Domnul Chiril Moțpan (62 de ani), deputat din partea blocului electoral ACUM, fost președinte al Comisiei de securitate națională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova – unde activează în prezent ca membru, a acordat în exclusivitate un interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro).
Interviu realizat de Mircea Merticariu
Chiril Moțpan
M.M.: Ați condus Comisia de securitate națională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova, unde acum sunteți membru. Care sunt principalele teme abordate în privința relațiilor internaționale, cu cine aveți cele mai fructuoase colaborări externe și care sunt rezultatele?
Chiril Moțpan: Ca președinte, apoi membru al acestei comisii, am încercat să comunic cât mai transparent posibil și să informez atât cetățenii, cât și partenerii cu privire la mai multe probleme legate de securitatea națională. Am făcut, în acest sens, mai multe dezvăluiri publice referitoare la cazuri de rezonanță socială sporită și interes major pentru societate.
Unul dintre aceste cazuri este identitatea dublă a oligarhului Plahotniuc, anunțat în căutare internațională: acesta deține două pașapoarte de cetățean al Republicii Moldova. Un alt subiect extrem de important, care a devenit public și a început să fie investigat inclusiv prin eforturile mele, au fost interceptările telefonice efectuate de serviciile fidele regimului Plahotniuc. Din păcate, nici până azi nu dispunem de date cu privire la numărul exact de interceptări telefonice, modul de păstrare a informațiilor și finalitatea lor. Dar ceea ce știm este că instanțele de judecată au autorizat cu ușurință un număr enorm de demersuri ale procurorilor privind interceptările telefonice, deși acestea trebuie autorizate doar în situații excepționale, deoarece este afectat dreptul la viață privată al subiecților investigați. Ceea ce se impune este modificarea legislației, precum și crearea unui registru unic al interceptărilor: motivul din care nu știm nici până astăzi numărul lor exact este diferența dintre datele de care dispun instituțiile abilitate ale statului.
Am discutat sistematic despre probleme de acest gen în cadrul întrevederilor cu ambasadorul României, domnul Daniel Ioniță, cu Ambasadorul Franţei, domnul Pascal Le Deunff, cu Ambasadorul Bulgariei, domnul Evgueni Stoytchev, cu Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, domnul Dereck J. Hogan, cu șeful adjunct al Misiunii Statelor Unite la Chișinău, Martin McDowell, precum și cu șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, domnul Peter Michalko.
De asemenea, am readus în atenția opiniei publice problema stocurilor de substanțe chimice periculoase pentru sănătate și a deșeurilor. În Republica Moldova sunt identificate peste 1.600 de terenuri contaminate cu pesticide din categoria poluanților organici persistenți și cu produse industriale. Suprafața terenurilor contaminate cu pesticide (intravilan și extravilan) constituie aproximativ 3.336.000 m2. În cadrul unei întrevederi cu doamna Kristina Baleisyte, șef al Oficiului de legătură NATO în Republica Moldova, am abordat și această problemă. Despre problema pesticidelor și a chimicalelor periculoase am discutat și cu șeful adjunct al Misiunii Statelor Unite la Chișinău, Martin McDowell, care a exprimat și disponibilitatea SUA de a oferi asistență Republicii Moldova la lichidarea acestor stocuri de pesticide.
În calitatea mea de președinte al Grupului de prietenie cu Franța, am avut o serie de întrevederi cu parlamentari francezi. Am discutat despre măsurile, acţiunile şi planurile menite să prevină riscurile ce ameninţă Republica Moldova, valorile şi interesele naţionale. Am împărtășit idei, preocupări şi proiecte ce urmează să fie realizate. De asemenea, am subliniat necesitatea intensificării colaborării cu serviciile speciale ale SUA, în special FBI, în vederea investigării fraudei bancare.
Iar în calitatea mea de Copreședinte al Adunării Parlamentare a Republicii Moldova şi a Republicii Polone, am avut o întrevedere cu E.S. dl Bartłomiej Zdaniuk, Ambasador Extraordinar şi Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova, discutând despre posibilitățile de a extinde și diversifica relațiile bilaterale, precum şi de a valorifica potențialul de cooperare interparlamentară. Am discutat și despre procesul de apropiere al Republicii Moldova de UE și experiența poloneză în procesul de preaderare, programele de asistență poloneză aflate în desfășurare în țara noastră, precum și despre noile mecanisme de valorificare a efectelor cooperării interparlamentare.
Însă cele cinci luni de zile cât la guvernare s-au aflat forțele pro-europene au fost un termen prea scurt pentru a consolida în Republica Moldova o democrație autentică. Din păcate, politicienii de la noi pun în pericol soarta Republicii Moldova ca la un joc de noroc, în propriul interes și după bunul plac. În ultimul timp, politica externă a Republicii Moldova a fost grav afectată de interesele personale și de grup ale câtorva persoane, care au deraiat-o de pe făgașul firesc al integrării europene, soldat anterior cu liberalizarea regimului de vize si semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Astăzi președintele Igor Dodon este cel care stabilește arbitrar prioritățile politicii externe a țării, identificând partenerii strategici conform preferințelor Moscovei, nu în baza intereselor naționale. Promite fariseic că va continua procesul de integrare europeană, dar, în realitate, execută docil indicațiile date de șefii săi de la Moscova. Într-o eră a post-adevărului, văzând cum politicieni-bufoni fac declarații după declarații care sfidează bunul simț și nu sunt trași la răspundere, tot mai mulți lideri prind la curaj că și ei pot așa.
M.M.: Sunteți deputat din partea blocului ACUM. Ce prevederi din programul formațiunii politice din care faceți parte, din domeniul securității și apărării, le promovați în comisie? Cum se rezolvă diferențele de opinii ale membrilor comisiei? Care este atitudinea partidului dvs., față de ideea federalizării Republicii Moldova?
Chiril Moțpan: Prioritățile mele sunt dictate în primul rând de ceea ce își doresc cetățenii. În comunicarea vie cu ei, atât în perioada protestelor de stradă, cât și ca deputat, am observat în repetate rânduri cât de mult i-a afectat și i-a nedreptățit vechiul regim, inclusiv prin justiția ce-i era aservită. Așa că am promovat insistent măsurile, acțiunile și planurile ce încearcă să reducă derapajele Republicii Moldova de la valorile și interesele naționale. Am fost preocupat în mod special de securitatea informațională și cibernetică, date fiind filajul și interceptările telefonice ilegale, de securitatea economică și de protecția drepturilor cetățenilor.
Din păcate, schemele, acțiunile, atitudinile, cumătrismul pe care l-au instaurat de ani buni guvernanții corupți nu pot fi demolate în doar câteva luni. Iar cu formarea noii majorități parlamentare (PD-PSRM) și instalarea guvernului Chicu-Dodon, lucrurile degradează și mai mult. Situația devine din ce în ce mai gravă, fiindcă președintele Dodon și partidul socialiștilor nu-și doresc combaterea fenomenului corupției la nivel instituțional, ci pur și simplu preluarea schemelor criminale ce au fost identificate.
Un alt domeniu în care viziunile mele și ale Platformei Demnitate și Adevăr, al cărei vicepreședinte sunt, se ciocnesc de linia politică promovată de președintele Dodon și coaliția de la guvernare sunt planurile de federalizare a Republicii Moldova, la care v-ați referit. Socialiștii jonglează periculos cu această idee, pe care o prezintă drept cale de soluționare a conflictului transnistrean. Or, reglementarea acestui conflict trebuie să fie una durabilă și să se bazeze pe un consens social larg.
Partidul pe care îl reprezint a optat mereu pentru respectarea caracterului unitar al țării: orice variantă ce presupune federalizarea Republicii Moldova este exclusă din start.
În contextul în care cetățenii sunt împărțiți în diferite tabere politice, lingvistice, teritoriale, etnice, federalizarea ar agrava și mai mult aceste rupturi, creând dezbinare și ură etnică. Un asemenea climat ar fi benefic doar pentru cei care vor să fure și să vândă țara mai departe. Or, președintele Dodon dă dovadă de standarde duble. Îi critică extrem de dur pe unioniști, pe cei care își doresc reîntregirea cu o țară cu care împărtășim aceeași limbă, aceeași istorie, aceleași tradiții, dar promovează, pe de altă parte, o apropiere tot mai mare de Federația Rusă, federalizarea Republicii Moldova fiind un prim pas spre transformarea țării într-un vasal al Rusiei. Împărțirea Republicii Moldova pe criterii etnice ar fărâmița-o, ar crea tensiuni etnice artificiale și i-ar anula orice șansă de a supraviețui: o asemenea situație ar deveni pretextul perfect pentru o intervenție în forță a regimului Putin.
M.M.: Cum apreciați nivelul cooperării Republicii Moldova cu România în probleme de apărare și securitate? Au apărut noi inițiative în privința dezvoltării relațiilor cu Federația Rusă? Există o preocupare comună cu structurile similare din aceste țări pentru reglementarea conflictului transnistrean?
Chiril Moțpan: În climatul politic defavorabil de acum, nu există relații concrete în domeniul apărării și securității între structurile responsabile din Republica Moldova și România. La fel de regretabil, nici relațiile la nivel de guvern cu statul român nu au evoluat prea bine, chiar dacă s-au împlinit 10 ani de Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova (acordul a fost încheiat la 27 aprilie 2010). Chișinăul nu a apreciat la justa valoare nici ajutorul de sute de milioane de euro, implementat în proiecte foarte importante pentru Basarabia, nici faptul că România a fost și rămâne cel mai bun prieten și avocat al Republicii Moldova, fiind și primul stat UE care a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordul de liber schimb.
Când a fost mai greu, România a sărit în ajutorul nostru. Însă aici rămânem ostaticii influenței rusești. Situația politică de la Chișinău este afectată mereu de interesele personale și de grup ale celor care ajung la guvernare, fapt ce compromite parcursul european al Republicii Moldova.
Din momentul în care Igor Dodon a fost ales președinte, orientarea pro-rusă a ajuns să fie promovată la nivel oficial. Starea de lucruri a degradat și mai mult după venirea socialiștilor în fruntea Ministerului de Externe.
Acțiunile lor pun în pericol toate realizările anterioare, care au condus la liberalizarea regimului de vize și la semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Imensul potențial economic și comercial pe care ni-l oferă piața comunitară a fost compromis de politici conjuncturale si ideologice, care n-au nimic în comun cu interesele naționale. În locul unei politici externe consecvente și favorabile intereselor cetățenilor Republicii Moldova, s-a procedat la diverse acțiuni interne și externe care doar au mimat integrarea europeană. Acțiunile respective s-au soldat cu grave abateri de la normele si standardele europene în domeniul respectării drepturilor omului, a unei justiții echitabile, a libertății presei și a altor valori universale.
Cât despre reglementarea conflictului transnistrean, se creează impresia că actuala guvernare nici nu-și dorește asta. Din contra, prin planurile de federalizare, susținute de Federația Rusă, după cum am menționat deja, se urmărește o acutizare și mai intensă a situației, ca pretext pentru a oferi țara pe tavă Rusiei.
M.M.: În timpul Războiului din 1992, de la Nistru, erați angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt riscurile de securitate, în prezent, care vin din regiunea transnistreană? Există, în contextul în care autoritățile de la Tiraspol nu sunt recunsocute internațional, un risc crescut al activităților infracționale, nepedepsite în regiunea transnistreană, care să poată destabiliza într-o oarecare măsură societatea din Republica Moldova?
Chiril Moțpan: Problema esențială este însăși prezența militară a Federației Ruse, care speculează ideea discriminării etnice pentru a-și justifica această prezență. Or, atât timp cât aici este dislocată armata rusească, soluționarea conflictului transnistrean rămâne imposibilă. Factorul militar destabilizează situația, iar Tiraspolul este unul dintre instrumentele pe care le utilizează Rusia pentru a influența relația Moscova-Chișinău și a menține în șah zona balcanică.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat clar că anume Rusia este responsabilă de starea de lucruri din Transnistria, deoarece a înarmat şi sprijinit militar, politic, economic şi financiar regimul separatist condus de cetăţeni ruşi. Prin semnarea cu Republica Moldova, la 21 iulie 1992, a Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană, Rusia s-a identificat explicit drept parte în conflict, şi nu ca mediator sau garant. Evident, scopul pe care îl urmărește acest stat este de a păstra cu orice preţ R. Moldova în orbita intereselor sale imperiale.
Însă politicile de reglementare a conflictului au fost lăsate pe mâini străine de interesul național. În consecință, regiunea separatistă, care fără ajutorul Chișinăului oficial, n-ar avea practic șanse să supraviețuiască, își bate în continuare joc atât de Republica Moldova, cât și de cetățenii ei. Cu adevărat, cui nu-i dai voie să moară, nu-ți dă voie să trăiești.
Acesta e fundalul pe care apar mai multe probleme de securitate, de ordin punctual. Cu sprijinul politicienilor moldoveni corupți, separatiştii transnistreni au importat tehnica necesară pentru producerea de cripto-valută. Cel puţin un lot de marfă (2.400 de plăci video, în valoare de 720.000 de dolari) a trecut prin Vama Republicii Moldova. Vânzător – offshore-ul Goweb International, înregistrat în Insulele Virgine Britanice. Cumpărător – Societatea pe acţiuni „Tirsteklo”, fosta fabrică de sticlă de la Tiraspol. Cele două companii au semnat un contract de vânzare-cumpărare, care prevede şi livrarea a 3.000 de staţii de lucru. Valoarea acestui acord ajunge aproape de suma de nouă milioane de dolari!
Trebuie menționate aici și schemele ilicite de contrabandă cu țigări spre UE. În perioada 2015-2019 în adresa unui SRL (ALTAI), au fost livrate cca 550 de milioane de pachete cu țigări (sub acoperirea regimului Duty Free), cea mai mare parte fiind livrată prin contrabandă în UE. De curând, la vama Leușeni au fost descoperite mai multe pungi cu 1.570.660 euro, într-un camion înmatriculat în Republica Moldova, bani proveniți din contrabanda cu țigări. În aceste scheme ilegale, interesele unor politicieni moldoveni coincid cu cele al structurilor criminale. Câteva hotărâri de guvern – nr. 960/2017; nr. 1001/2001; nr. 815/2005 – nu fac altceva decât să faciliteze și să legalizeze contrabanda prin segmentul transnistrean. Aceste hotărâri stabilesc o procedură simplificată de înregistrare a agenților economici din raioanele de est a Republicii Moldova la Agenția Servicii Publice; odată înregistrați, acești agenți economici pot importa orice (absolut orice), fără aplicarea taxelor vamale (totul este gratuit) și fără aplicarea vreunor restricții (pot aduce piese uzate, bunuri expirate, medicamente interzise, etc., ceea ce la general este interzis să aduci prin alte puncte de control). Și, dat fiind că linia administrativă ce delimitează regiunea transnistreană de raioanele de vest ale republicii nu este atât de bine securizată, aceste bunuri sunt aduse ulterior, fără nicio problemă, pe malul drept al Nistrului.
M.M.: Cum afectează pandemia de COVID-19 procesul de reglementare a conflictului transnistrean? Ce măsuri concrete s-au impus în actuala stare de urgență? Virusul apropie sau îndepărtează malurile Nistrului?
Chiril Moțpan: Sincer vorbind, autoritățile de la Tiraspol continuă să sfideze și să ia în batjocură Chișinăul oficial. Regimul de la Tiraspol solicită efectuarea testelor pentru depistarea COVID-19 la laboratoarele din Chișinău – testarea se efectuează gratuit, iar populația din regiunea transnistreană este tratată în mod gratuit în spitalele de la Chișinău – dar, pe de altă parte, arestează cetățeni ai Republicii Moldova, șoferi de ambulanță aflați în misiune. Accesul medicilor în cele 80 de localități situate în Zona de Securitate este îngrădit de către carantina transnistreană. În multe dintre aceste localități activează câte un singur medic. Unii dintre aceștia locuiesc în stânga Nistrului și, din cauza carantinei impuse de partea transnistreană, nu se pot deplasa la serviciu. Astfel, satele din dreapta Nistrului rămân fără medici.
Privesc aceste evenimente în contextul atitudinii cu care ne-au deprins autoritățile de la Tiraspol, așa că nu mă miră nici ceea ce fac acestea, dar nici pasivitatea liderilor de la Chișinău. În fond, de la declanșarea acestei pandemii guvernarea a încercat din răsputeri să adopte, sub paravanul stării de urgență, măsuri extrem de dubioase, care să servească interesele economice și politice personale ale unui grup restrâns de oameni. Deocamdată, unele dintre planurile lor au fost dejucate – Curtea Constituțională a reacționat prompt. Dar vom vedea la ce se va ajunge – actuala guvernare nu are niciun fel de scrupule.