Cord Meier-Klodt, noul ambasador al Germaniei la București, este diplomatul care a susținut identificarea conceputului privind statutul special pentru Transnistria. Totodată, anume sub conducerea sa, OSCE a efectuat presiuni fără precedent față de Chișinău pentru semnarea „Protocolului de la Berlin”.
La începutul anului 2016, atunci când Germania a preluat președinție OSCE, Cord Meier-Klodt, reprezentant special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, a comunicat autorităților moldovene că a întreprins deja vizite la Moscova, Bruxelles şi Washington, pentru a stimula „procesul de reglementare a situației din Transnistria, în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”.
În timpul președinției germane s-a reușit reluarea rundelor de negocieri în formatul 5+2, fapt salutat atât de Chișinău cât și de Tiraspol.
În vara anului 2016 la Berlin a fost semnat un protocol care prevede anumite concesii din partea Chişinăului față de Transnistria: recunoașterea numerelor de înmatriculare, a diplomelor de studii și încetarea cauzelor penale împotriva așa-numitelor autorități de la Tiraspol.
În viziunea Chișinăului, acești pași mici nu reprezintă un criteriu pentru crearea conceptului de statut special. La baza conceptului de statut special va sta un cadru mult mai larg decât politica pașilor mici. Acest cadru va fi elaborat în conformitate cu Constituția, cu legislația actuală și va fi discutat cu societatea civilă și cu partidele parlamentare și cele extraparlamentare.
Experți ucraineni au considerat atunci că un asemenea concept ar putea servi drept plafon pentru un eventual statut special oferit Donbasului.
Meier-Klodt: societatea civilă să se implice în reglementarea conflictului
Ambasadorul Cord Meier-Klodt, a vorbit în mai multe rânduri la Chișinău despre necesitatea implementării unui statut special pentru Transnistria.
În cadrul unui eveniment dedicat reglementării transnistrene și integrării europene a Republicii Moldova, ambasadorul Meier-Klodt a menționat că ar vrea ca tema integrării europene să nu joace un rol dominant în cadrul alegerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Ambasadorul a vorbit despre alegerile din Transnistria ca despre un scrutin legal și constituțional. De fapt, Meier-Klodt a pus, practic, semnul egalității între cele două scrutine prezidențiale. „Perioada electorală nu este cel mai potrivit timp pentru un dialog calm și moderat”, a declarat Meier-Klodt.
Perpetuarea păcii pe ambele maluri ale Nistrului va consolida pozițiile Republicii Moldova în Europa și va facilita calea spre integrarea europeană crede Meier-Klodt. Diplomatul este convins că o istorie de succes este posibilă în Republica Moldova prin asigurarea în continuare a unei autonomii funcționale pentru Găgăuzia, dar și prin asigurarea drepturilor minorităților naționale.
Pentru Germania, în calitatea ei de președinte a OSCE, obiectivul principal a fost reluarea negocierilor în format 5+2. Totodată, reluarea formală a întâlnirilor nu avea sens. Toți partenerii internaționali – OSCE, Rusia șu Ucraina, USA și UE – au fost de acord cu o asemenea abordare. Iar această abordare unanimă a fost materializată la începutul lunii iunie asumarea protocolului de la Berlin, care conține o agendă și pași ce urmează să fă fie implementați. Protocolul de la Berlin a fost asumat ca un cadru privind viitoarea rezolvare a conflictului transnistrean și identificarea unui concept al statului special în cadrul Republicii Moldova.
Referindu-se la declarația privind Liniile roșii ale reglementării transnistrene redactată de societatea civilă, Meier-Klodt a declarat că unele dintre puncte ale declarației le acceptă, în timp ce altele le consideră absolut inoportune și nesemnificative. Pentru Meier-Klodt este important ca societatea moldovenească să depună eforturile ca chestiunea transnistreană să ajungă în vârful priorităților politice ale elitei de la Chișinău. republica Moldova urmează să propună un concept al statutului special al Transnistriei care va servi drept punct de plecare pentru urmarea protocolului de la Berlin.
Sursa: