Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană începe să producă după cum şi era de aşteptat, tensiuni între partea dreaptă şi cea stângă a Nistrului iar cauza constă în refuzul agenţilor economici transnistreni să se raporteze la exigenţele UE privind comerţul impuse odată cu semnarea DCFTA de către ţara noastră. Fireşte, din această cauză autorităţile centrale nu eliberează licenţe de comerţ acestor întreprinderi iar autorităţile de la Tiraspol, care sunt categoric contra accesului funcţionarilor moldoveni în regiune pentru a verifica conformitatea mărfurilor destinate exportului, interpretează principialitatea Chişinăului drept blocadă economică. Până la urmă, încăpăţânarea Tiraspolului ar putea priva produsele transnistrene de accesul pe pieţele europene odată cu intrarea în vigoare de la 1 ianuarie, 2016 a Acordului de Liber Schimb cu UE şi pentru întreprinderile din regiunea separatistă.
Mai mult, Inspectoratul de anchetă din republica autoproclamată transnistreană a intentat dosare funcţionarilor moldoveni de la camera de licenţiere pe motiv că aceştia nu le oferă licenţe agenţilor economici din stânga Nistrului. Deşi ar părea hilară această acţiune, ea poate reprezenta începutul unei confruntări serioase dintre Tiraspol şi Chişinău, care în final ar putea zădărnici intenţia R. Moldova de a se integra pe pieţele occidentale.
Conflictul a fost împins în dimensiunea politică
Totul a început de la Refuzul Camerei Înregistrării de Stat din Republica Moldova de a reînnoi licența pentru producătorii transnistreni de băuturi alcoolice Kvint și „Buchet Moldavii”.
După cum a constatat NewsMaker,reînnoirea licenței celor doi producători de băuturi alcoolice n-a fost făcută deoarece aceştia nu s-au conformat cerinței de a instala contoare de control al volumului producerii alcoolului. De fapt, contra acestei măsuri s-au pronunţat nu atât agenţii economici cât autorităţile de la Tiraspol.
Cerințele legislaţiei moldoveneşti, armonizată cu cea europeană, prevăd ca producerea și circulația alcoolului etilic și a produselor alcoolice, să fie strict monitorizată. Cu toate acestea, în cazul întreprinderilor transnistrene problema nu constă atât în instalarea contoarelor, cât în accesul în întreprinderi a inspectorilor din Chișinău. Funcționarii moldoveni pur şi simplu nu pot ajunge în întreprinderile transnistrene, deoarece autorităţile separatiste văd aici un atentat la suveranitatea regiunii.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare anunţase anterior, că fără îndeplinirea acestor condiții nu poate oferi întreprinderilor transnistrene certifcate că dispun de capacităţi de producere pentru marfa exportată. Iar în lipsa acestui act, cei de la Camera Înregistrării de Stat nu pot acorda licenţe în conformitate cu legislația Republicii Moldova.
Totodată, consolidarea capacităţii de monitorizare și combaterea traficului ilicit de produse accizabile este una dintre obligațiunile pe care Moldova şi le-a asumat faţă de UE odată cu semnarea Acordului de Asociere.
Cum şi era de aşteptat, autorităţile transnistrene au transferat această dispută, mai degrabă de ordin tehnic, Nina Shtanski, ministrul de externe de la Tiraspol, invocând, nici mai mult, nici mai puţin o blocadă economică din partea Chişinăului.
La rândul său, ministerul dezvoltării economice de la Tiraspol vede în cerinţele legitime ale Chişinăului o încercare de “a stabili controlul asupra fluxurilor agenţilor economici transnistreni”.
„Cerinţele faţă de companiile noastre, care le leagă de bugetul Moldovei, sunt inacceptabile, – a declarat șefa ministerului Alevtina Slinchenko.
Întreprinderile transnistrene riscă să rămână în afara Acordului de Liber Schimb cu UE
Volens-nolens situaţia a ajuns în impas şi dacă partea transnistreană nu va ceda, agenţii economici din stânga Nistrului nu vor putea exporta în ţările Uniunii Europene, care reprezintă o importantă piaţă de desfacere pentru economia regiunii.
În prezent, exporturile din teritoriul necontrolat de Chişinău spre Uniunea Europeană sunt derulate în cadrul regimului de Preferințe Comerciale Autonome, conform căruia firmele din stânga Nistrului pot livra pe piața comunitară produse în regim duty-free în limita cotelor stabilite pentru Republica Moldova. Condiția principală este ca acestea să fie înregistrate la Camera de Înregistrări de Stat. În același timp, la importurile din UE este aplicat tariful vamal în vigoare pe teritoriul regiunii transnistrene. Totodată, autoritățile de la Chișinău nu percep taxe vamale de import pentru produsele respective cu condiția „rămânerii acestora pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale şi declarării lor în forma stabilită de Serviciul Vamal”. Această prevedere este valabilă atât pentru agenții economici înregistrați, cât și cei neînregistrați la Camera Înregistrării de Stat.
Este important să menționăm că sistemul Preferințelor Comerciale Autonome acordat Republicii Moldova de către UE a permis firmelor din regiunea transnistreană să exporte în UE în regim vamal fără taxe, regiunea aplicând, în același timp, tarifele în vigoare pe teritoriul regiunii la importul mărfurilor din UE. „Odată cu constituirea ZLSAC, PCA vor fi eliminate (în Transnistria, la 1 ianuarie, 2016), ceea ce face de neînțeles reticența autorităților transnistrene de a se implica în procesul de negocieri a acordului de liber schimb. Dacă autoritățile transnistrene nu vor efectua ajustările necesare a cadrului regulator la prevederile ZLSAC, agenții economici din stânga Nistrului riscă să rămână în afara Acordului, UE urmând până la urmă să aplice taxe vamale de 10% pentru textile și de circa 17% pentru restul bunurilor produse pe teritoriul regiunii (care vor fi catalogate ca mărfuri de origine necunoscută).”, se menţionează într-un studiu al Expert-Grup.
Probabilitatea acestui scenariu este foarte înaltă, având în vedere rezistența de până acum a autorităților de la Tiraspol privind colaborarea în direcția ajustării cadrului regulator la normele UE, precum și orientarea liderilor regiunii spre integrarea în spațiul euroasiatic.
Încăpăţânarea autorităţilor de la Tiraspol ar putea determina companiile transnistrene să se reamplaseze pe malul drept
Prin urmare, constituirea ZLSAC cu implicarea doar a zonei controlate de autoritățile moldovenești ar putea genera un șoc economic negativ imediat pentru majoritatea întreprinderilor exportatoare din regiunea transnistreană, scumpind-le produsele pe piața comunitară și, respectiv, afectând competitivitatea acestora. „Acest aspect, cuplat cu necesitatea acută de diversificare, atât structurală, cât și geografică, a exporturilor transnistrene, dar și a economiei per ansamblu, ar putea fi exploatate de către autorităților de la Chișinău în vederea determinării Tiraspolului să fie mai cooperant în procesul implementării ZLSAC. Totuși, dacă acceptăm ipoteza că această rezistență va persista, iar zona de liber schimb va fi constituită doar pentru teritoriul din dreapta Nistrului, ne putem aștepta ca și mai multe companii din această regiune să se înregistreze permanent la Chișinău sau chiar să reamplaseze afacerile în dreapta Nistrului pentru a-și spori șansele în vederea beneficierii de prevederile regimului liberalizat.”, consideră cei de la Expert-Grup. Or, pentru a putea exporta în UE, pe lângă înregistrare la autoritățile constituționale, o condiție fundamentală ține de respectarea regulilor de origine și asigurarea condițiilor pentru ca autoritățile moldovenești să poată verifica condițiile de producere la întreprinderi.
Ce se întâmplă dacă Transnistria refuză să implementeze ZLSAC?
În 2003 Guvernul a decis că agenții economici din Transnistria pot derula tranzacții internaționale doar după înregistrarea la Camera Înregistrărilor de Stat a Republicii Moldova. Deși Tiraspolul a introdus măsuri vamale „compensatorii”, firmele transnistrene s-au adaptat la noile realități. În 2003 s-au înregistrat 320 agenți, în prezent numărul acestora este de peste 890, astfel încât majoritatea exportatorilor mari din Transnistria deja sunt înregistrați legal la Chișinău. Astfel, în pofida faptului că autoritățile regionale s-au declarat fiind supuse unei „blocade economice”, companiile din regiune au mers pe o cale mai practică. Majoritatea reprezentanților businessului din Transnistria au adoptat o poziție pragmatică și vizavi de liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană și sunt gata să susțină procesul de deschidere economică a regiunii. Experții economici din regiune de asemenea anticipează efecte economice pozitive ale ZLSAC asupra regiunii. O evaluare trează a riscurilor economice ale regiunii și recunoașterea impactului pozitiv pe care ar putea să-l aibă ZLSAC, ar trebui să sugereze autorităților regiunii să accepte extinderea ZLSAC asupra Transnistriei. Totuși, interesele politice și influența covârșitoare a Federației Ruse, cel mai probabil, vor determina autoritățile să adopte un comportament totalmente irațional din punct de vedere economic.
Cerinţele faţă de companiile care vor să vândă pe pieţele UE
Companiile transnistrene care vor intenționa să intre sau să-și mențină poziția pe piața comunitară vor respecta următoarele cerințe de bază: (i) își vor ajusta procesele de producere conform rigorilor și standardelor europene (ex: standardele sanitare și fito-sanitare, cerințele privind aspectul exterior și ambalaj, anumite cerințe de calitate etc.); (ii) înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat; (iii) permiterea și facilitarea accesului colaboratorilor Serviciului Vamali la unitățile de producere a companiilor; (iv) cooperarea cu posturile de monitorizare și control a autorităților de la Chișinău.