Astăzi Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat în prima lectură un proiect de lege privind introducerea legislației din Federația Rusă în zona nistreană a RM, la inițiativa șefului administrației de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk. Reacția autorităților de la Chișinău a fost vociferată de ministrul Reintegrării Eugen Carpov: „Ministerul de Externe a Republicii Moldova a adresat o notă verbală în acest sens, cu ceva timp mai devreme, pentru a solicita poziţia Rusiei şi pentru a da o calificare acţiunilor şi iniţiativelor care apar pe malul stâng al râului Nistru”. Pentru informarea ministrului Carpov și a colegilor săi din actuala guvernare de la Chișinău, trebuie menționat că președintele Putin a expus clar pozițiațării sale cu privire la problema zonei nistrene: „Numai poporul nistrean, poporul care locuiește în Nistrenia, poate să-și determine soarta. Iar comunitatea internațională, inclusiv Rusia, vor avea o atitudine respectuoasă față de această alegere”. După cum a subliniat E. Șevciuk, în proiectului de lege supus atenției deputaților se conține voința poporului nistrean, exprimată în referendumul din anul 2006, când majoritatea locuitorilor s-au exprimat pentru alipirea la Rusia („в данной законодательной инициативе заключена воля приднестровского народа, выраженная на референдуме 2006 года, когда большинство жителей высказались за присоединение к России”).
Încă duminică, atunci când postul rusesc (federal) de televiziune HTB a difuzat un film documentar despre zona nistreană, în care s-a explicat necesitatea recunoașterii independenței RMN, a început pregătirea opiniei publice pentru acțiuni hotărâte cu privire la fâșia nistreană. Acțiunea de astăzi pare încă o verigă în lanțul manifestărilor care sunt menite să conducă la tranșarea problemei privind zona nistreană a RM.
Totuși, cred că proiectul de lege adoptat astăzi, în primă lectură, la Tiraspol, nu face decât să legifereze, printr-un act formal al Sovietului nistrean, o realitate demult cunoscută în întreaga lume, mai puțin de Carpov și compania. Introducerea legislației Rusiei pe teritoriul zonei nistrene a RM înseamnă extinderea jurisdicției statului rus în fâșia în cauză. Or, încă în 2004 CEDO a condamnat Rusia la plata unor sume de bani pentru prejudiciul material și moral, în dosarul Ilașcu, recunoscând jurisdicția Rusiei asupra teritoriului moldovenesc înstrăinat. De asemenea, la 15 noiembrie 2011 CEDO a condamnat din nou Rusia, pronunţând o decizie prin care a obligat statul respectiv să plătească noi despăgubiri, în valoare totală de 160 mii de Euro: câte 60 000 de Euro, în calitate de prejudicii, foştilor deţinuţi ai regimului de la Tiraspol, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa şi, respectiv, câte 20 000 de Euro rudelor acestora. Rusia a fost obligată să plătească pentru detenţia ilegală în care au rămas Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa până în 2007. Curtea a constatat că Federaţia Rusă nu a îndeplinit hotărârea CEDO din 8 iulie 2004, care prevedea eliberarea imediată a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa. În ştirile difuzate de agențiile de presă pe 15 noiembrie 2011 se spunea: „Curtea a decis că cei doi deţinuţi cad sub jurisdicţia Federaţiei Ruse şi că Rusia este obligată să achite reclamanţilor câte 60 000 de Euro şi 20 000 de Euro rudelor celor doi, cu titlu de compensare a prejudiciului moral şi material, plus 5240 de Euro, total, drept compensare a costurilor şi cheltuielilor în proces”.
Autoritățile de la Chișinău par, ca de obicei, luate prin surprindere și depășite de situația creată. Este pentru că ele nu au nici o preocupare reală față de problema privind zona nistreană a RM – înstrăinată demult de Federația Rusă, fapt recunoscut de o instanță internațională ca CEDO. După reacțiile timide, lipsa de cunoaștere a problemei și oboseala cu care se exprimă guvernanții de a Chișinău, se crează impresia că o recunoaștere a independenței RMN de către Moscova ar fi un cadou dorit și așteptat de coaliția de la Chișinău, care va putea astfel să se concentreze pe privatizarea proprietăților de stat care mai sunt în gestionarea Guvernului, respectiv ar scăpa astfel de o grijă atât de deranjantă în activitatea atât de fructuoasă de până în prezent (cu referite la aeroportul internațional Chișinău, cele 22% din acțiunile poporului în BEM ș.a.).