Comunicare susținută la conferința internațională „Security Strategic Environment: Trends and Challenges”, organizată de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” (Chișinău, 17 mai)
Organizațiile de cercetare (cel mai adesea abordate în sinonimie cu termenul de „Think-tankuri”) sunt descrise și analizate de către o bogată literatură de analiză politică, fără să se desprindă însă o unanimitate a paradigmelor de abordare și a concluziilor.
Ce sunt Think-tankurile? Ce este o organizație de cercetare?
De o mare audiență se bucură cercetarea coordonată de Stephen Bouchner, în proiectul L’Europe et ses think tanks: un potentiel inaccompli [1]. În baza colaborării câtorva sute de cercetători, lucrarea sintetizează următoarea definiție: think-tankurile sunt (1) organisme permanente, (2) care se specializează în producţia de soluţii pentru politici publice, (3) graţie unui personal propriu dedicat cercetării (4). Ele furnizează o producţie originală în urma reflecţiei, analizei şi consilierii, (5) cu scopul de a fi comunicată guvernanţilor şi opiniei publice (6). Aceste think-tankuri nu sunt însărcinate cu îndeplinirea unor funcţii guvernamentale (7). Ele se străduiesc, în general, să-şi menţină libertatea de cercetare şi nu sunt legate de interese specifice (8). Sarcina lor principală nu este de învăţământ şi acordare de diplome (9), iar, munca lor are ambiţia, implicită sau explicită, de a servi binele public – spre deosebire de organismele cu scop comercial sau lucrativ (10).
Adaptând clasificarea propusă de către James McGann, în funcție de scopul cercetării, identificăm trei categorii de think-tankuri:
- focalizate pe activitatea de cercetare (“policy research organisations”)
- cele care vizează și consilierea factorilor politici (“think and do tanks”)
- cele orientate aproape exclusiv pe afimarea unor poziţii (“do tanks”) [2].
O altă clasificare, bazată pe o prelucrare după Mc Gann & Weawer [3], prezintă astfel panorama think-tankurilor:
| Tipul think-tankului | Baza cercetării | Rolul experţilor | Instituţii similare | Finanţarea principală | |
| 1. | „Universitate fără studenţi”[4] | Date (cunoaştere) | Academic | Centre academice de cercetare | Fundaţii, organizații internaționale, buget public |
| 2. | Centre de consultanţă | – | Cercetători cu contract, experţi | Centre guvernamentale de cercetare | Bugetul public |
| 3. | Organizaţii non-guvernamentale[5] | Valori ideatice (ideologice) | Avocaţi | Think-tankuri de partid | Partide politice, indivizi, corporaţii |
| 4. | Lobbyiste | Argumente, interese | Intermediari, lobbyşti | Centre de cercetare asociate sau grupuri de interese | Antreprenori, corporaţii, asociaţii, sindicate |
Simplificând, din punct de vedere al statutului instituțional, think-tankurile apar ca structuri ale universităților (1), institute de cercetare în subordinea statului (2), organizații neguvernamentale (3) sau structuri formale în interiorul altor organizații (4). O altă distincție evidentă apare cu privire la calificarea personalului angajat: profesori universitari atestați prin diplome și concursuri pe post (1), academicieni și cercetători științifici atestați prin diplome, certificate profesionale și concursuri pe post (2), sau personal angajat pe bază de interviu, considerați capabili de a îndeplini obiectivele organizației (3, 4).
În această lucrare, ne referim la prima categorie, care se adresează profesorilor universitari, cercetătorilor, studenților la toate nivelurile (licență, master, doctorat, post-doctorat), și – în mod complementar – decidenților politici și în domeniul securității. Având un astfel de public, organizațiile de cercetare (academice sau institute de cercetare) lucrează cu instrumente specifice, destinate a lansa pe piața ideilor cartea științifică, revista științifică, studiul științific, articolul științific sau raportul de cercetare. Pentru a formula aceste produse finale, organizațiile de cercetare acumulează, prelucrează și diseminează date în cadrul proiectelor de cercetare, conferințelor, workshopurilor, stagiilor de cercetare, vizitelor de studiu, schimburilor de experiență, lansărilor de carte / revistă. Site-ul web permanent actualizat al organizației este un instrument absolut necesar.
În cele ce urmează, ne propunem să urmărim și să explicăm cazul concret al Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, organizație de cercetare academică în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Studiu de caz: Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean
Conform Statutului [6], „Scopul organizării și activității LACT este de inițiere, coordonare și valorificare a unor proiecte de cercetare științifică referitoare la cauzele, formele de exprimare, stadiul și perspectivele conflictului transnistrean.
În vederea realizării acestui scop, LACT va utiliza următoarele metode și mijloace:
– organizarea de conferințe, workshopuri, mese rotunde și seminarii, la care vor fi invitați experți în problema transnistreană;
– publicarea cercetării științifice în volume, în publicațiile științifice proprii (revista „Studia Securitatis” și volumul conferinței internaționale anuale „Științe Politice, Relații Internaționale și Studii de Securitate”), în publicațiile științifice ale partenerilor Centrului de Cercetări în Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, în alte publicații de profil;
– organizarea de stagii de cercetare în Transnistria și zonele vecine, pentru cercetători individuali sau pentru echipe de cercetare care vor prezenta conducerii executive LACT un proiect viabil, aprobat ca atare;
– depunerea de proiecte în competițiile organizate de către instituții guvernamentale și neguvernamentale, române și străine, în calitate de unic titular sau în parteneriat, în vederea obținerii finanțărilor necesare proiectelor proprii de cercetare;
– diseminarea informațiilor publice referitoare la evenimentele curente din Transnistria și activitățile LACT printr-un site propriu, precum și prin comunicate de presă transmise către mass-media.”
În vederea îndeplinii acestor obiective de investigare academică a conflictului transnistrean, LACT a pus în funcțiune instrumentarul obișnuit al organizațiilor de cercetare: proiectele de cercetare, conferințele, workshopurile, vizitele de studiu, schimburile de experiență. În urma acestora au rezultat cărți, studii, articole și propria revistă. Le vom prezenta și analiza pe rând.
Proiectele internaționale s-au derulat sub contract cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, beneficiind de fondurile din Programul de Asistență pentru Dezvoltare al României, asigurate de către Ministerul Afacerilor Externe.
Primul proiect, sub denumirea „Dezvoltarea ca soluție a conflictului transnistrean” [7], a derulat activități în perioada mai 2014 – iunie 2015. În cadrul proiectului, a fost organizat un workshop de tip „dialog în oglindă”, cu experți de la Chișinău și Tiraspol, la sediul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Datele și recomandările formulate acolo au stat la baza investigației ulterioare realizată de către Eugen Străuțiu și Vasile Tabără, din care a rezultat volumul A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniestr. Implemented policies, desirable policies [8].
Lucrarea prezintă versiunea de bază în limba engleză, dar beneficiază și de traduceri în rusă și română. Obișinuita Introducere este urmată de o bogată și detaliată metodologie de lucru, apoi de analize comparative (pe cele două maluri ale Nistrului) pe tematici de dezvoltare, astfel: politica; societatea civilă; mass-media; drepturile omului; economia. Concluziile, la fel ca întregul demers de cercetare, sunt fundamentate pe bibliografia repertozizată în final, în categoriile „Instrumente de lucru”, „Lucrări generale”, „Documente”, „Studii și articole”.
Cartea a fost lansată cu ocazia ediției din 2015 a workshopului „Transnistria: formatul problemei și posibile soluții”, și a fost recenzată de către Iulia Crăciun în numărul 2/2015 al revistei „Studia Securitatis” [9].
Un alt proiect contractat cu cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu finanțarea Programului de Asistență pentru Dezvoltare al României, s-a derulat sub denumirea „Dosarele conflictului transnistrean – soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” [10]. Activitățile s-au derulat în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017.
Colectarea datelor necesare demersului de cercetare s-a efectuat cu sprijinul unei echipe de jurnaliști români, care au fost instruiți la Sibiu, în cadrul unui focus-grup, pentru cunoașterea tematicii generale a conflictului transnistrean, primind spre studiu și o bogată bibliografie. Cu acest prilej, fiecare jurnalist a primit spre investigare un dosar specific al conflictului, pentru care LACT i-a oferit bibliografie detaliată și contacte (experți proveniniți dintre funcționarii publici cu atribuții în gestionarea conflictului, activiști din societatea civilă, profesori și cercetători de la Chișinău și Tiraspol), care ulterior au fost intervievați și au oferit date pentru articole de presă referitoate la tematica transnistreană. Expertiza jurnaliștilor români a fost fundamentată suplimentar cu ocazia workshopului organizat la Chișinău, în martie 2017 [11], când jurnaliștii români au luat contact direct cu experții recomandați de către LACT – inclusiv cei de la Tiraspol. În continuarea workshopului, echipa LACT împreună cu jurnaliștii români au efectuat o vizită de studiu în stânga Nistrului, unde au avut dialoguri cu șefii Camerei de Comerț și Industrie, și ai autorităților [12].
Rezultatele partțiale ale proiectului au fost analizate împreună cu membrii Centrului de Studii Strategice de Apărare și Securitate din Academia Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” din Chișinău, în iunie 2017 [13].
Asupra materialului jurnalistic foarte bogat rezultat din aplicarea expertizei jurnalistice românești la tema conflictului transnistrean, a fost aplicată o analiză detaliată de către Eugen Străuțiu, rezultând volumul institulat The Transnistrian conflict files [14].
Lucrarea demarează cu obișnuita Introducere contextuală, urmată de o voluminoasă Metodologie de lucru. Tot contextual, sunt prezentate și analizate Platformele de negociere ale conflictului – cadrul esențial în care se dezbate dosarele conflictuale. Sunt apoi investigate principalele dosare, sub denumirile: Dosarul de securitate; Dosarul politic, Dosarul economic; Dosarul drepturilor omului; Agende și strategii diferite la Chișinău și Tiraspol (dosarele prioritare pe agenda Chișinăului / Tiraspolului). Câteva pagini sunt dedicate Rolului României în reglementarea transnistreană, apoi texul se finalizează sub titlul Concluzii. Există soluții? Lucrarea beneficiază de un set important de Anexe (documente esențiale ale procesului de negociere) și Bibliografie (în categoriile „Cărți”, „Studii și articole” și „Documente”). Versiunea de bază a volumului este în limba engleză, dar în continuarea acesteia apare și versiunea în limba română.
Cartea a fost lansată la Sibiu, în cadrul conferinței internaționale „The Transnistrian conflict files. Solutions to develop society on the two banks of the Dniester”[15], în luna septembrie 2017. A beneficiat de recenzii în revistele „Studia Securitatis”[16] și „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”[17].
În proiect intern al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, sub denumirea „Opțiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană”, a apărut cartea cu același titlu, semnată de către Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu și Marius Șpechea[18].
Lucrarea și-a propus să investigheze, în manieră comparativă, programele partidelor politice (parlamentare și extraparlamentare) din Republica Moldova, cu privire la soluționarea conflictului transnistrean. Obișnuita Introducere este continuată cu un substanțial capitol metodologic, institulat Cum stabilim relevanța partidelor politice în problema transnistreană? Apoi, programele partidelor politice sunt investigate în două capitole distincte: unul dedicat programelor oficiale, altul analizând posițiile publice ale liderilor partidelor. Fiecărui partid i s-a întocmit o diagramă de valori / soluții, care au fost puse, în Concluzii, în analiză comparativă, rezultând un eșichier al partidelor care ne ajută să înțelegem, sintetic, care sunt asemănările și deosebirile – și de aici care sunt alianțele posibile și adversitățile ireductibile. Desigur, lucrarea beneficiază de aneze și bibliografie finală.
Cartea a fost recenzată în „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”[19].
Tot în proiect intern, lucrând cu o echipă de studenți originari din Republica Moldova, buni cunoscători ai limbii ruse, LACT a realizat proiectul „Resuse transnistrene online”[20]. Acesta a fost gândit ca un instrument de lucru la dispoziția cercetătorilor în limba română, ca un catalog al adreselor web ale celor mai importante instituții (administrative, politice, mass-media, societate civilă, culturale), descrise sumar ca obiect de activitate, sediu și arhitrectură instituțională.
În categoria proiectelor educaționale, LACT a organizat Școala de vară „Grafia latină în spațiul cultural românesc”[21], cu finanțarea Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României (iunie 2014). Au participat 30 de elevi și 5 profesori de la Liceele teoretice „Lucian Blaga” din Tiraspol, „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, „Alexandru cel Bun” din Bender, „Mihai Eminescu” din Dubăsari, „Evrika” din Râbnița, și directorii Ion Iovcev (Tiraspol) și Eleonora Cercavschi (Grigoriopol), care au parcurs un program de cursuri și unul cultural, axat pe re-descoperirea unității patrimoniului cultural românesc.
Un proiect continuu al Laboratorului, destinat susținerii schimburilor de experiență cu esperții din Chișinău și Tiraspol, se derulează sub denumirea „Dialogurile LACT”. În acest cadru, sunt invitați la Sibiu experți care derulează dialoguri cu membrii LACT, cu alți profesori și cercetători, precum și cu studenți. Contextul proiectului este menit și să creeze și să consolideze parteneriate instituționale utile Laboratorului. Spre exemplu, în luna martie 2018, partenerii de dialog ai LACT au fost un reprezentant al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, și un membru al Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control[22].
Editarea și publicarea cărților de specialitate a fost completată de un alt proiect continuu al Laboratorului – propria revistă științifică. Aceasta a debutat în anul 2017, sub denumirea „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”[23]. Comitetul editorial este asigurat de către membrii LACT, în timp ce comitetul științific este format din profesori universitari și cercetători din Chișinău, Tiraspol, Moscova, Kiev și Sibiu. Secțiunile obișnuite ale revistei sunt cele de Cercetare (articole științifice și recenzii) și Instrumente de lucru (Analize, Interviuri și Documente relevante pentru anul calendaristic precedent în evoluția conflictului transnistrean).
În plus față de acest instrument științific la dispoziția membrilor LACT și partenerilor săi, proprii cercetători au publicat articole și studii științifice în mod sistematic, în reviste (privilegiată este revista „Studia Securitatis” a Centrului de Cercetare în Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene – unitatea de cercetare tutelară a LACT) și în volume ale conferințelor din România și Republica Moldova. Aceste cercetări acoperă o paletă largă de aspecte ale conflictului transnistrean, precum expertiza non-guvernamentală moldoveană în problema conflictului transnistrean[24], obiectul de politică externă al regiunii transnistrene[25], politici și instituții de securitate în regiunea transnistreană[26], forțele militare în regiunea transnistreană[27], cercetarea românească în problema conflictului transnistrean[28], stiluri de comunicare web în cazul autorităților transnistrene[29], partidele politice în Transnistria[30], mass-media în Transnistria[31], grupurile de lucru și rolul lor în reglementarea transnistreană[32].
Concluzii
La cinci ani de la înființare, Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean și-a consolidat o poziție de întemeietor al unei direcții de cercetare românești asupra conflictului transnistrean. Această realizare a venit pe fondul lipsei aproape absolute a cărților, studiilor și articolelor de cercetare științifică în literatura românească de specialitate, dar și pe fondul unei cereri imperioase din partea lumii științifice internaționale, a decidenților politici și a unui public mai rafinat – care dorește să ia cunoștință de toate argumentele unei dezbateri, și să poată verifica validitatea concluziilor.
Vizibilitatea internațională a produselor de cercetare ale Laboratorului este deosebită. „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”, la doar o lună de la apariție, este preluat de trei baze de date internaționale (din Germania, Polonia și Federația Rusă); revista „Studia Securitatis” este afiliată în zece baze de date internaționale. Conferințele și workshopurile internaționale au beneficiat de participare masivă din Chișinău, Tiraspol, Moscova, Londra, dar și de audiență din partea ambasadelor Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Moldova, și a consulatului Germaniei la Sibiu. Rezultatele cercetării și evenimentele LACT sunt sistematic prezentate pe site-ul propriu, a cărui vizibilitate a cunoscut o creștere exponențială.
Dincolo de efortul și nivelul de expertiză al membrilor LACT, interesul deosebit pentru activitatea și rezultatele sale se explică și prin calitatea parteneriatelor. Laboratorul a fist partener pe proiecte, iar în prezent lucrează pe baza unui protocol-cadrul cu Biroul politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova[33]. Autoritățile de la Tiraspol, și personal reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negociere, au răspuns pozitiv invitațiilor la evenimente și au participat cu documente și expertiză în proiecte. Societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului, dar și profesori universitari și cercetători au fost prezenți în activități și au publicat studii și articole în publicațiile LACT.
În concluzie, Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean este un bun reper pentru a aprofunda înțelegerea asupra rolului organizațiilor de cercetare în analizarea conflictelor de securitate, și, în detaliu, asupra modului cum se construiește instrumentarul de lucru și se diseminează cu succes rezultatele cercetării.
Note bibliografice:
[1] coord. Stephen Boucher, De l Europe et ses think-tanks. Un potentiel nonaccompli, în “Notre Europe. Etudes et recherches”, 35/2004, p. 4
[2] James McGann, Think-tanks and Policy Advice in the US, Foreign Policy Research Institute, Routledge, London, 2006
[3] James G. McGann, R. Kent Weaver, Think-tanks and Civil Societies: Catalysts for Ideas and Action, Transaction Publishers, New Brunswick, 2000
[4] Exemple: Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (www.lact.ro/), Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate al Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” din Chișinău (www.academy.army.md/cercetare/centrul-de-studii-strategice-de-securitate-si-aparare/)
[5] Exemple: Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (http://viitorul.org/ro), Promo-LEX (https://promolex.md), Asociația pentru Politică Externă (http://www.ape.md/).
[6] www.lact.ro/2016/08/21/statut/
[7] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2016/09/26/dezvoltarea-ca-solutie-a-reconcilierii-conflictului-transnistrean/
[8] Eugen Străuțiu, Vasile Tabără, A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniestr. Implemented policies, desirable policies, TechnoMedia, Sibiu, 2015, 245 p.
[9] Iulia Crăciun, A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniestr. Implemented policies, desirable policies, Technomedia, Sibiu, 2015 (autori Eugen STRĂUŢIU, Vasile TABĂRĂ), „Studia Securitatis”, Nr. 2, 2015, pp. 188-189
[10] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2016/10/02/proiectul-dosarele-conflictului-transnistrean-solutii-pentru-dezvoltarea-societatii-pe-cele-doua-maluri-ale-nistrului/
[11] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/04/01/workshop-ul-dosarele-conflictului-transnistrean-organizat-la-chisinau-de-catre-laboratorul-pentru-analiza-conflictului-transnistrean-29-martie-2017/
[12] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/04/01/vizita-de-studiu-la-tiraspol-in-cadrul-proiectului-dosarele-conflictului-transnistrean/
[13] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/06/12/prezentarea-proiectului-dosarele-conflictului-transnistrean-la-academia-militara-a-fortelor-armate-alexandru-cel-bun-din-chisinau/
[14] Eugen Străuțiu, The Transnistrian conflict files, TechnoMedia, Sibiu, 2017, 397 p.
[15] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/06/28/international-conference-the-transnistrian-conflict-files-solutions-to-develop-society-on-the-two-banks-of-the-dniester/
[16] Nicoleta Annemarie Munteanu, The Transnistrian conflict files – a research volume under the Laboratory for Transnistrian Conflict Analysis, signed by professor Eugen Străuțiu, „Studia Securitatis”, Nr. 3, 2017, pp. 156-160
[17] Idem, Файлы Приднестровского Конфликта, „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”, Nr. 1, 2017, pp. 93 – 97
[18] Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu, Marius Șpechea, Opțiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017, 161 p.
[19] Cristian Troncotă, Opțiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană – de [19] Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu și Marius Șpechea, „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”, Nr. 1, 2017, pp. 88-92
[20] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2016/09/21/resurse-transnistrene-online-2/
[21] www.lact.ro/2016/09/21/scoala-de-vara-grafia-latina-in-spatiul-cultural-romanesc/
[22] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/03/18/dialogurile-lact-au-invitat-reprezentantii-biroului-politici-de-reintegrare-si-delegatiei-republicii-moldova-in-comisia-unificata-de-control/
[23] „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”, Vol. I, No. 1, 2017, ISSN 2601 – 1174
[24] Eugen Străuțiu, Expertiza non-guvernamentală moldoveană în problema conflictului transnistrean, în „Studia Securitatis”, Nr. 2, 2013, pp. 50-60
[25] Eugen Străuțiu, Foreign Policy Objective of Separatist Transnistrian Region. Institutional Architecture, în „Studia Securitatis”, Nr. 3/, 2013, pp. 21-27
[26] Eugen Străuțiu, Security Policies and Institutions in Transnistrian Region, în „Studia Securitatis”, Nr. 1, 2014, pp. 110-117
[27] Eugen Străuțiu, Forțele militare în regiunea transnistreană. Evaluări cantitative şi calitative , în „Studia Securitatis”, Nr. 2, 2014, pp. 142-150
[28] Eugen Străuțiu, Cercetarea românească în problema conflictului transnistrean. Prezent și viitor, în Știința politică și societatea în schimbare, Chișinău, 2015, pp. 216-222
[29] Nicoleta Munteanu, Stiluri de comunicare web în cazul autorităților transnistrene, în „Studia Securitatis”, Nr. 1, 2016, pp. 123-127
[30] Eugen Străuțiu, Partidele politice în Transnistria. Influența nerecunoașterii internaționale asupra sistemului de partide, în Post-Soviet States between Russia and the EU: analyzing special circumstances and political tendencies. International scientific conference, 27 September, 2016, CEP USM, Chișinău, 2016, pp. 487-496
[31] Nicoleta Munteanu, Considerations on mass-media in Transnistria, „Studia Securitatis”, Nr. 2, 2017, pp. 134-147
[32] Marius Șpechea, The Sectoral working groups – innovation and efficiency in Transnistrian settlement, „Studia Securitatis”, Nr. 2, 2017, pp. 148 – 155
[33] http://gov.md/ro/content/biroul-politici-de-reintegrare-semnat-un-protocol-de-cooperare-cu-laboratorul-pentru-analiza