Fostul membru al delegației moldovene in comisia unificata de Control Ion Leahu vorbeste despre decizia autoritarilor de la Chișinău de a introduce puncte de control migrational pe Nistru.
Europa Liberă: Ce părere aveţi dumneavoastră despre instalarea acestor puncte de control al migraţiei în Zona de Securitate?
Ion Leahu:„Este o atitudine destul de controversată. Eu înţeleg că sunt condiţii impuse de Uniunea Europeană, eu înţeleg că este necesitatea de a asigura controlul, însă mă gândesc că totuşi s-ar putea de mai meditat. Spre exemplu, de gândit, poate de fortificat hotarul cu România, adică de înţeles cu românii şi de lucrat cu dânşii împreună, pe segmentul strict de vest. De lucrat cu ucrainenii pe segmentele acelea două, unde ei deţin nemijlocit hotarul cu noi. Dar aici nu ştiu, poate de apelat, din nou, la ucraineni, de încercat. În situaţia în care şi ei sunt interesaţi în promovarea statului în structurile europene, poate ar merge la un compromis şi ar accepta să fie controlul mixt, moldo-ucrainean acolo, din partea lor.”
Europa Liberă: Instalarea acestor puncte de control migraţional pe Nistru de ce provoacă critici atât de dure din partea autorităţilor de la Tiraspol?
Ion Leahu:„Fiecare actor are partitura sa în procesul de stopare a integrării europene a Republicii Moldova. Onişcenko ne impune embargoul, Rogozin ne sperie cu aceea că va deconecta gazul şi vom îngheţa la iarnă. Dar aceştia de pe loc, alde Şevciuk, Ştanski, Burgudji şi alţii au misiunea de a utiliza orice moment, orice situaţie pentru a tulbura apele în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam: autorităţile de la Tiraspol de ce nu sunt de acord să fie introduse aceste oficii de control migraţional?
I
Ion Leahu:„Ei au indicaţia de la Moscova de a utiliza orice mijloace pentru a perturba situaţia. Şi aceasta o fac. Autorităţile moldoveneşti au declarat că vor fi puncte de control. Ei se opun şi ridică o sumedenie de aspecte care, în opinia lor, ar demonstra că, prin instalarea acestor puncte de control, se vor leza careva drepturi ale oamenilor. Deci ei sunt foarte bine familiarizaţi, ei sunt conştienţi de faptul că, 22 de ani, 22 de puncte ilegale de control au lezat, într-adevăr, drepturile şi ale cetăţenilor Republicii Moldova, şi ale celor care trăiesc în stânga Nistrului. Ba chiar au fost lipsiţi de libertate, pe 4-6 ore, comandanţii superiori ai trupelor de menţinere a păcii, din partea Republicii Moldova. Este un lucru, în genere, inadmisibil. Ei au mers şi la aceasta. Şi, în situaţia când aceste lucruri s-au produs, o fac pe acela care îşi bate capul de drepturile omului şi, chipurile, ne reproşează nouă.”
Europa Liberă: Credeţi că, îndeplinind şi această sugestie din partea Uniunii Europene, poate cineva să zică că i s-a încălcat drepturile omului?
Ion Leahu:„Eu cred că nu. Fiecare cetăţean este conştient de faptul că un control oarecare există la oricare hotar, nu poate fi hotar fără control. Şi al doilea moment: în situaţia în care terorismul, extremismul etc. îşi extind acţiunile şi formele de activitate, aceasta este ceva firesc. Doar noi, în fiecare clipă, avem careva restricţii, careva constrângeri: libertatea matale se termină acolo unde se începe libertatea mea.”
Europa Liberă: Unii zic că, prin instalarea acestor oficii migraţionale, ar putea să se înţeleagă că se trasează un hotar între cele două maluri ale Nistrului, alţii spun că va fi o izolare a regiunii transnistrene.
Ion Leahu:„Răspund la prima parte a întrebării. Da, într-adevăr, impresia aceasta se formează. Necătând la aceea că, repet, 22 de ani de ani a activat şi activează în continuare posturi de grăniceri transnistreni, posturi fiscal-vamale ale Republicii Moldova, deci, acesta nu era hotar, era linia de separare administrativă. Din moment ce se introduc câteva posturi de control migraţional, deja o să fie hotar. Da, în principiu, amprentele acestea apar. Şi ce să-i faci? Altceva nu e. Altceva e că trebuia 20 de ani Parlamentul Republicii Moldova să declare că este un regim separatist, este un regim autoritar, este un regim care nu permite careva compromisuri şi suntem nevoiţi, pentru a ne proteja, să instalăm aceste posturi. 20 de ani în urmă! Şi problema demult era soluţionată.”
Europa Liberă: Dar despre izolarea regiunii de est?
Ion Leahu:„Despre izolare. Acesta este un bluf pe care Şevciuk şi banda lui îl utilizează pentru a speria lumea simplă. Ce fel de izolare poate să aibă loc, dacă Moldova în continuare consideră acest teritoriu parte indispensabilă a Republicii Moldova, extinde asupra lor preferinţele pe care ne le vor da, dar, poate chiar, eu nu exclud, vom vedea cum va fi documentul final de la Vilnius, nu se exclude că parafarea Acordului de Asociere o să se extindă şi asupra teritoriului transnistrean.”
Europa Liberă: Domnule Leahu, astăzi, într-o conferinţă de presă, doi foşti negociatori de la Chişinău şi Tiraspol, Vasile Şova şi Valeri Liţkai, au avertizat că măsura aceasta ar putea pune în pericol eforturile de reintegrare a Republicii Moldova.
Ion Leahu: „Să nu bată ei capul nici Şova, nici Liţkai. Noi nu avem înregistrat niciun succes cât de mic pe calea reintegrării. Şi nici nu o să fie. Eu am mai spus-o, în interviul acela pe care am avut marea fericire să vi-l acord, şi eu pot să repet: atâta timp cât noi o să mergem pe calea tratativelor cu Tiraspolul, noi nu o să avem niciun succes cât de mic. Şi, la moment, noi nu că nu avem succese, noi avem regrese, căci de acum ni se impune ce vor ei să discute în formatul „5+2”. Chiar şi acest platou în care Moldova, chipurile că, putea cumva să se manifeste, este monopolizat de ei. Aşa că nu o să fie nimic.”
Europa Liberă: Aceste divergenţe între Chişinău şi Tiraspol, după o eventuală introducere a acestor puncte de control al migraţiei ar putea fi discutate la următoarea şedinţă în formatul „5+2”. Se va ajunge la un compromis? Există această şansă să se găsească limbaj comun totuşi?
Ion Leahu: „Nu. Eu nu cred că ar putea acuma să se găsească un limbaj comun. Este nevoie de un timp oarecare. Dacă vă amintiţi, cândva Moldova a cedat pentru partea transnistreană, prin 1995, ştampilele vamale, apoi au fost nevoiţi să le retragă, pentru că se utilizau la stânga şi la dreapta absolut incorect. Au făcut probleme că, chipurile, noi îi lezăm de drepturile pe care ei le au în conformitate cu art. 10 al acordului de la Moscova, aşa-numitul memorandum Primakov. A trecut timpul, s-a uitat, gata a trecut. Aşa o să fie şi aici. Un timp oarecare se va vorbi. Vedeţi care e situaţia, într-adevăr, business-ul care activează nu va fi lezat în posibilităţi. Sheriff-ul cum a comercializat ţesături, aşa şi o să comercializeze, Kvint-ul – producţia lui ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Deci, după summit-ul de la Vilnius, ar putea să fie o perioadă mai benefică pentru discuţii pe marginea acestor subiecte?
Ion Leahu:„Nu. Ea nu va fi mai benefică. Pur şi simplu, vor fi careva tentative din partea lui Ştanski, din partea lui Şevciuk să tragă sforile, o să vadă că-i fără folos, că Uniunea Europeană nu reacţionează, dar eu sper că şi ai noştri o să meargă mai departe aşa, consecvent. Şi atunci, o să treacă 2-3 luni, şi ei o să înceapă, încetul cu încetul, să se acomodeze şi să se uite şi să caute alte pârghii pentru a ne influenţa.”
Europa Liberă: Domnule Leahu, pentru că aţi activat mai mult de 10 ani în Comisia Unificată de Control, cunoaşteţi că există Misiunea EUBAM, care îşi îndeplineşte mandatul şi a fost prelungit cu succes, şi activează şi în prezent. Oare să nu fie acesta un exemplu bun de urmat şi pentru soluţionarea acestor divergenţe dintre Chişinău şi Tiraspol referitor la amplasarea acestor puncte de control al migraţiei?
Ion Leahu: „Mult stimată doamna Valentina, eu repet, încă o dată, Misiunea EUBAM e de aşa natură că ea nu încurcă nici Tiraspolului, nici Moscovei. Ea numai acordă asistenţă tehnică, metodologică ş.a.m.d. Ea propune soluţii. Vreţi – acceptaţi, nu vreţi – nu acceptaţi. Controalele, care se efectuează, sunt sporadice, ele nu influenţează la interesele transnistrenilor.”
Europa Liberă: Bine, şi instalarea acestor puncte migraţionale ar deranja Tiraspolul şi Moscova, de ce?
Ion Leahu: „Doamnă Valentina, nu deranjează pe nimeni, căci posturile rămân posturi. Nu o să pui om la om pe lungimea întregului hotar. Ei vor sta la careva intersecţii şi care va avea de trecut clandestin, pe undeva prin ponoare, o să treacă. Ai trecut Nistrul, gata, la dreapta, la stânga şi nu o să fie Moldova capabilă să pună nu 6, dar 36 de posturi. O să fie şi 6 posturi mobile care peste cine o să poată, pe aceia îi va controla, restul o să treacă aşa. Repet, încă o dată, ele sunt numai ca un punct de reper pentru a ataca Republica Moldova, pentru a tulbura situaţia, pentru a demonstra că Republica Moldova, prin acţiunile sale, integral, şi, în special prin instalarea posturilor, nu doreşte soluţionarea problemei.”
Sursa: Radio Europa Libera, 02.10. 2013, ora 09.30