Europa Liberă: Domnule Eugen Carpov, pentru că stăpâniţi destul de bine dosarul transnistrean, vreau să vorbim despre această vizită pe care a întreprins-o la Chişinău, dar şi la Tiraspol vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Mesajele cu care vine el sunt identice, pe care le transmite autorităţilor de pe un mal şi de pe celălalt mal al Nistrului?
Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Nu, mesajele nu sunt identice. Şi aceasta domnul Rogozin a demonstrat-o pe parcursul anilor. Nici interesul pe care îl are să viziteze Chişinăul şi Tiraspolul nu este la fel. De fapt, domnul Rogozin este un personaj politic rus cunoscut de mai mult timp. Dânsul s-a manifestat şi prin cartea pe care a scris-o despre participarea în războiul de pe Nistru de partea transnistrenilor şi separatiştilor. După care a avut o prezenţă la Bruxelles, fiind ambasadorul Federaţiei Ruse pe lângă NATO şi a încercat să blocheze orice cooperare.
După care, iarăşi, am fost martorii unei desemnări controversate pentru Republica Moldova de către preşedintele Putin a domnului Rogozin în calitate de reprezentant special al preşedintelui rus în regiunea transnistreană, fapt care este într-o contradicţie directă cu cel puţin normele dreptului internaţional şi poate fi calificat şi ca o intervenţie în treburile interne ale Republicii Moldova, pentru că aşa funcţie nu există în altă parte şi nu cadrează sub nicio formă cu acele formate de negocieri care astăzi există pentru reglementarea conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Dar în cooperarea moldo-rusă el are totuşi un rol pe care îl joacă, inclusiv pe linia guvernamentală, dar şi pe dimensiunea dosarului transnistrean.
Eugen Carpov: „Are un rol. Şi eu am impresia că domnul Rogozin a fost desemnat inclusiv în calitate de preşedinte al părţii ruseşti al Comisiei moldo-ruse de cooperare comercial-economică și cred că această funcţie nu a fost întâmplătoare. Dânsul, de fapt, se ocupă de complexul militar-industrial din Federaţia Rusă şi mai puţin de subiecte comercial-economice. Dar în cazul Republicii Moldova, funcţia respectivă a fost necesară pentru ca autorităţile de la Chişinău să nu poată să refuze întâlnirile cu acest politician controversat. Dacă observăm, în relaţia noastră comercial-economică nu se întâmplă nimic pozitiv, ba din contra, toate relaţiile par a fi blocate pe domeniile principale.”
Europa Liberă: Deşi el a făcut o declaraţie, spunând că Federaţia Rusă ar putea să ridice embargoul pentru vinurile moldoveneşti, dacă Chişinăul acceptă aceşti paşi mici pe care îi cere Tiraspolul ghidat de Moscova în reglementarea transnistreană.
Eugen Carpov: „Asemenea declaraţii pot fi tratate şi ca precondiţii, pentru că relaţiile comerciale şi embargoul pe vinuri nu au nimic comun cu negocierile în formatul „5+2”. Pe de altă parte, agenţii economici din regiunea transnistreană beneficiază de posibilitatea efectuării exporturilor în Federaţia Rusă. La fel, Federaţia Rusă şi Rogozin nu sunt în afara acestui proces, autorităţile ruse stimulează şi agenţii economici din Găgăuzia să aibă un tratament preferenţial, astfel promovând acea politică a dublelor standarde, pe care foarte des Rusia le aplică în raport cu statele pe care le consideră neprietene.
Domnul Rogozin este reprezentantul Federaţiei Ruse care are mână liberă din partea preşedintelui Putin să transmită mesaje, dar între mesajele de la Chişinău şi Tiraspol eu, personal, am văzut în permanenţă o deosebire. La Chişinău mesajele sunt ambalate diplomatic, cel puţin, ca să nu irite autorităţile de la Chişinău în timpul întrevederilor, al declaraţiilor în conferinţele de presă şi la Tiraspol domnul Rogozin îşi permite să spună lucrurilor pe nume.
Aşa cum a spus-o de mai multe ori, că poate să vină cu avioane de bombardament, acum a zis că tancurile nu au nevoie de vize, a menţionat că pacificatorii ruşi vor sta mult timp şi aceasta este graţie acţiunilor ostile din partea Chişinăului, cu toate că nu am văzut niciun fel de acţiuni ostile în adresa şi a regiunii transnistrene, şi a altor actori în jurul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deşi el vorbeşte despre detensionarea situaţiei, lăsând să se înţeleagă că această tensiune s-ar datora acţiunilor pe care le-a întreprins Chişinăul şi Kievul în raport cu administraţia de la Tiraspol, cu regiunea transnistreană.
Eugen Carpov: „Chişinăul cu Kievul nu au întreprins niciun fel de acţiuni împotriva regiunii transnistrene. Aceasta este o parte a propagandei pe care o utilizează atât Tiraspolul, cât şi Moscova împotriva, în primul rând, în situaţia actuală a Kievului, dar şi a Chişinăului. Şi astăzi domnul Rogozin a menţionat că un pericol real ar putea să vină din partea Ucrainei şi, în contextul acesta, inclusiv Moldova sau militarii moldoveni ar putea să fie implicaţi de către ucraineni într-un conflict pe Nistru, fapt pe care eu îl consider absolut din domeniul nerealistic. Dar pentru propaganda din Tiraspol cred că asemenea scenarii sunt necesare.”
Europa Liberă: Dar mesajele acestea sunt transmise pentru Moldova şi Ucraina sau pentru Occident, în general?
Eugen Carpov: „Eu cred că Rogozin transmite mesaje pentru toţi cei care au atribuţiuni proceselor care se întâmplă în regiunea noastră. Şi este vorba de Tiraspol, în primul rând, Chişinău, după care Kievul, Bucureştiul, Bruxellesul ş.a.m.d. Dânsul este cunoscut pentru rolul de a transmite mesaje într-o formă foarte scandaloasă, controversată deseori, dar transmise astfel ca partenerii să nu poată să reacţioneze, pentru că le face ba într-o formă de glumă, ba într-o formă de Twitter, fără o acoperire diplomatică corespunzătoare.”
Europa Liberă: Domnul Rogozin a mai spus că, pe măsură ce vor fi relansate relaţiile dintre Chişinău şi Moscova, Rusia va pune problema deschiderii unui consulat general la Tiraspol. Ar putea să se obţină acest lucru?
Eugen Carpov: „Deschiderea unor consulate în regiuni este o practică normală pe plan internaţional. Şi în Republica Moldova există asemenea consulate. Dar subiectul are deja o coadă lungă de discuţii şi Rusia nu a reuşit să deschidă acest consulat în Tiraspol din motive care sunt absolut clare, dacă vedem regulile pe plan internaţional. Consulatele pot fi deschise în cooperare cu autorităţile statului de reşedinţă. Autorităţile statului de reşedinţă au anumite obligaţiuni: să asigure securitate, imunitate, protecţie, poştă diplomatică acestor consulate aflate în regiuni. Atâta timp cât Republica Moldova nu controlează regiunea transnistreană pentru moment, un asemenea acord de deschidere a consulatului nu poate exista. Şi Chişinăul a expus-o anterior, şi nu cred că îşi va schimba poziţia pe parcurs.”
Europa Liberă: Din moment ce actorii în formatul de negocieri „5+2” încearcă să avanseze ideea că totuşi până la finele acestui an se va încerca identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană, inclusiv prin aceşti paşi mici, care de unii sunt interpretaţi drept cedări din partea Chişinăului, când e vorba de recunoaşterea diplomelor care se dau în instituţiile din stânga Nistrului, prin aceste plăcuţe de înmatriculare auto, prin revenirea la codul telefoniei, sunt cedări din partea Chişinăului? Şi chiar credeţi că se va găsi cheia rezolvării problemei transnistrene?
Eugen Carpov: „Nu cred că a doua jumătate a anului 2016 este cea mai potrivită perioadă pentru a identifica soluţii de principiu în acest conflict. M-aş bucura foarte mult, dacă s-ar găsi asemenea soluţii şi ele ar corespunde interesului cetăţenilor din Republica Moldova şi normelor de drept internaţional. Dar explic de ce. Practic, regiunea transnistreană a intrat în febra aşa-numitor alegeri. Evident că de la aşa-zisele autorităţi, care sunt astăzi acolo, nu te poţi aştepta sub nicio formă la poziţii constructive, raţionale, flexibile pentru a identifica soluţii în conflict.
Acum ei sunt axaţi pe mesaje electorale, care în permanenţă la Tiraspol s-au construit în jurul unor poziţii: că Republica Moldova este un potenţial inamic, Chişinăul încearcă să reunifice regiunea transnistreană împotriva voinţei locuitorilor de dincolo, există un singur aliat, este Federaţia Rusă. Şi în toată această propagandă cred că perioada electorală nu va permite niciun fel de flexibilitate. În această perioadă Chişinăul trebuie să fie atent, iar partenerii internaţionali să nu forţeze nota acolo unde nu există o voinţă politică din ambele părţi. Şi, înţeleg eu, anume plăcuţele de înmatriculare, dosarele penale şi alte subiecte reprezintă acea forţare a notei acum din partea partenerilor internaţionali. Ar fi o greşeală Chişinăul să accepte asemenea presiuni.”
Europa Liberă: Dar Germania pe parcursul deţinerii acestui mandat de preşedinte la OSCE va vrea totuşi să înregistreze un succes, fie şi minor, dar oricum nu va accepta un eşec?
Eugen Carpov: „Este evident că şi Germania îşi doreşte, ca orice alt stat care are preşedinţia în OSCE, să obţină anumite rezultate. Dar eu cred că în Germania politicienii sunt raţionali, înţeleg care este adevăratul proces acum în Republica Moldova, care sunt procesele. Și, din punctul acesta de vedere, nu ar trebui să obţină progres cu orice preţ, pentru că după aceea eventualele greşeli vor fi foarte greu recuperate sau corectate.”
Europa Liberă: Dar de ce nu ar trebui să cedeze Chişinăul, când e vorba de aceste trei aspecte ale paşilor mici? Mă refer la documentele instituţiilor de învăţământ, recunoaşterea lor, la plăcuţele de înmatriculare auto şi la problema telefoniei.
Eugen Carpov: „Subiectele sunt diferite şi gradul de flexibilitate, la fel, este diferit. În cazul plăcuţelor nu văd cum Chişinăul ar accepta actualele plăcuţe cu simbolistica regimului separatist ca şi parte a sistemului de înmatriculare al Republicii Moldova. Nu cred că aceasta este posibil. Altă poziţie este legată de telefonie. Telefonia a fost, este necesară pentru comunicarea dintre cele două maluri. Subiectul trebuie tratat mai mult din punct de vedere economic decât politic, doar că trebuie respectate cerinţele, nu neapărat, în primul rând, ale legislaţiei Republicii Moldova, cât cele internaţionale, pentru că pe plan internaţional toate frecvenţele care sunt utilizate astăzi în regiunea transnistreană, frecvenţele telefoniei fixe, mobile, televiziune ş.a.m.d. aparţin Republicii Moldova conform tratatelor internaţionale şi convenţiilor.
Din punctul acesta de vedere, transnistrenii trebuie să înţeleagă că ei fac parte dintr-un sistem gestionat de Republica Moldova, fiind parte a acestui sistem. Şi al treilea aspect, aţi menţionat diplomele pentru elevii din instituţiile de învăţământ. Sigur că aici eu aş avea mai multă deschidere, întrucât copiii care învaţă nu trebuie să sufere din cauza unor aspecte politice. Din câte cunosc, apostilarea diplomelor doar este o recunoaştere că asemenea instituţii există, nu şi faptul calităţii, nu garantăm calitatea studiilor în aceste instituţii. Deci, în continuare este la decizia statelor străine să hotărască dacă cu aceste diplome copiii pot continua studiile în afara ţării sau nu.”
Europa Liberă: Şi, ca să punem punct acestui interviu, mai cer o precizare din partea dumneavoastră. Domnul Rogozin a lăsat să se înţeleagă că se pregăteşte o viitoare foaie de parcurs pentru restabilirea relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Cine elaborează această foaie de parcurs?
Eugen Carpov: „Dacă este vorba de relaţiile comercial-economice, evident că sunt ministerele şi departamentele implicate în relaţiile de comerţ: Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, agenţiile care confirmă calitatea şi standardele pentru produsele care sunt exportate. Eu nu cred că acum este nevoie de foi de parcurs, în asemenea situaţie.
Lucrurile sunt clare, Republica Moldova a devenit parte deplină deja a sistemului de asociere cu Uniunea Europeană. Noi avem regim de comerţ liber cu Uniunea Europeană. Noi suntem monitorizaţi de Uniunea Europeană să respectăm toate standardele de calitate a producţiei pe care o exportăm.
În cazul relaţiilor cu Rusia, eu aş crede că o asemenea foaie de parcurs este doar un element nou de tergiversare, de ridicare a tuturor blocadelor şi embargourilor pe care le impune Federaţia Rusă nejustificat Republicii Moldova, în contextul faptului că întreprinderi din Transnistria şi din Găgăuzia au dreptul să exporte în Federaţia Rusă. Despre ce foaie de parcurs vorbim?”