Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Rânduri imense şi călători nemulţumiţi la ieşirea din regiunea transnistreană. Cazul Iurie Coţofan, moloveanul care nu este lăsat să revină în satul său din stânga Nistrului. Şi… argumente pro şi contra acordului de asociere a Moldovei la Uniunea Europeană – opinii de experţi de la Chişinău şi Moscova.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.
***
Senatul Statelor Unite a adoptat o rezoluție privind strângerea legăturilor cu Republica Moldova și sprijinirea integrității ei teritoriale. În documentul adoptat miercuri se recomandă printre altele sporirea cooperării moldo-americane în domeniul informațiilor, sprijin american mărit pentru societatea civilă și mass media independentă, schimburi culturale și cetățenești mai frecvente. Rezoluția cere, de asemenea, Uniunii Europene să continue sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei, iar Federației Ruse: să-și retragă trupele de pe teritoriul recunoscut internațional al Republicii Moldova, să se abțină de la presiuni economice și să înceteze sprijinirea mișcărilor separatiste din Republica Moldova.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chisinau, Pirrka Tapiola, a declarat Europei Libere că UE îşi va deschide mai devreme, deja din 1 septembrie, piața pentru importurile în regim de liber schimb a fructelor şi legumelor moldovenești, drept răspuns la interdicțiile impuse pentru aceste produse de Federația Rusă. Ambasadorul a calificat drept regretabilă decizia Rusiei de a impune acest embargou, la doar câteva zile de la ratificarea în Parlamentul de la Chișinău a Acordului de Asociere şi de liber schimb, spunând că acțiuni de acest gen năruiesc încrederea Uniunii Europene în Rusia ca partener comercial.
Şi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat, citat deMediafax, că Uniunea Europeană caută noi modalităţi de a sprijini producătorii din R. Moldova afectaţi de embargoul impus de Rusia pe importul de fructe. După o întâlnire cu comisarii europeni pentru Comerţ şi pentru Extindere, Cioloş a precizat că în acest moment Republica Moldova „trebuie să folosească la maxim contingentele de export pe care le are pe piaţa europeană şi să-şi diversifice pieţele de desfacere pentru aceste produse”.
Tot în contextul embargoului rusesc, premierii Republicii Moldova și României au evaluat posibilitatea măririi livrărilor de fructe și legume moldovenești pe piața țării vecine. Potrivit agenţiei IPN, problema a fost discutată telefonic de Iurie Leancă și Victor Ponta. Ei au convenit ca, săptămâna aceasta, un grup de producători agricoli și exportatori de produse vegetale din Moldova să viziteze Bucureștiul pentru a stabili contacte cu comercianți din România.
Ministrul de interne al R. Moldova, Dorin Recean, a avertizat că în ultimul timp se remarcă o multiplicare și diversificare a provocărilor în Zona de Securitate de la Nistru. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Recean afirmă că aceste probleme ar putea fi rezolvate cu ajutorul Ucrainei şi al comunităţii internaţionale, care, speră ministrul de interne, îşi va intensifica presiunile.
Preşedintele Nicolae Timofti a pledat pentru deschiderea unui birou permanent NATO la Chişinău, argumentând că ar contribui „semnificativ la desfăşurarea programelor de cooperare bilaterală”. În cadrul întâlnirii de la Chişinău cu preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Hugh Bayley, Nicolae Timofti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de evoluţia situaţiei din Ucraina şi, relatează Moldpres, a declarat că mizează pe sprijinul NATO în vederea consolidării capacităţii de apărare şi asigurare a securităţii Republicii Moldova. Preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Hugh Bayley, a arătat, pe de altă parte, că nu există incompatibilități între statutul de neutralitate al Republicii Moldova şi dezvoltarea unui parteneriat cu Alianţa Nord-Atlantică. „NATO respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Autorităţile de la Chişinău urmează să stabilească nivelul de cooperare cu Alianţa. În ce ne priveşte, dorim să contribuim la consolidarea securităţii naţionale a Republicii Moldova”, a spus Hugh Bayley, citat de agenţia Moldpres.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat ţările NATO să nu îşi întărească poziţiile din apropiere de graniţele ţării sale. Într-un discurs la Consiliul de Securitate al Rusiei, Putin a spus că ţara sa trebuie să răspundă „în mod potrivit şi adecvat” la mişcările Alianţei Nord Atlantice şi a criticat din nou scutul defensiv din Europa, care, în opinia lui, „nu este altceva decât un sistem ofensiv”. Elemente ale scutului vor fi amplasate în România şi Polonia. Putin a recomandat, de asemenea, întărirea potenţialului de apărare al Rusiei „inclusiv în Crimeea şi Sevastopol, unde Rusia a construit sisteme defensive pornind de la zero”. Putin a criticat şi influenţa Occidentului în aşa numitele „revoluţii colorate”, spunând că ele nu vor avea însă succes în Rusia.
***
Europa Liberă: Autorităţile transnistrene au sporit controlul la punctele de trecere de la linia administrativă cu Moldova. Măsura, care include verificarea suplimentară a actelor de identitate şi a unităţilor de transport, a provocat rânduri imense la unele puncte de control. O situaţie care o repetă pe cea de anul trecut, tot în perioada concediilor de vară, dar care s-a produs la punctele de trecere transnistrene de la graniţa cu Ucraina. Lina Grâu rezumă relatarea corespondentei noastre în regiune Karina Maximova, care a vizitat punctele de trecere de la Bender, discutând şi cu unii dintre cei care au stat îndelung la rând:
„Serviciile lucrează bine, dar procedura e foarte greoaie. Ar putea fi, probabil, computerizată, aşa încât oamenii şi maşinile să treacă mai repede”.
După cum ne-au mărturisit mai mulţi şoferi care stăteau la rând, locuitorii Transnistriei au început să călătorească mai des în direcţia Chişinăului, deşi înainte preferau oraşul Odesa. Teritoriul Ucrainei nu mai este considerat acum lipsit de pericole.
Rânduri imense de maşini se formează şi la punctul de trecere Bender pe direcţia Anenii-Noi. În plus, autorităţile de la Bender au îngrădit cu blocuri de beton drumul de la Bender spre satul Varniţa, unde se află un alt punct de trecere. Un anunţ afişat pe aceste blocuri spune că drumul e în reparaţie.
La propunerea unui şofer, căruia în sfârşit i-a venit rândul la mica ferestruică a chioşcului de plastic, de a împărţi rândul în două – unul pentru cei cu aşa numita cetăţenie transnistreană şi altul pentru străini, funcționarul în uniformă a zâmbit şi i-a răspuns, arătând cu degetul spre portretul şefului administraţiei Evgheni Şevciuk aflat în spatele său: Iată lui, şi nu mie, spuneţi-i tot ce aveţi de spus. Eu sunt doar un executor.”
Între timp, pe o căldură de peste 30 de grade, oamenii, în maşini, uneori şi cu copii mici, sunt nevoiţi să stea în plus 30-60 de minute pentru a ieşi de pe teritoriul regiunii nerecunoscute.
„Eu aş fi lichidat şi această vamă, şi înregistrările. Nu ştiu, probabil cineva are nevoie de asta…”
În ciuda nemulţumirii oamenilor, se pare că nimeni deocamdată nu intenţionează să schimbe situaţia.
Sursa: http://www.europalibera.org/content/transcript/25472881.html