Autor: Mihai Melintei
În perioada 5-6 martie 2021 la Chișinău, Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) în parteneriat cu Facultatea de Filologie și Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” și cu Fundația Culturală Memoria din România, a organizat Conferința „Războiul de pe Nistru din 1992: cauze desfășurare și consecințe”. În contextul situației pandemice, evenimentul a avut loc în format de video-conferință.
La Conferință au participat experți, profesori, studenți din Republica Moldova, România, Ucraina și persoane preocupate de cercetarea conflictului transnistrean și a „conflictelor înghețate” din spațiul post-sovietic. Evenimentul a propus o sesiune de inaugurare, patru sesiuni de comunicări științifice și o sesiune de prezentare a cărților pe tematica transnistreană. Mesajul de salut a fost transmis de către organizatorii Conferinței, domnul Sergiu Musteață de la ANTIM, UPS „Ion Creangă” din Chișinău, domnul Cosmin Budeancă din cadrul Fundației Culturale „Memoria” din București și doamna Diana Stroici de la UPS „Ion Creangă” din Chișinău.
În prima zi, la sesiunea de inaugurare, domnul Victor Catan, ex-ministrul al Afacerilor Interne, ex-co-președinte al Comisiei Unificate de Control, general-maior de poliție, a făcut o prezentare cu privire la escaladarea conflictului din stânga Nistrului și a vorbit despre suveranitatea Republicii Moldova între război și pace, menționând diferite evenimente și fapte din perioada anului 1992. Alt vorbitor al sesiunii de inaugurare, Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, a pus în discuție problematica cazului Ilaşcu şi a ridicat problema privind prezența militară rusă în Republica Moldova prin prisma jurisprudenței CEDO. Alexandru Postică, expert din partea Asociației Promo-LEX, a vorbit în cadrul sesiunii de inaugurare a Conferinței despre respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană; la sfârșit de sesiune acesta a răspuns la o serie de întrebări cu privire la exemplificarea unor cazuri concrete de încălcare a drepturilor omului din stânga Nistrului. A încheiat sesiunea de inaugurare a Conferinței domnul Alexandr Davidenko, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a ofiţerilor organelor de combatere a crimei organizate „CEMRU” din Ucraina. Invitatul ucrainean a vorbit despre caracteristicile războiului din Crimeea şi Donbass, trasând anumite caracteristici comune cu evenimentele din regiunea transnistreană din 1992. De asemenea, expertul a menționat că Ucraina, în urma evenimentelor din 2014, și-a schimbat considerabil politica față de problematica transnistreană.
Au urmat o serie de dezbateri urmate de prezentările din cadrul sesiunilor de comunicări științifice. Prima sesiune de comunicări a fost intitulată: Apariția separatismului și a conflictelor în spațiul post-sovietic. A fost deschisă de comunicarea profesorului de istorie de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Mihaela-Denisa Bobeica. Profesorul, doctor în istorie, a vorbit despre separatismul din spațiul post-sovietic, menționând studiile de caz pe regiunea transnistreană, Osetia de Sud și Nagorno-Karabah. Al doilea participant al sesiunii de comunicări a fost doctorul în istorie, doamna Lidia Prisac, de la Institutul Patrimoniului Cultural al MECC. Expertul a abordat problematica transnistreană prin prisma istoriografiei, menționând o serie de lucrări pe subiectul transnistrean de pe cele două maluri ale Nistrului, precum și din Rusia și Occident. Sesiunea a fost urmată de prezentarea doctorandului școlii doctorale de istorie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Mihai Melintei. Acesta a vorbit despre escaladarea conflictelor regionale în spațiul post-sovietic, prezentând o reconstituire factologică și cronologică a dezvoltării proceselor politice și a unor evenimente pe marginea conflictului transnistrean, care au avut loc în perioada anului 1990 – începutul anului 1992. Prima sesiune de comunicări științifice a fost încheiată de Florian Bichir, profesor de la Universitatea Națională de Apărare Carol I, care a prezentat o comunicare despre conflictele înghețate din spațiul fostei URSS.
A doua sesiune s-a axat pe tematica: conflictul militar de pe Nistru din 1992. A debutat prin prezentarea de către Eduard Baidaus, profesor la Lakeland College (Canada), a unui chestionar cu privire la războiul de pe Nistru din 1992. A continuat comunicarea doamnei Ludmila Coadă, profesor la ULIM. Aceasta a vorbit despre narativele contradictorii din cadrul războiului de pe Nistru, analizând discursurile politice de pe ambele maluri ale Nistrului. Sesiunea s-a încheiat cu comunicarea profesorului de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, doamna Tetiana Toma, care a prezentat războiul de la Nistru din anul 1992 prin prisma memoriei colective a veteranilor și voluntarilor care au participat la confruntările armate din 1992.
Ce-a dea treia sesiune de comunicări științifice a fost intitulată: Soluționarea „conflictului înghețat”, implicarea Federației Ruse, SUA, României, UE, OSCE și alți agenți internaționali în procesul negocierilor. Sesiunea a fost deschisă de către domnul profesor Constantin Corneanu de la Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” din București. În cadrul comunicării sale, profesorul a vorbit despre România, Federația Rusă și geopolitica conflictului transnistrean, un accent punând pe rolul și implicația României în conflictul de pe Nistru din 1992. A urmat prezentarea domnului Aurelian Lavric de la Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” din Chișinău. Domnul Lavric a vorbit despre conflictul transnistrean în contextul reconfigurării ordinii mondiale, menționând rolul geopolitic al regiunii. În continuare, au fost prezentate lucrările studenților de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Studentul Victor Popa, a prezentat un studiu de caz pe regiunea transnistreană prin prisma priorităților politicii externe ale Federației Ruse în spațiul post-sovietic la începutul anului 2021. Iuliana Boromicenco a făcut o prezentare a regiunii transnistrene în mass-media din Federația Rusă, iar Carolina Balan a discutat despre participarea Tiraspolului în comunitatea statelor nerecunoscute.
Prima zi a Conferinței s-a încheiat cu prezentarea a trei cărți scrise recent pe tematica problematicii transnistrene. În cadrul acestei sesiuni, doamna Tetiana Toma, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, a prezentat cartea „Războiul din Transnistria: mărturii de istorie orală” (coord. Tetiana Toma), vol. 1, Galaţi University Press, Galaţi, 2020. Cartea reprezintă o culegere de interviuri cu voluntari și veterani din raioanele de sud ale Republicii Moldova, care au participat în conflictul transnistrean din 1992. Ce-a de doua carte prezentată în cadrul acestei sesiuni, a fost monografia Ambasadorului Mihai Gribincea, Trupele ruse de ocupație în Republica Moldova, vol. 1, Editura Cartier, Chișinău, 2020. Cartea a fost prezentată de Diana Stroici de la UPS „Ion Creangă” din Chișinău. Lucrarea reprezintă o culegere de documente și materiale informaționale cu privire la trupele ruse și pacificatorii ruși dislocați pe teritoriul Republicii Moldova. Ultima carte prezentată în cadrul sesiunii a fost Istoriografia separatismului transnistrean (1989–2005), Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Lexon-Prim, Chișinău, 2021, scrisă de doctorul în istorie, doamna Lidia Prisac. Cartea a fost prezentată de Maria Puiu de la UPS „Ion Creangă” din Chișinău. Autoarea oferă o expunere sistematică a lucrărilor cu referire la conflictul transnistrean, apărute în perioada anilor 1989–2005.
În ce-a de doua zi a Conferinței, 6 martie, a avut loc ultima sesiune de comunicări științifice din cadrul Conferinței. Sesiunea a fost intitulată: Evenimentele din 1992 în manualele școlare de istorie de pe ambele maluri ale Nistrului. Primul vorbitor din cadrul acestei sesiuni a fost Sergiu Suvac de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, prezentând războiul de pe Nistru în programele școlare și manualele de istorie din Republica Moldova (ciclul gimnazial). Sesiunea a continuat cu prezentarea doamnei Valentina Enache de la UPS „Ion Creangă” din Chișinău. Aceasta a propus o retrospectivă a știrilor false asupra evenimentelor din regiunea transnistreană din anul 1992, utilizând o abordare comparativă. Următorul vorbitor din cadrul sesiunii a fost Alexandru Mitru de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, care a prezentat reflectarea conflictului transnistrean în manualele de istorie din România. Sesiunea de comunicări a fost încheiată prin prezentarea de către Sergiu Musteață de la ANTIM, UPS „Ion Creangă” din Chișinău. Domnul S. Musteață a discutat despre cum sunt prezentate evenimentelor din 1992 în manualul de istorie din școlile transnistrene, precum și cum sunt structurate în general manualele de istorie din partea stângă a Nistrului. Sesiunea a stârnit discuții pe tematica școlilor cu predarea în grafia chirilică din stânga Nistrului și a celor 8 școli cu predare în grafia latină.
După încheierea ultimii sesiuni de comunicări științifice au urmat o serie de dezbateri pe tematica conflictului transnistrean. În special dezbaterile sau axat pe subiectul educației de pe cele două maluri ale Nistrului, discursului politic de la Chișinău și Tiraspol și decursul evenimentelor din Tighina/Bender din iunie 1992.
De menționat este faptul că, în cadrul Conferinței au participat doi membri ai Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, doamna Tetiana Toma și Mihai Melintei. Membrii LACT au participat la sesiunile de comunicări științifice prezentând date, fapte și materiale factologice cu privire la desfășurarea conflictului transnistrean, precum și o viziune a memoriei colective a celor care au participat direct în conflict.
Mulțumim organizatorilor pentru desfășurarea Conferinței, care a permis o revizuire istorică a evenimentelor conflictului transnistrean desfășurat acum 29 de ani în urmă.