Eugen Cara: Pe scurt despre interacţiunea în domeniul prevenirii şi combaterea criminalităţii între cele două maluri ale Nistrului

Criminalitatea este un fenomen (anti) social complex. Or, membrii societăţii dintotdeauna au dat curs tendinţelor de a încălca normele de conduită umană stabilite chiar de ei însăşi. Cu regret, odată cu dezvoltarea societăţii şi a măsurilor de asigurare a securităţii, avansează şi criminalitatea, pe măsură să devină o adevărată ameninţare pentru întreaga omenire. Republica Moldova la fel ca şi multe alte state de pe mapamond se confruntă cu fenomenul criminalităţii – însă, problema transnistreană nesoluţionată de circa trei decenii, lipsa controlului efectiv în regiune şi opţiunea Tiraspolului în favoarea unui dialog exclusiv politic decât constructiv, orientat pe aspecte tehnico-practice ale activității de prevenire şi combatere a criminalității, riscă să genereze un vacuum juridic în care un potenţial infractor de pe malul stâng al Nistrului s-ar eschiva de răspundere pe malul drept şi viceversa.

Necătând la faptul că fenomenul criminalităţii nu cunoaşte bariere teritoriale, administrative, psihologice sau de altă natură, iar pericolul acestuia se răsfrânge în egală măsură asupra tuturor locuitorilor ţării, interacțiunea în domeniul prevenirii şi combaterii criminalității între cele două maluri ale Nistrului este una extrem de sensibilă. Or, Tiraspolul insistă asupra identificării unui mecanism de interacțiune bilaterală cu Chișinăul, politizând nefondat chestiunea dosarelor penale deschise de către organele de drept moldovenești pe numele unor locuitori din regiunea transnistreană, iar partea moldovenească garantează implementarea necondiționată a instrumentelor universale de asigurare a respectării drepturilor omului, dar și onorarea angajamentelor pozitive ale statului Republica Moldova în raport cu cetățenii săi și nu poate efectua sub nicio formă schimbul de informații care conțin date cu caracter personal și alte acțiuni în detrimentul acestor angajamente.

 

Istoric:

Primele interacțiuni formalizate între reprezentanții structurilor de forță de pe cele două maluri ale Nistrului au avut loc în perioada imediat următoare semnării ,,Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, din 21 iulie 1992” [1]. Astfel, în luna septembrie 1992 a fost creat un grup de inițiativă format din reprezentanți de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea căutării persoanelor dispărute fără veste în perioada conflictului armat. În anul 1993 s-a convenit asupra unificării grupurilor operative de căutare a persoanelor dispărute fără veste în ,,Grupul Operativ de Anchetă Unificat” al părților participante la conflict, unde au fost incluși și reprezentanți ai ,,miliției” din regiunea transnistreană, precum și a poliției moldovenești, fiind aprobat un regulament provizoriu al acestui grup. Grupul Operativ de Anchetă Unificat a avut o activitatea productivă în perioada anilor 1993-2006 (a audiat martori și a identificat 58 de persoane dispărute fără veste). Din cauza unei poziții neconstructive a Tiraspolului care a creat varii impedimente în activitatea grupului de lucru menționat, activitatea acestuia a fost sistată.

La 20 iunie 2001, la Chișinău, de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și a pretinsei structuri a afacerilor interne a Transnistriei a fost semnată ,,Decizia protocolară privind măsurile suplimentare de sporire a eficienței interacțiunii dintre organele afacerilor interne ale Republicii Moldova și Transnistriei”[5]. Odată ce s-a constatat că prevederile acesteia erau incompatibile cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova în materia asigurării respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, caracterului suveran și independent, unitar și indivizibil al statului (de exemplu: „efectuarea zilnică, în scris a unor schimburi de informații operative dintre părți cu privire la persoanele bănuite în săvârșirea unor infracțiuni, permisiunea structurilor neconstituționale de la Tiraspol de a efectua măsuri speciale de investigații pe malul drept al Nistrului, inclusiv, de a purta arma ș.a.), executarea prevederilor acesteia a fost denunțată prin Ordinul MAI nr. 329 din 17 iunie 2004.

În pofida denunțării de către partea moldovenească a ,,Deciziei protocolare privind măsurile suplimentare de sporire a eficienței interacțiunii dintre organele afacerilor interne ale Republicii Moldova și Transnistriei”, Tiraspolul a continuat să-și asume în mod unilateral acțiuni tendențioase în materia interacțiunii în domeniul prevenirii și combaterii criminalității pe cele două maluri ale Nistrului. Or, potrivit Dispoziției Procuraturii Generale a Republicii Moldova ,,Despre organizarea acordării asistenței juridice în materie penală privind crimele comise în raioanele din stânga Nistrului” nr.219/7 din 9 august 2005, din numele organelor Procuraturii Republicii Moldova, folosind ilegal antetul de către structurile neconstituționale din stânga Nistrului s-au remis comisii rogatorii către alte state, solicitându-se asistență juridică în materie penală, dar și remiterea directă către Interpol a unor demersuri privind urmărirea internațională.

Cu regret, partea transnistreană nu acceptă un dialog constructiv orientat pe aspecte tehnice şi practice ale activității de prevenire şi combatere a criminalității, or, aceasta respinge de mai mulţi ani Proiectul Chişinăului de decizie protocolară privind unele aspecte ale interacţiunii în domeniul menţinerii ordinii de drept de pe cele două maluri ale Nistrului, motivând că mecanismul de interacţiune dintre părţi din anul 2001 a fost unul funcțional iar Chișinăul l-a denunțat în mod unilateral și neîntemeiat. În fapt, partea transnistreană urmărește scopul instituirii unor mecanisme de ,,colaborare bilaterală” între structurile de forță pe cele două maluri ale Nistrului.

Au fost respinse și propunerile Chișinăului privind revenirea la situația de normalitate în Zona de Securitate cu asigurarea liberei circulații a polițiștilor din subdiviziunile dislocate în regiune [7].

Impediment serios în atingerea unor rezultate bune în domeniul prevenirii şi combaterea criminalităţii între cele două maluri ale Nistrului este condiţionarea de către Tiraspol a desfășurării dialogului propriu-zis, şi anume, prin încetarea de către organele de urmărire penală a Republicii Moldova a dosarelor penale intentate pe numele unor locuitori din regiunea transnistreană. Potrivit, părţii transnistrene, acestea reprezintă ,,dosare penale motivate politic, despre care ne vom referi în continuare.

 

Despre dosarele penale:

Chestiunea dosarelor penale necesită a fi depolitizată și tratată prin prisma garantării instrumentelor universale de asigurare a respectării drepturilor omului la care Republica Moldova este parte, dar și a onorării angajamentelor sale pozitive față de cetățenii săi. Or, Tiraspolul tendențios politizează subiectul dosarelor penale intentate pe numele unor locuitori din regiunea transnistreană, considerându-le ca fiind eminamente politice și, optând pentru identificarea unei soluții politice pentru încetarea acestora.

Partea moldovenească a argumentat temeinic că organele de urmărire penală din Republica Moldova nu instrumentează ,,dosare penale motivate politicpentru că urmărirea penală începe exclusiv în cazul în care există o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune prevăzută în Partea Specială a Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 [3] şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală. Prin urmare, în conformitate cu prevederile legislaţiei procesual penale în vigoare, urmărirea penală se axează pe faptul infracţiunii şi nicidecum pe persoană [4], iar argumentele cu privire la faptul că organele abilitate de la Chişinău intenţionat ar urmări penal anumite categorii de persoane din stânga Nistrului lipsesc cu desăvârşire.

Insistența părții transnistrene de a identifica o soluție politică pentru dosarele penale în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea transnistreană nu are sorţi de izbândă, or, în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate, iar  amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală sau a personalului instanțelor de judecată naţională sau internaţionale se pedepseşte penal.

Considerăm că pretinsa soluţie cu privire la dosarele penale instrumentate la Chişinău, poate fi identificată însăşi în legea penală a Republicii Moldova care dispune de mai multe categorii de liberare de răspundere şi pedeapsă penală şi cauze care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării (liberarea de pedeapsă penală în cazul săvârşirii infracţiunii pentru prima oară şi al reparării prejudiciului, liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei, tragerea la răspundere contravenţională, căinţa activă, împăcarea părţilor etc., unde organul de urmărire penală și instanța de judecată poate lua în considerație circumstanțele de restabilire a drepturilor fundamentale ce au fost lezate, eliminarea factorilor de încălcare a acestora și conlucrarea activă a responsabililor cu organele de ocrotire a normelor de drept.

În partea ce ține de deschiderea unor pretinse dosare penale de către structurile ilegale de la Tiraspol pe numele cetățenilor Republicii Moldova, comunicăm că acestea sunt abuzive, nu se încadrează sub nicio formă în prevederile cadrului legal național și internațional, fapt constatat în repetate rânduri și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În contextul problematicii dosarelor penale, cu suportul partenerilor externi a fost examinată minuțios și instituția Justiției Tranziționale [8], și anume viabilitatea aplicării unui mecanism potrivit situației din Republica Moldova. Drept concluzie a fost accentuat faptul că înlăturarea răspunderii penale pentru anumite categorii de persoane, constituie un act bilateral, care presupune pe de o parte, recunoașterea vinovăției (căința activă, cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate) dar și voința politice la nivel de stat.

 

Concluzii şi Recomandări:

  • Partea transnistreană optează pentru instituirea unui mecanism de ,,colaborare bilaterală” între structurile de forță pe cele două maluri ale Nistrului (similar celui din 2001).
  • Partea transnistreană politizează excesiv chestiunea dosarelor penale deschise la Chişinău, făcând abstracție de angajamentele internaționale ale Republicii Moldova în materia asigurării respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului şi soluţiile legale în domeniu;
  • Chişinăul trebuie să insiste în continuare pe aprobarea şi implementarea unor mecanisme de interacţiune în domeniul prevenirii şi combaterea criminalităţii între cele doua maluri ale Nistrului care să corespundă normelor de drept naţional şi internaţional unanim recunoscute, precum şi caracterului suveran și independent, unitar și indivizibil al statului Republica Moldova;
  • Partea moldovenească trebuie să sensibilizeze în continuare participanții la procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană și a partenerilor externi de dezvoltare asupra consecinţelor neagreării mecanismului de interacţiune propus şi anume încălcarea constantă a drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului.

 

Surse bibliografice:

  1. Acordul privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992 [citat: 27.07.2020]. Arhiva actelor semnate în cadrul procesului de reglementare Disponibil: https://gov.md/ro/content/arhiva-actelor-semnate-cadrul-procesului-de-reglementare
  2. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.1994, nr.1
  3. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 128-129/1012.
  4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104-110
  5. Decizia protocolară privind măsurile suplimentare de sporire a eficienței interacțiunii dintre organele afacerilor interne ale Republicii Moldova și Transnistriei din 20 iunie 2001. Arhiva actelor semnate în cadrul procesului de reglementare [citat: 16.04.2020]. Disponibil: https://gov.md/ro/content/arhiva-actelor-semnate-cadrul-procesului-de-reglementare
  6. Dispoziția Procuraturii Generale a Republicii Moldova ,,Despre organizarea acordării asistenței juridice în materie penală privind crimele comise în raioanele din stânga Nistrului” 219/7 din 9 august 2005
  7. Hotărârea Guvernului cu privire la stabilirea perimetrului zonei conflictului armat şi perioadei acţiunilor de luptă din zona nistreană a Republicii Moldova662/1992. În: Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr.10
  8. Justiţia de Tranziţie – reprezintă un spectru de procese şi mecanisme asociate cu eforturile depuse de către o anumită societate pentru atenuarea sechelelor lăsate de abuzurile din trecut, urmărind scopul de atragere la răspundere penală, de înfăptuirea justiţiei şi realizarea concilierii.