul de obedienți, respectă aceste reguli de joc. Și din această cauză în negocierile noastre cu Tiraspolul trebuie să fim conștienți că discutăm nu atât cu echipa tehnică, cât cu echipa politică și argumentele politice întotdeauna vor avea întâietatea în raport cu cele economice.
De altfel, ca să fac o comparație pentru a ilustra această dificultate pe care o are Chișinăul, putem face trimitere la felul cum se comportă Rusia. Rusia, în conflictul pe care îl are cu Ucraina, nu ține cont de dificultățile economice cu care se confruntă, pentru ea factorul politic primează. La fel, pentru Transnistria, care a preluat acest model de comportament, factorul economic este mai puțin important.
Până la urmă Republica Moldova, Occidentul, partenerii, vor trebui să deschidă acel coș trei despre care s-a vorbit atât de mult, să revenim la masa de negocieri pentru a discuta formulele politice de reintegrare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci în continuare vom comunica ca două sisteme diferite care interacționează, dar care nu au capacitatea de a se contopi într-un tot întreg.
Europa Liberă: Ați amintit situația din Ucraina. Tensiunile care au apărut acolo în ultima mai bine de jumătate de an au ridicat problema riscului de dezghețare a conflictului transnistrean. Vedeți pericole din acest punct de vedere?
Cornel Ciurea: Din frecventele mele vizite în Transnistria am sesizat o anumită temere existentă acolo cu privire la această perspectivă de dezghețare a conflictului. Ei sunt oameni raționali și își dau seama că un război fratricid în regiunea noastră poate să se dovedească fatal și încearcă și ei cu orice preț să evite asemenea gen de involuții. De aceea înclin să cred că deocamdată nu există un pericol mare de dezghețare a conflictului. Dar, trebuie să ținem cont și de faptul că de multe ori evenimentele în regiune sunt generate, sunt produse de actorii externi, chiar dacă noi nu le vrem. Deci, riscuri există, dar, repet, nu cred că Transnistria ar saluta pe moment asemenea gen de involuții.
Europa Liberă: Factorul ucrainean în reglementarea transnistreană întotdeauna a fost considerat ca fiind foarte important. Dar ani la rândul în culisele negocierilor se vorbea despre faptul că Ucraina de fapt ține spatele Transnistriei, permițând comerțul și anumite influențe politice. S-au schimbat lucrurile acum, odată cu evenimentele din Ucraina? Credeți că se va schimba atitudinea, poate și dinamica reglementării transnistrene, odată cu schimbările care au loc la Kiev?
Cornel Ciurea: Situația regională nu inspiră prea mult optimism și în aceste condiții eu nu cred că lucrurile s-au schimbat foarte mult. Kievul a întreprins anumite acțiuni pentru a proteja cumva frontiera sa cu Transnistria, dar în rest nu cred că influențele Kievului se resimt asupra proceselor de reglementare a conflictului. Din contra, cred că radicalizarea poziției Kievului și tensionarea situației în Ucraina face ca posibilitățile aplanării acestui conflict să devină din ce în ce mai îndepărtate.
În plus, eu cred că poziția Kievului în raport cu conflictele din regiune nu este încă clară. Kievul oficial trebuie să limpezească atitudinea sa față de Republica Moldova, față de Transnistria. De exemplu, Kievul a acceptat acest format trilateral de discutare a implementării Acordului de Asociere care include Rusia și uneori chiar auzim sugestii venite din partea Kievului să acceptăm și noi un format trilateral cu Rusia. Ceea ce este cumva deconcertant să auzi.
Din această cauză eu cred că poziția Kievului urmează să fie clarificată și ea nu este în măsură deocamdată să schimbe status-quo-ul.
Europa Liberă: Ce impact vor avea asupra reglementării transnistrene situația de la Chișinău în ceea ce privește alegerile parlamentare și posibilele coaliții post-electorale?
Cornel Ciurea: În mod surprinzător, alegerile din Republica Moldova nu pot avea un impact major asupra reglementării conflictului transnistrean, din simplul motiv că acest conflict demult se află la cheremul unor forțe mult mai mari care își fac apariția în întreaga regiune și nu țin de politica internă a Republicii Moldova.
Indiferent de partidele care vor veni la guvernare, ele vor încerca să soluționeze acest conflict printr-un scenariu reintegraționist. Or, acest scenariu reintegraționist este deocamdată inacceptabil pentru partea transnistreană și nu există la Chișinău un actor politic serios care să convingă Transnistria să accepte aceste scenarii reintegraționiste. Sigur, un partid politic din Republica Moldova – este vorba despre socialiști – insistă și asupra unei posibile federalizări a Republicii Moldova, doar că susținerea pentru un asemenea proiect federalist nu cred că este foarte mare. Și chiar în interiorul Partidului Socialiștilor ar putea să existe mari discuții cu privire la felul în care această federalizare s-ar putea produce.
Deci, eu nu văd posibilitatea unei răsturnări majore a abordării Chișinăului pentru problema transnistreană în urma alegerilor și din această cauză nu consider că se vor produce mari schimbări. Totodată nu există nici elemente care să ne facă să credem că acest conflict va fi în scurt timp reglementat.
Europa Liberă: Expertul de la Instituitul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” din Chişinău, Cornel Ciurea, a răspuns întrebărilor Line Grâu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Sursa: http://www.europalibera.org/content/transcript/26717872.html