În prezent, principalele documente care reglementează procedura de desfășurare a unei operațiuni de menținere a păcii în Republica Moldova sunt „Acordul privind principiile soluționării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova” din 21 iulie 1992, semnat de către președinții Republicii Moldova și Federației Ruse; „Acordul privind măsurile de consolidare a încrederii și dezvoltarea contactelor dintre Republica Moldova și Transnistria” din 20.03.1998, precum și Decizia Comisiei Unificate de Control (CUC), care funcționează ca un mecanism întru implementarea Acordului din 21.07.1992.
Acordul din 21 iulie 1992 urmărește următoarele obiective:
- Încetarea focului și ostilităților militare între părțile aflate în conflict;
- Retragerea unităților forțelor armate și a altor formațiuni, a echipamentelor și armelor militare;
- Crearea unei Zone de Securitate (ZS) între părțile la conflict;
- În acest scop, a fost creată Comisia Unificată de Control (CUC) ca un mecanism pentru implementarea acestor decizii, format din reprezentanți ai Republicii Moldova, ai regiunii transnistrene (RT) și ai Federației Ruse. Au fost create, de asemenea, Forțele Mixte de Pacificare (FMP) și grupul de observatori militari. FMP sunt constituite din contingentele celor trei părți: RM, RT și FR. Deciziile CUC sunt luate prin consens.
- Renunțarea la orice sancțiuni și blocade, precum și eliminarea oricăror obstacole în calea circulației mărfurilor, serviciilor și persoanelor.
- Întoarcerea refugiaților la locurile de reședință permanentă și eliminarea consecințelor conflictului armat.
Acordul din 21 iulie 1992 nu conține termenul valabilității sale și este reziliat prin acordul părților sau în cazul retragerii uneia dintre părțile contractante.
Acordul din 20.03.1998 prevede următoarele:
- Reducerea MFP la 500 de persoane pe fiecare parte;
- Reducerea numărului de puncte de control staționare și posturi ale Forțelor Mixte de pacificare și înlocuirea acestora cu patrulare mobilă;
- Trimiterea a 10 observatori militari din Ucraina către ZS;
- Reducerea numărului așa-numitelor „posturi de grăniceri” între unitățile administrative ale Republicii Moldova și RT;
- Dezvoltarea unui program cuprinzător de combatere a traficului de droguri și arme, a criminalității organizate;
- Dezvoltarea de programe comune pentru sprijinirea proiectelor de investiții, reabilitarea întreprinderilor industriale și asigurarea siguranței ecologice;
- Obligația părților de a respecta și proteja direct drepturile și libertățile omului în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional.
Pe baza celor expuse mai sus, ar fi necesar să se tragă următoarele concluzii:
- Sarcinile și obiectivele stipulate în Acordul din 21.07.1992 pot fi considerate în general îndeplinite. Federația Rusă, în calitate de garant, a contribuit suficient la punerea în aplicare a următoarelor dispoziții ale prezentului Acord:
- încetarea focului;
- introducerea forțelor de menținere a păcii;
- absența ciocnirilor armate;
- într-o anumită măsură problema refugiaților a fost rezolvată.
- În același timp, trebuie remarcat faptul că mecanismele prevăzute în Acordul din 21 iulie 1992 nu permit implementarea integrală a tuturor dispozițiilor respectivului Acord, în special pentru a asigura demilitarizarea ZS.
- De asemenea, este imposibil să se pună în aplicare art. 3 și art. 5 ale Acordului din 21.07.1992 – asigurarea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor și asigurarea legii și ordinii în or. Bender, care este raion cu un regim de sporit de securitate.
- Pentru a pune în aplicare aceste măsuri și a crea condiții reale pentru soluționarea definitivă a problemei transnistrene, este necesar să se elaboreze un nou mecanism de menținere a păcii și stabilității, care ar trebui să se bazeze pe mandatul OSCE de a desfășura o operațiune de pace și stabilitate. Operațiunea poate fi efectuată de Forța pentru Menținerea Păcii și Stabilității (FMPS), constând dintr-un contingent limitat de formațiuni militare și o instituție de observatori militari și civili.
FMPS ar consta din:
- contingentul militar al Uniunii Europene și Federației Ruse, cu un număr total de cel mult 600 de persoane, care ar funcționa pentru perioada de demilitarizare a ZS (până la 1,5 ani);
- institutul de observatori militari și civili, format din reprezentanți ai statelor participante la OSCE, cu un număr total de 80-100 de persoane, care ar acționa pentru o perioadă de 2-3 ani. Sarcina acestui mecanism este de a efectua demilitarizarea RM, inclusiv RT.
Această operațiune ar trebui să prevadă dezvoltarea unui program special, care, în paralel cu procesul de demilitarizare, ar trebui să ofere garanții sociale și ar coordona procesul de socializare și integrare în societate a personalului militar din formațiunile militare ale Republicii Moldova, inclusiv RT – luând în considerare sprijinul financiar acordat acestui program de către comunitatea internațională, guvernul Republicii Moldova și RT.
Comanda operațiunii ar urma să fie efectuată de către Comitetul Mixt al Forțelor pentru Menținerea Păcii și Stabilității (CMFMPS), format din reprezentanți ai OSCE (SUA), ai UE și ai FR. CMFMPS va monitoriza implementarea operațiunii și implementează programul de demilitarizare.
Sarcina operațiunii va fi de a garanta respectarea drepturilor și libertăților omului, de a contribui la democratizarea regiunii și de a asigura libera circulație a mărfurilor, serviciilor și persoanelor.
În scopul menținerii ordinii de drept și combaterii criminalității, în cadrul CMFMPS se va crea Centrul Comun de Coordonare a organelor de drept din Republica Moldova și RT.
FMPS vor fi dislocate în or. Bender și or. Dubăsari pe poduri și la intrarea în Bender, unde vor fi instalate posturi de control staționare. În celelalte sectoare ale ZS, vor funcționa grupuri de patrulare mobile.
Desfășurarea acestei operațiuni de menținere a păcii și stabilității urmează să fie reglementată de următoarele documente:
- Acordul-cadru al RM – UE – FR privind implementarea operațiunii de menținere a păcii și stabilității;
- Regulamentul pentru activitatea CMFMPS;
- Regulamentul pentru activitatea observatorilor militari și civili;
- Prevederile privind Centrul Comun de Coordonare pentru instituțiile de aplicare a legii din Republica Moldova și RT;
- Regulamentele pentru activitățile CMFMPS și Regulamentele pentru activitățile instituției observatorilor militari și civili, ca anexe la Acordul-cadru care intră în vigoare simultan cu Acordul.
- Prevederile privind Centrul Comun de Coordonare al organelor de aplicare a legii din Republica Moldova și RT vor fi elaborate de părți și aprobate de CMFMPS.
Specificare: Conform multiplelor declaraţii ale unor oficiali din cadrul structurilor de stat ale Federaţiei Ruse, prezenta operaţiune este una din cele mai eficiente operaţiuni de menţinere a păcii, desfăşurată la sfârşitul sec. XX – începutul sec. XXI.
Anume „exclusivitatea şi eficienţa” sa au transformat această operaţiune într-un paravan (scut) de securitate ce asigură protecţia existenţei şi dezvoltării regimului de la Tiraspol.
Este de menționat că pretinsa operațiune de pacificare, practic totalmente, este o „posesiune exclusivă” a Ministerului Apărării și nicidecum a MAE al Federației Ruse. Deseori în cadrul ședințelor CUC au fost și sunt vizibile discrepanțe vădite dintre Comandamentul militar al contingentului de pacificatori a FR cu co-președintele și reprezentanții Delegației ruse din cadrul Comisiei, care tradițional sunt diplomați de carieră.
Timp de aproximativ 10 ani, colonelul rus Anatolie Zverev – Șeful Militar Superior al FMP a FR, a deținut această funcție și prin cumul a fost și membru al Delegației FR în CUC, caz unic în operațiunea de pacificare. Acest lucru se datorează faptului că Anatolie Zverev era cumnat cu general-colonelul Valerii Evnevici, fost comandant al GOTR între anii 1995-2002, care ulterior a deținut funcții importante în cadrul Ministrului Apărării al FR. Anatolie Zverev era persoana de bază care asigura totalmente eșichierul de conducere din cadrul Ministrului Apărării al FR cu coniacul produs la Tiraspol, prin el fiind organizată livrarea vagoanelor de la KVINT către Moscova.
Pentru militarii ruși care erau desemnați în operațiunea de pacificare în Transnistria, în realitate misiunea dată era odihnă și sanatoriu, deoarece situația din regiune nu putea fi comparată cu evenimentele din Caucaz sau alte regiuni fierbinți – care difereau totalmente.
La majoritatea militarilor, familiile veneau la odihnă pe timpul verii, unde profitau de toate beneficiile climaterice și abundența fructelor și legumelor care se cultivau și erau la prețuri mici. Vechimea de serviciu a militarilor era 1 an la 3, unde se mai achitau suplimente de plată și alte înlesniri, etc.
În final putem concluziona că poziţia rusă față de soluţionarea problemei transnistrene rămâne contradictorie şi ambiguă. Caracterul contradictoriu este dat de tendinţele dezvoltărilor din prezent în relația dintre Rusia și Ucraina – relațiile sunt ostile și pratic cele două state se află în stare de război.
Este evident faptul că având astfel de interese geopolitice, Rusia nu dorește reglementarea conflictului transnistrean, pentru că o lipseşte de argumentele menţinerii prezenţei militare în această regiune.
Eduard Bumbac este ex-membru al Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, reprezentant al organului de stat specializat în domeniul asigurării securităţii de stat, colonel (r) al SIS