De ce refuză Tiraspolul să vină la negocieri?

O nouă rundă de negocieri în format 5+2 programată pentru 11-12 septembrie la Viena nu va avea loc din cauza refuzului Tiraspolului de a participa la aceste tratative. Runde similare au mai fost amânate din acelaşi motiv şi în aprilie sau iulie, iar experţii se întreabă deja dacă nu cumva lucrurile au putea duce spre sistarea negocierilor şi ce dacă amânările ar avea legătură cu criza din Ucraina. O relatare de Liliana Barbăroșie.

În acest an, negociatorii reglementării transnistrene s-au întâlnit în general doar de două ori, prima dată în februarie şi a doua – în iunie. Alte runde de negocieri au fost anulate, după ce fuseseră anunţate, şi de fiecare dată aceasta s-a întâmplat din cauza Tiraspolului. În aprilie, acesta a reclamat introducerea unor accize la import pentru agenţii economici transnistreni, accize anulate ulterior de către legislativul de la Chişinău. De această dată, Tiraspolul a acuzat Chişinăul  că  nu a renunţat să deschidă dosare penale pe numele unor membri ai administraţiei din stânga Nistrului şi că în general ar bloca activitatea economică a oamenilor de afaceri din regiune.

OSCE, care a făcut mai multe eforturi diplomatice pentru a preveni această nouă amânare, a spus, în sfârşit, printr-un comunicat emis de Emisarul special al OSCE în chestiunea transnistreană, diplomatul sârb Radojko Bogojevic, şi şeful misiunii OSCE de la Chişinău, Ambasadorul Michael Scanlan, că regretă decizia Tiraspolului şi că va continua să trateze cu reprezentanţii lui ca aceste contacte să continue şi să devină totuşi regulate. 

Iată însă ce crede un expert de la Chişinău, Oazu Nantoi de la Institutul de Politici Publice, despre motivele din care Tiraspolul refuză comunicarea în formatul 5+2:

„Marionetele ruseşti de la Tiraspol execută întocmai indicaţiile primite de la Moscova în ceea ce priveşte comportamentul lor în raport cu Republica Moldova. Situaţia din Ucraina este astăzi dramatică, Federaţia Rusă impune transnistrizarea întregii Ucraine, deci repetarea scenariului care a fost realizat cu succes în 1992  în Republica Moldova, şi pr9obabil acum federaţia Rusă nu are nevoie de nici un fel de comunicare între Chişinău şi Tiraspol, mai ales că Republica Moldova a semnat şi ratificat acordul de asociere cu UE, ceea ce e în viziunea Moscovei inadmisibil pentru o fostă republică unională.”

Potrivit lui Oazu Nantoi, fie că negocierile vor continua, fie că nu, speranţe ca ele să avanseze cumva o reglementare reală a diferendului oricum nu există: 

„Ceea ce noi numim negocieri, din păcate nici negocieri nu sunt. Pentru că la masa de negocieri nu stau după părţi ale conflictului, care sunt Republica Moldova şi Federaţia Rusă, ci Republica Moldovaşi marionetele Rusiei care au drept scop să nu admită nici un progres în direcţia reîntregirii Republicii Moldova, ceea ce se şi confirmă prin 15 ani de negocieri. Aici sunt două poziţii: a Chişinăului, care este de a menţine dialogul cu reprezentanţii regimului anticonstituţional de la Tiraspol pentru a minimaliza riscurile existenţei acestui regim şi a-şi menţine modestele pârghii de a proteja cetăţenii de acolo, şi există poziţia Federaţiei Ruse, care totalmente s-a demascat comiţând agresiunea împotriva Ucrainei. Prin urmare, eu nu cred că întreruperea negocierilor în sine ar putea avea vreun mare impact negativ.”

Politologul de la Tiraspol, Andrei Safionov, crede, la rândul său, că amânările tratativelor au legătură directă cu situaţia incertă din Ucraina, care are repercursiuni atât politice, cât şi economice enorme asupra regiunii:

„Actualmente nu este chiar clară situaţia din Ucraina, în particular care va fi evoluţia cu anunţata înţelegere de pace între Petr Poroşenko şi rebelii din estul Ucrainei. În această situaţie, cred că Tiraspolul a decis să-şi ia o pauză ca să vadă ce se va întâmpla cu o parte a negocierilor – Ucraina. Îmi este dificil să judec despre mişcările din culise ale diplomaţiei transnistrene sau ruse, dar sunt sigur că situaţia în care Ucraina se confruntă cu un război civil, iar Ucraina este una din ţările garante alături de Rusia, din punct de vedere diplomatic determină Transnistria să nu se grăbească cu negocierile care, inevitabil, vor trebui să avanseze spre discuţii despre coşul III politic, ceea ce nu e în interesul Tiraspolului. Apoi, Transnistria se confruntă cu graveprobleme economice, de aceea Tiraspolul este nevoit să ia măsuri urgente pentru a schimba situaţia. Administraţia transnistreană va trebui să facă ceva, dar mizează şi pe ajutorul Rusiei. Eu cred că aceasta este inevitabil. Deocamdată despre asta nu se discută, dar cred că Tiraspolul va trebui să ceară ajutor, pentru sectorul industrial şi agricol, pentru că altfel nu se va descurca. 

În aceste condiţii, când nu există o imagine clară a tuturor celor ce se întâmplă şi cu ce s-ar putea solda toate, Tiraspolul îşi ia acest time out” ne-a spus Andrei Safonov.

 

Sursa: http://www.europalibera.org/content/article/26568558.html